Fostul şef al SRI, George Maior, la Adevărul Live, despre afirmaţiile lui Iliescu privind închisorile CIA: Nu au existat asemenea centre speciale

0
Publicat:
Ultima actualizare:
George Maior, fost director al Serviciului Român de Informaţii, în studioul Adevărul Live FOTO Eduard Enea
George Maior, fost director al Serviciului Român de Informaţii, în studioul Adevărul Live FOTO Eduard Enea

Cât de dur este războiul informaţional declanşat de Rusia? Cum a fost atacată România? Ce vrea Vladimir Putin de la noi  Există partide româneşti finanţate de la Moscova? Acestea au fost doar câteva dintre întrebările la care a răspuns George Maior, fost director al Serviciului Român de Informaţii, în cadrul emisiunii Adevărul Live.

Principalele declaraţii:

Vă întreb despre interviul dat de Ion Iliescu, legat de închisori CIA în România. Ce ştiţi despre închisorile CIA?

Nu ştiu contextul în care fostul preşedinte a dat acest interviu şi dacă nu cumva există o decontextualizare a afirmaţiilor sale. Nu s-au aprobat asemenea centre speciale despre care se discută în plan internaţional în România. S-a aprobat în CSAT platforme de cooperare pentru securitatea noastră şi a SUA. Fie domnul preşedinte a fost interpretat greşit, fie a fost decontextualizată afirmaţia sa. Ar trebui să vorbim mult mai calm, mai ales într-un context sensibil a securităţii statului român. Asemenea afirmaţii pot creşte gradul de risc în ceea ce priveşte ameninţarea teroristă. Lumea citeşte şi vede asemenea declaraţii. Mi-aş îngădui, din postura de cetăţean, să le spun celor care discută să fie ponderaţi.

Fusese 11 septembrie şi noi ne-am angajat în acea coaliţie, care nu presupunea doar elementul miliar, ci şi schimb mult mai serios din punct de vedere calitativ de informaţie în această zonă. Nu este niciun raport oficial în care să fie menţionată România, ci doar rapoarte de presă. Aş recomanda mai multă reţinere câteodată. Probabil că nu a fost intenţia domnului Iliescu de a face o asemenea afirmaţie. Sper! Realitatea este aceasta pe care v-am transmis-o.

George Maior, fost director SRI: ”Nu s-au aprobat asemenea centre CIA. Poate declaraţia fostului preşedinte Iliescu a fost interpretată greşit”

Aş vrea să trec la artiolul dvs. din Financial Times. V-aş ruga să detaliaţi puţin. Ce înseamnă acest război informaţional?

Am vrut să atrag atenţia asupra unui concept strategic pe care îl aplica Rusia din 2000, în sensul în care serviciile de informaţii ruseşti coordonate într-un mod extrem de ingenios au încercat şi au reuşit în mare măsură să acţioneze în teritoriul european, cu scopul de a culege informaţii cu privire la deciziile din UE şi să-şi exercite influenţa asuprra acestor decizii. Un război foarte modern, foarte sofisticat. Necesitatea de a fi mai ofensivi. Este vorba despre un nou război rece care se petrece la graniţele noastre. Rusia interpretează diferit elemente de drept internaţional. Ar putea avea consecinţe grave asupra securităţii. Dacă se admite că teritorii pot fi anexate, atunci precedentul Crimeea poate da de gândit.

Ceea ce mă deranjează este faptul că puţine state au anticipat. Aici, preşedintele Traian Băsescu a anticipat aceste ameninţări, dar ecoul a fost destul de slab în interiorul UE. În ceasul al 12-lea se văd reacţii, dar lucrurile trebuie să fie abordate la nivelul real politic, nu prin politici soft. Eu voi continua să scriu în presa externă cât se poate de realist despre aceste chestiuni care ne interesează.

UE a reacţionat slab şi pentru că motoarele ei au dat impresia că ar vrea să poarte separat negocieri cu Rusia.

Există şi interese economice mari, uneori şi strategice. Riscul unei politici neunitare vizavi de Rusia este destul de serios, însă văd că se fac paşi, cu această încercare a Uniunii energetice. Rusia trebuie să se încadreze în limitele dreptului internaţional. Există riscul unui precedent în legătură cu achiziţii teritoriale, ce este grav.

Ungaria are o politică apropiată de Moscova, Bulgaria, acolo au fost probleme mari cu sistemul bancar. România pare încercuită.

Există o realitate în ceea ce spuneţi. Ungaria are un interes economic şi politic legat de un naţionalism desuet. Serbia, legături istorice, dar problemele sunt mai grave pentru că intervenţia serviciilor ruseşti în Serbia este destul de mare. Cred că Guvernul a procedat inteligent că a încercat să discute cu Serbia. Partea strategică serioasă este legată de raporturile noastre cu Polonia. Trebuie, ca ţară de frontieră şi are potenţial bun de cunoaştere, România să atragă atenţia în interiorul UE şi să vină cu idei la această ameninţare reală. Suntem mai mult decât ar crede unii în UE. Cred căm da (n.r. suntem ascultaţi în UE).

Aţi pomenit şi de Turcia şi  ne amintim că a avut loc o vizită a lui Putin.

Rusia încearcă să îşi prezerve monopolul pe rutele de transport energetic, ceea ce este foarte important în interiorul Europei. Eşecul Nabucco se datorează şi politicii Rusiei de a încerca să-şi promoveze propriile politici. Turcia este foarte importantă pentru relaţiile Rusia-Turcia au imprimat o anumită dinamică la Marea Neagră. Sunt semne a unui tip de război rece care nu convine nimănui, dar trebuie tratată ca atare.

După alegerile din R. Moldova, lucrurile parcă au fost întoarse în timp. Am informaţii că domnul Hellvig a fost în Moldova. Ce se întâmplă acolo?

A făcut bine că a vizitat Moldova pentru că relaţia cu serviciile moldovene, inclusiv pe linia unei asistenţe pe care o putem în legătură cu modernizarea acestor servicii şi eficientizarea lor, este foarte importantă. În teren, forţele proeuropene au câştigat şi nu mă feresc să o spun, este şi meritul semnificativ al României că s-a reuşit acest lucru, prin ceea ce a oferit România ca asistenţă economică, de expertiză, Moldovei în ultimii ani. Este păcat că reuşeşti să câştigi în teren şi din cauza unui element de influenţă rusească să nu poţi realiza o coaliţie pură în sens proeuropean. Se putea o dezvolta o relaţie mult mai bună având în vedere rezultatele. Sunt momente istorice în care politicienii trebuie să înţeleagă că orgoliul nu trebuie să conteze în raport cu interesul naţional al statului.

Este R. Moldova pierdută pentru UE?

Nu aş folosi termeni aşa de tari. Nu cred că este pierdută, dar s-au pierdut timpi istorici.

Vorbeaţi de faptul că Rusia, prin acest război informaţional, ajunge chiar să finanţeze partide politice, să creeze siteuri proruse. Au existat sau există asemenea tentative în România?

La nivel de propagandă, vedem semne, dar lucrurile sunt mai complicate. Este foarte sofisticată, nu se desfăşoară la vedere, dar uitaţi-vă la ce s-a petrecut cu problematica gazelor de şist în alte state. Inclusiv în ceea ce priveşte scutul antirachetă. Nu am vorbit de România. În ceea ce priveşte ONG-urile, nu întotdeauna o să vedeţi un ONG din Rusia venind, dar vin prin fire adânci anumite programe din partea unor ONG-uri. Cine ştie, ştie cum să contracareze aceste lucruri. Faptul că România este o colonie americană, a UE, şi acestea au rădăcini în zonele despre care discutam.

Dar teoria despre binomul SRI-DNA?

Nu există un binom SRI-DNA, ci o cooperare în limitele legislaţiei. Nu cred că face bine discursului românesc în cadrul lumii civilizate. Nu face bine nici celor care au nevoie de mijloace legale pentru a se apăra. Nu cred că vor câştiga ceva dintr-un asemenea tip de discurs. Cred că instituţiile acestea s-au maturizat. Nu face bine nimănui intrarea într-o dezbatere de acest tip. Procurorii sunt rupţi din această dinamică politică.

Rusia se foloseşte de vulnerabilitatea pe care o dă corupţia unui stat?

În mod cert. Nimeni nu spune în SUA că ducem o luptă împotriva corupţiei, ci aplicăm legea. Este un fapt normal. Noi am pierdut şi aici timpi istorici ca şi credibilitate în plan UE.

Totuşi acţiunile acestea ale DNA au dat naştere unor teorii destul de des vehiculate: că acţiunile DNA blochează ţara şi că se destructurează o întreagă clasă politică.

Nu are ca obiectiv DNA sau SRI înlocuirea clasei politice. Sunt efecte generate de trimiterea în judecată a unor personaje politice importante. Vin alegerile, listele vor fi umplute. Ar face bine să vină cu oameni cu integritate. Este o consecinţă a unui fenomen, nu este o direcţie asumată de DNA sau altă instituţie. Există un element de descurajare a unor oameni din admnistraţie să procedeze la acte de corupţie, ceea ce este îmbucurător. Nu pot să cred că dacă există un proces legal cu anumite contracte, cineva care semnează va fi pur şi simplu învinovăţit. Nu are nimeni de ce să se teamă dacă lucrurile se fac legal şi corect. Nu cred că semnează cineva pentru că va veni DNA să aresteze pe cineva care a procedat corect, dar există această mentalitate.

Dvs. aţi lucrat cu doamna Kovesi. Aţi cunoscut-o. 

Da.

Aţi avut senzaţia că are proiecte politice sau că are scopuri politice?

Absolut deloc. Niciodată. Nu am avut nici cea mai mică senzaţie în acest sens. O cunosc ca o profesionistă, dedicată meseriei. Că se mai proiectează în diverse medii, aici este şi răspunderea unora care vor să cuantifice în sens de credibilitate reprezentanţii acestor instituţii, când vezi că ai 50, 50, 60%, tot te gândeşti că acel capital ar putea fi folosit şi în sens politic. Poate că nu ar trebui să prezentăm asemenea persoane, în asemenea clasamente. Sau poate este bine di punctul de vedere al evaluării eficienţei instituţiei ca atare.

Şi despre dvs. s-a spus în timpul mandatului că veţi fi prim-ministru.

Şi am fost. Aş întreba şi eu acum: am mers mai departe în zona politică? Cred că au greşit intenţionat în analiza care m-a vizat. Este fals că aş fi favorizat un candidat, provenind din PSD. Eu, cu domnul Coldea, am făcut o echipă foarte bună. Îl apreciez ca un bun profesionist. Mă bucur că îşi continuă activitatea. Orice ofiţer ar acţiona în sensul de a susţine o anumită persoană ar fi detectabil imediat de sistem. Este imposubl de realizat acest lucru.

Aş vrea să vorbim şi despre ofiţerii acoperiţi fiindcă s-a creat o iesterie cu ofiţeri acoperiţi în Justiţie, în politică şi în presă.

Haideţi să fim foarte precişi, din nou, pentru că ultima dată m-a costat mult. Am fost interpretat, nu în sensul în care a fost părerea mea privind acest subiect. Din perspectiva incompatibilităţi legale bazate pe Legea magistraţilor din 2004, pe Legea SRI, etc., nu există nicio incompatibilitate: niciun ofiţer acoperit în Justiţie, vorbesc de SRI, sau în politică, Parlament. Deci să fie foarte clar. Se poate verifica. Cine spune că o Comisie de control poate verifica, minte. O spun cu toată răspunderea, inclusiv juridic. Orice afirmaţie a directorului are valoare juridică în raport de terţi în Comisia de control, dacă o anumită lămurire se naşte. Nu aş face asemenea afirmaţii tranşante, fără ca ele să fie acoperite. În ceea ce priveşte aspectul legat de presă, în ultimul meu interviu în calitate de director SRI, ea a fost foarte clară. Nu am spus că sunt ofiţeri acoperiţi în presă, ci că România procedează la fel ca celelalte ţări democratice din UE în privinţa abordării a acoperiţilor în general. Deci, nu am spus: da, sunt ofiţeri acoperiţi în presă. Binenţeles că mulţi care mă iubesc, dintr-o parte a presei, a interpretat că am spus acest lucru.


Avem lideri de opinie care fac propaganda Moscovei? Există bloguri şi site-uri pro-ruse în România? Ce semnificaţie au declaraţiile oficialilor ruşi la adresa României? Ce joc a făcut Ion Iliescu când a declarat pentru Der Spiegel că a aprobat o cerere a CIA pentru o „locaţie” în Bucureşti? S-a întors Republica Moldova cu faţa spre Rusia?

Acestea sunt principalele teme de discuţie pe care George Maior, fostul director al SRI, le va aborda în cadrul interviului pe care îl va acorda jurnalistului Dan Marinescu. Interviul începe la ora 13.00, fiind transmis live pe adevarul.ro.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite