Furtuna politică „Pedofilul“: mistificările ministrului de Interne Carmen Dan

Premierul Mihai Tudose a refuzat să-l demită pe şeful Poliţiei Române, la propunerea ministrului de interne, Carmen Dan Foto MEDIAFAX

Scandalul poliţistului pedofil a fost deturnat spre interese politice. Carmen Dan a vrut să scape pe uşa din dos de şefii incomozi din Poliţie. Premierul Tudose a avut însă ultimul cuvânt.

Poliţistul pedofil a devenit pionul principal în războiul dus de ministrul de Interne, Carmen Dan, cu şefii Poliţiei Române. Ca să justifice decapitarea şefilor incomozi din Poliţie, ministrul i-a acuzat că nu l-au prins mai devreme pe agresorul sexual care a terorizat Capitala şi nu i-au dat informaţii. De asemenea, aceasta a pretins că un caz vechi din 2009, când o fetiţă atunci clasa a VIII-a a fost atacată în acelaşi mod în care cei doi fraţi au fost abuzaţi în lift săptămâna trecută, s-a prescris. Ceea ce este o minciună, potrivit procurorilor.

Aceştia spun că urmărirea penală în acest caz a fost începută in rem, iar de miercuri, după ce testele ADN l-au indicat drept autor al agresiunii de acum 8 ani tot pe Eugen Stan, urmărirea penală se face in personam (faţă de o persoană).

Despre prescrierea faptei, nici nu poate fi vorba. Potrivit art.154 din noul Cod Penal, „în cazul infracţiunilor contra libertăţii şi integrităţii sexuale, al celor de trafic şi exploatare a persoanelor vulnerabile, precum şi al infracţiunii de pornografie infantilă, săvârşite faţă de un minor, termenul de prescripţie începe să curgă de la data la care acesta a devenit major“.

Potrivit legii, termenul de prescripţie este de 8 ani, în cazul lui Eugen Stan prescrierea începând să curgă din anul 2013, când victima a împlinit 18 ani. Un calcul simplu arată că agresiunea se va prescrie abia în anul 2021.

Război politic

Imediat după anunţul că poliţistul pedofil a fost capturat, ministrul de Interne a cerut premierului să-l demită pe şeful Poliţiei Române, chestorul Bogdan Despescu, în acelaşi timp spunând că aşteaptă ca şeful Serviciului Omoruri din Poliţia Capitalei, Radu Gavriş, precum şi şeful de la Control Intern al Brigăzii Rutiere, „să facă un pas în spate“.

Intenţia lui Carmen Dan de a-i schimba din funcţie pe şefii Poliţiei vine după ce şeful PSD, Liviu Dragnea, afirmase că ministrul Afacerilor Interne ar trebui să facă o analiză serioasă a conducerii Poliţiei, ca urmare a scandalului de pedofilie. În această lumină, solicitarea ministrului capătă un puternic iz politic. Cu atât mai mult cu cât şeful Serviciului Omoruri, comisarul-şef  Radu Gavriş, a criticat la finalul anului trecut modificările aduse Codurilor Penale, atrăgând atenţia că schimbările vor anula multe probe din dosare. Carmen Dan şi-a exprimat nemulţumirea atunci faţă de declaraţiile poliţistului.

Refuzul premierului

Premierul Mihai Tudose nu numai că a refuzat să-l demită pe şeful Poliţiei, dar chiar i-a lăudat pe anchetatori. „Este de remarcat, totuşi, că făptaşul a fost prins în trei zile, ceea ce e o notă bună pentru Poliţie. De ce nu s-au luat şi alte măsuri, domnul Despescu are la dispoziţie o săptămână să îmi prezinte concluziile“, a spus Mihai Tudose.

Manevra premierului a fost tot una politică. Prin refuzul de a-l demite pe Despescu, Tudose a încercat  să forţeze demisia ministrului de Interne Carmen Dan, unul dintre oamenii fideli lui Liviu Dragnea, rivalul său în partid. Fără semnătura premierului, Bogdan Despescu nu putea fi demis. Şi sindicaliştii din Poliţie au atras atenţia că întregul scandal este abordat politic. „Sigur că acolo există o problemă, dar doamna Carmen Dan nu vrea să privească lucrurile în profunzime, vrea să privească doar politic“, acuză Dumitru Coarnă, lider sindical.

Parchetul General şi „bomboana de pe tort“

Tot miercuri, Parchetul General a anunţat că a preluat, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, dosarele de pedofilie ale poliţistului Eugen Stan (8 volume) – agresiunea comisă în 2009, cea de săptămâna trecută şi cea din 2012.

Preluarea anchetei survine după ce procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti au rezolvat, practic, cazurile, capturându-l şi aruncându-l după gratii pe agresor.

În ultimii ani, anchetatorii au făcut zeci de expertize genetice, au verificat în bazele de date sute de persoane suspecte, au verificat zeci de informaţii primite de la public sau chiar poliţişti şi au analizat aproximativ 150 de dosare penale cu obiect similar înregistrate la parchetele din Capitală. „Preluarea (...) are ca temei necesitatea verificării tuturor faptelor cu un mod de operare asemănător comise pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţului Ilfov, calitatea de angajat al Ministerului Afacerilor Interne pe care o are inculpatul, complexitatea cauzelor dată de numărul mare al persoanelor vătămate, de multitudinea probelor care trebuie administrate şi de varietatea mijloacelor de probă, precum şi impactul deosebit creat în societate prin comiterea unor asemenea fapte“, este motivul neverosimil invocat de  Ministerul Public.

Însă nu este prima dată când Parchetul General culege laurii, după ce alţi anchetatori au făcut munca mai grea.

De notorietate este dosarul Colectiv, preluat de procurorii Curţii Supreme după ce anchetatorii Tribunalului Bucureşti împreună cu poliţiştii de la Omoruri au făcut cercetarea la faţa locului, strângând probele care aveau să fie folosite apoi în procesul în care sunt traşi la răspundere cei consideraţi vinovaţi de tragedie.

Un alt dosar celebru asumat de Parchetul General după ce procurorii Capitalei au făcut cercetarea la faţa locului este cel în care a fost anchetat masacrul de la Perla, în care agentul de poliţie Gheorghe Vlădan şi-a împuşcat mortal soţia şi pe o colegă a acesteia într-un coafor din Bucureşti, rănind alte şase persoane.