FOTO - VIDEO Românii din Serbia, obligaţi să scrie într-o limbă inexistentă: “vlaha” cu litere chirilice

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Aşa-zisul “alfabet vlah” în grafie chirilică numără 35 de caractere
Aşa-zisul “alfabet vlah” în grafie chirilică numără 35 de caractere

Serbia a mai făcut un pas spre asimilarea populaţiei româneşti de pe Valea Timocului. După modelul sovietic al "limbii moldoveneşti", autorităţile sârbe au inventat "limba vlahă", adoptând, recent, un aşa-zis alfabet vlah, cu grafie slavonă.

În fapt, este vorba de alfabetul sârbesc, căruia i-au mai fost adăugate cinci caractere. În total, sunt 35 de semne grafice, corespunzătoare, chipurile, aşa-zisei limbi a vlahilor. În opinia autorului, literele în plus ar permite redarea tuturor sunetelor „limbii vlahe".

"Părinţii" alfabetului sunt Sinisa Celojevic (foto jos), unul dintre liderii Consiliului Naţional al Minorităţii Vlahe (CNMV) şi Asociaţia Gergina. Potrivit cotidianului sârbesc "Politika", autorii au testat alfabetul doar pe Internet (forumuri de discuţii).

Sinisa Celojevic, autorul controversatului “alfabet vlah”

Asimilarea etnicilor români, în linie dreaptă

Sinisa Celojevic, a recunoscut, fără să vrea, că adoptarea alfabetului vlah s-a făcut pentru a şterge, de fapt, originile reale ale populaţiei româneşti din Timoc.

"Este important să punem capăt acestei dezbateri permanente dacă vlahii care trăiesc în Serbia la sud de Dunăre vorbesc limba vlahă sau limba română. Şi deoarece acum nu mai există niciun fel de piedici, putem începe să tipărim reviste şi cărţi în limba vlahă. Astfel, vom putea prezenta bogăţia limbii vlahe care este diferită de limba română" , a declarat, tranşant, pentru "Politika", Sinisa Celojevic.

De menţionat că forurile ştiinţifice/academice din Serbia au refuzat să se implice în această falsă construcţie.

Decizia de adoptare a alfabetului vlah a fost luată în ciuda faptului că, pe 27 ianuarie 2012, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a aprobat un amendament privind introducerea unui mecanism de monitorizare a modului în care sunt respectate drepturile minorităţii române din Serbia.

Amendamentul a fost formulat de senatorii Titus Corlăţean, György Frunda şi Viorel Badea.

Predrag Balasevic: "Consiliul nu-i mai reprezintă pe românii din Timoc"

Organizaţiile româneşti din Timoc au tras un semnal de alarmă, încă de anul trecut, asupra demersurilor autorităţilor de la Belgrad de a standardiza "limba vlahă", considerate drept o tentativă de asimilare.

"Acest Consiliu, care nu-i mai reprezintă pe românii din Timoc , a luat hotărârea absurdă de a folosi în scris alfabetului chirilic. Condamnăm la modul cel mai ferm această hotărâre luată special pentru asimilarea totală a populaţiei româneşti din Timoc", a declarat Predrag Balasevic (foto jos), liderul Partiei Democrate a Rumânilor din Serbia.

Liderul PDRS, Predrag Balasevic (stânga), a condamnat standardizarea limbii vlahe

Autorităţile sârbe încearcă de mai multă vreme să controleze comunitatea românească din Valea Timocului. În 2010, autorităţile sârbe au anchetat peste 300 de români timoceni.

Belgradul a pus permanent piedici Biserii Ortodoxe Române în Timoc şi a refuzat introducerea de ore de limba română în şcolile din localităţile în care etnicii români sunt majoritari.

Procuratura şi securitatea sârbă au dus o campanie sistematică de intimidare a populaţiei, făcând presiuni, în timpul recensământului, ca vlahii să nu-şi declare identitatea românească.

Asimilaţi cu forţa

"Standardizarea" limbii vlahe a a fost obiectivul declarat al celor care, în 2009, au câştigat prin fraudă alegerile pentru conducerea CNMV.

Consiliul este o entitate oficială, care primeşte anual de la Belgrad un buget de câteva zeci de mii de euro, chipurile, pentru activităţi de prezervare a culturii şi tradiţiilor specifice acestei minorităţi.

De fapt, autorităţile sârbe se folosesc de Consiliu pentru a asimila forţat comunitatea românească din Valea Timocului, susţin reprezentanţii organizaţiilor româneşti din Serbia.

Dovada că această instituţie este controlată de stat stă faptul că toţi liderii Consiliului sunt, în acelaşi timp, şi membri ai partidelor sârbeşti aflate la guvernare.

În plus, cei mai mulţi dintre aceştia nici măcar nu sunt etnici vlahi/români. Pentru a justifica această "ciudăţenie", vicepreşedintele CNMV, socialistul Miletic-Tica Mihailovic, invocă, în mod cu totul şi cu totul forţat, un drept fundamental garantat de Constituţia Sârbă: acela de a-ţi declara apartenenţa naţională la orice etnie doreşti. Chiar dacă nu faci parte din ea.

"Toţi cetăţenii, fără diferenţă, aparţinând sau nu unei etnii în mod oficial, au dreptul de a-şi exprima apartenenţa naţională aşa cum doresc. Este dreptul absolut al cetăţeanului, garantat de Constituţie şi nu este dator să prezinte dovezi sau explicaţii, nici să răspundă la orice întrebări. Înseamnă că cineva poate spune <<sunt englez>>, cu toate că este cunoscut că nu este englez. Deci, oricine are un motiv, fie după origine, fie după sentiment sau poate are o prietenă sau o nevastă vlahă sau îi place să joace hora vlahilor, deci, dacă are acest sentiment, poate să se declare vlah", este declaraţia aberantă a lui Mihailovic.

Consiliul Minorităţii Vlahe, infiltrat de sârbi

De altfel, membrii conducerii CNMV nu se feresc să-şi declare apartenenţa la naţionalitatea sârbă. Asta cu toate că, teoretic, reprezintă minoritatea vlahă/română.

Unul dintre aceştia este primarul oraşului Zagubica, Dragi Damnjanovic (foto jos), cel de-al doilea vicepreşedinte al CNMV şi membru al partidului G17, aflat în coaliţia de guvernare. Potrivit propriului CV, postat pe site-ul primăriei, Damnjanovic se declară sârb şi nu vlah sau român.

Vicepreşedintele Consiliului Minorităţii Vlahe nu-şi ascunde apartenenţa la etnia sârbă

Dă click pe imagine pentru a se mări!

În perioada recensământului naţional, din septembrie 2011, primarul din Zagubica i-a împiedicat pe membrii comunităţii româneşti să verifice cum se desfăşoară înregistrarea statistică a populaţiei, cu toate că aveau mandat în acest sens de la instituţia care realizează recensământul.

Zagubica a fost una dintre localităţile în care s-au făcut cele mai mari presiuni ca etnicii români să nu-şi declare adevărata naţionalitate.

Evenimente



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite