Fuziunea PMP cu UNPR este soluţia imorală a lui Traian Băsescu

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Şansa ca PMP să devină un partid important pe scena politică din România tocmai s-a dus pe Apa Sâmbetei. Traian Băsescu a anunţat în urmă cu câteva minute soluţia imorală: acest partid fuzionează cu UNPR. Tocmai a confirmat un adevăr spus de atâtea ori de români: politica e o curvă!

Partidul Mişcarea Populară este creaţia fostului preşedinte, Traian Băsescu. Oricât s-a străduit să urce partidul pe scena politică, asumându-şi rolul de locomotivă şi profitând de capitalul său pozitiv de imagine, a eşuat. Plecarea din partid a unor personalităţi cu imagine publică pozitivă şi numirea unor lideri cu caracter şi integritate discutabile au dovedit că liderul PMP, Traian Băsescu, este disperat să îşi creeze pe orice cale propriul partid.

La alegerile locale PMP a eşuat lamentabil. A sperat să îl tragă în sus prin candidatura sa la Primăria Municipiului Bucureşti, candidatură la care a renunţat în ultimul moment în urma unor acuzaţii de corupţie lansate, desigur, nu întâmplător, tocmai în acel moment. Alternativa de avarie, controversatul ziarist Robert Turcescu, a fost o soluţie total neinspirată. Bâlbâiala din ajunul alegerilor locale pentru Bucureşti i-a adus PMP-ului lui Traian Băsescu o mare pierdere de capital şi voturi.

Era evident după alegerile locale că PMP caută o soluţie pentru a deveni vizibil pe scena politică. Simpatizanţii fostului preşedinte, Traian Băsescu, nu au devenit, aşa cum spera acesta, simpatizanţii şi votanţii noului partid. Un partid trebuie să aibă acoperire în teritoriu, filiale în fiecare judeţ şi cât mai multe sedii locale. Personalităţile locale sunt deja ancorate în PSD şi PNL, doar unii dintre cei izgoniţi, uneori din cauza problemelor de integritate, au migrat la PMP. Insuficient însă pentru ca PMP să devină vizibil pe plan naţional. Alegerile locale au dovedit că fostul preşedinte nu este o locomotivă suficient de puternică pentru noul partid.

În această seară am citit cu stupoare soluţia imorală aleasă de Traian Băsescu pentru a-şi mări potenţialul la alegerile parlamentare din toamnă: fuziunea cu UNPR. Chiar dacă Gabriel Oprea s-a retras din partid, UNPR este legat de numele său. Este un partid de buzunar creat în jurul unei personalităţi care a avut la un moment dat greutate în structurile de putere. Statutul său de profesor universitar la Academia de Informaţii, unde a coordonat doctorate plagiate, apoi la Universitatea de Apărare Carol I, unde a desfăşurat, la fel, o activitate imorală, promovând impostura academică, sunt o dovadă clară a poziţiei sale în structurile de putere din România.

Alianţele politice ale UNPR au fost soluţia de avarie a tuturor guvernelor din ultimii ani. UNPR nu a fost un partid format în jurul unei doctrine politice. Singura doctrină a fost accesul la ciolan în numele unei clamate stabilităţi a României – „Interesul naţional”. Gabriel Oprea l-a depăşit chiar şi pe Corneliu Vadim Tudor prin declaraţiile naţionaliste şi prin oportunismul politic.

Gabriel Oprea a intrat la apă pe scena politică în urma scandalului declanşat de moartea unui poliţist care deschidea calea coloanei oficiale a vicepremierului „Interesul naţional”. Pas cu pas structurile de putere s-au debarasat de Gabriel Oprea. Aşa că noi, muritorii de rând, am auzit despre luxul pe care şi-l permitea din banii statului (jacuzzi la birou şi limuzină scumpă), despre afacerile imobiliare în care Gabriel Oprea a fost implicat şi multe altele. Era clar că steaua lui Gabriel Oprea a apus.

Partidul de buzunar al lui Gabriel Oprea, UNPR, se duce la apă odată cu liderul său suprem. Disperaţi, membrii UNPR au alergat la mai multe vaci cu lapte ca să îşi salveze poziţiile politice. Unii parlamentari au migrat cu tot cu purcel la PSD, sperând că vor ajunge pe listele acestui partid în toamnă. Liderii numiţi de Oprea au negociat cu PNL o fuziune a celor două partide, însă oprobiul public i-a determinat pe liberali să renunţe.

Disperaţii din UNPR s-au întâlnit cu disperaţii din PMP ai lui Traian Băsescu şi după nici două săptămâni de negocieri au anunţat fuziunea celor două partide.

Ce câştigă Traian Băsescu: câteva filiale locale în plus ale unui partid de buzunar ancorat de generalul Gabriel Oprea, cu un număr de votanţi în cădere liberă. Mai direct spus, PMP tocmai şi-a semnat biletul de ieşire de pe scena politică.

Ce câştigă UNPR: o ancoră de moment pentru politicieni învăţaţi să stea drepţi în faţa unui lider care gândeşte pentru ei.

Ce pierde UNPR: dispare de pe scena politică un partid de buzunar la care apela orice guvernare pentru „Interesul naţional”.

Ce pierde Traian Băsescu prin această soluţie imoralăsimpatia unor intelectuali care încă au mai crezut în politicianul Traian Băsescu, mai bine zis în iluzia unui politician.

Declaraţiile politice ale celor doi lideri de partid sunt un exemplu de ipocrizie. Dl. Nimeni Steriu a marjat din nou cu drepturile militarilor şi ale rezerviştilor, adică şi-a asigurat bazinul electoral că nu va fi părăsit. Mesajul este clar: staţi liniştiţi, noul partid este dispus să devină partidul „InteresulNaţional”, la dispoziţia oricărui guvern, doar să ajungă la ciolan. Dl. Traian Băsescu nu mai vede niciun membru UNPR neonorabil după retragerea lui Gabriel Oprea şi a lui Şerban Mihăilescu, alias Miky Şpagă: „Arătaţi-mi unul neonorabil.” clama el în faţa ziariştilor.

Domnule Traian Băsescu, există cel puţin un membru neonorabil în noul partid PMP-UNPR: Traian Băsescu. Tocmai a dovedit-o prin soluţia imorală a fuziunii PMP cu UNPR.

Se spune că politica este o curvă. Dar oare ce sunt politicienii?

PS: Nu sunt simpatizant PMP, dar am fost până în urmă cu câteva minute simpatizant al lui Traian Băsescu.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite