Generalul Mugurel Florescu, fost şef al Parchetelor Militare, a fost pus sub acuzare în dosarul „Mineriadei”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Procurorii fac cercetări privind incidentele petrecute la Mineriada din iunie 1990
Procurorii fac cercetări privind incidentele petrecute la Mineriada din iunie 1990

Generalul Mugurel Florescu, fost şef al Direcţiei Procuraturilor Militare în iunie 1990, s-a prezentat, vineri, la Parchetul General, unde procurorii i-au adus la cunoştinţă că a fost pus sub acuzare în dosarul „Mineriadei”. În această săptămână, mai multe persoane au fost puse sub acuzare în acest caz, printre acestea fiind şi fostul preşedinte Ion Iliescu, Virgil Măgureanu, Miron Cozma şi Cazimir Ionescu, pentru infracţiuni contra umanităţii.

Mugurel Florescu s-a prezentat vineri la Parchetul General unde procurorii i-au adus la cunoştinţă că a fost pus sub acuzare pentru crime împotriva umanităţii privind incidentele care au avut loc la Mineriada din iunie 1990.

La ieşirea din sediul instituţiei, acesta a declarat că a semnat un document privind calitatea de suspect pentru infracţiuni care sunt cercetate în dosarul Mineriadei. El a susţinut că acest lucru se întâmplă din cauza faptului că, atunci când era în funcţie, a spus într-un interviu că este aproape de aflarea adevărului.

„Am spus că sunt pe aproape de a afla adevărul, ceea ce nu era sută la sută exact, şi la revedere. Am să pun la dispoziţia Parchetului acele articole din ziare în care am făcut greşeala, după aceea mi-am dat seama, să spun că sunt aproape de adevăr. Atâta vreau să vă spun", a precizat Mugurel Florescu.

El a arătat că, după ce a fost eliberat din funcţie, de trei ori s-a încercat să i se ia viaţa. „Au fost atentate clare", a spus Florescu, adăugând că va vorbi mai mult despre aceste lucruri cu altă ocazie.

Întrebat cine a pus la cale acele atentate de care vorbeşte, Mugurel Florescu a răspuns: "Să zicem sistemul". De asemenea, întrebat dacă atentatele au fost cu focuri de armă sau ce s-a întâmplat exact, acesta a răspuns doar "urât".

Întrebat cum a reuşit să scape din acele situaţii, fostul şef al parchetelor militare a spus că numai Dumnezeu l-a ajutat.

„Să dea Dumnezeu să am eu dreptate, să se dovedească că există în continuare o linie de rezistenţă şi de dărâmare a ceea ce s-a încercat să fie bun, pentru că au fost greşeli insurmontabile şi aş vrea să demonstez, să arăt organelor de procuratură militară, care este prin excelenţă unul cinstit, să stabilească adevărul, nu spre satisfacţia mea, pentru că nu lucrăm spre satisfacţia cuiva, dar pentru respectarea adevărului istoric", a adăugat Florescu.

Fostul şef al parchetelor militare a mai spus că din momentul în care s-a aflat în funcţie, inclusiv în perioada mieriadei, „au fost vremuri grele, foarte grele".

Întrebat dacă Ion Iliescu este cel care a luat deciziile în cazul mineriadei, Florescu a spus: „Nu mă interesează". El a ţinut însă să menţioneze că, din punctul său de vedere, ar fi existat şi soluţii fără violenţă, dar nu el a hotărât la vremea respectivă cum să se procedeze.

„În ancheta mea, cine a fost de vină a fost trimis în judecată, fără comentarii", a spus Mugurel Florescu, precizând că va comunica cine sunt acele persoane.

Despre redeschiderea dosarului după 25 de ani, Mugurel Florescu a spus că este problema istoriei şi i se pare normal ca oamenii să aibă nevoie de adevăr. El a precizat că şi-ar dori să fie un erou pozitiv, pentru că atunci a avut funcţia de colonel şi i-a plăcut foarte mult să respecte legile ţării şi adevărul.

„Cei care sunt vinovaţi să răspundă", a mai spus Florescu, reafirmând că în niciun caz el nu este vinovat de ce s-a întâmplat atunci.

„Lăsaţi sistemul, că în sistem, fiecare are vina lui. Eu nu sunt parte din sistem, adjunctul procurorului general este parte din sistem", a mai spus Florescu.

Întrebat dacă procesul soţilor Ceauşescu a fost unul corect, Mugurel Florescu a spus că atunci atât se putea.

La procesul soţilor Ceauşescu au fost prezenţi maiorul Mugurel Florescu, locotenentul-major Trifan Matenciuc, Gelu Voican Voiculescu şi Virgil Măgureanu. Tribunalului Militar Excepţional a fost format din coloneii Gică Popa şi Ioan Nistor - judecători, iar grefier a fost plutonierul major Jan Tănase. Acuzarea a fost reprezentată de procurorul militar Dan Voinea, iar apărarea a fost asigurată de avocaţii din oficiu Constantin Lucescu, avocatul lui Nicolae Ceauşescu, şi Nicolae Teodorescu, cel al Elenei Ceauşescu.

Acesta a ajuns la Parchet puţin înainte de ora 11.00, când a declarat că a venit să afle ce acuzaţii i se aduc.

„Am primit o citaţie a procuraturii şi era normal să mă prezint", a spus Florescu, potrivit Mediafax.

Acesta a precizat că îi pare rău pentru tot ce s-a întâmplat la mineriadă, susţinând că el nu a avut nicio implicare în evenimentele din 13-15 iunie 1990.

Întrebat de ce nu a făcut investigaţii amănunţite la vremea respectivă, fostul şef al Direcţiei Procuraturilor Militare (în prezent Secţia Parchetelor Militare) a spus că a făcut acest lucru şi are şi dovezi în acest sens, pentru că a păstrat condici de şedinţe de lucru săptămânale.

Întrebat cine ar fi de vină pentru ceea ce s-a petrecut la mineriadă, Florescu a răspuns: „O să vedem".

Mugurel Florescu a fost, în decembrie 1989, consilier pentru probleme de justiţie la Cabinetul vicepremierului Gelu Voican Voiculescu, în Guvernul provizoriu al României. Ulterior, din aprilie 1990 până în aprilie 1993, Florescu a fost şef al Direcţiei Procuraturilor Militare.

Ion Iliescu, urmărit penal în dosarul „Mineriadei”

Parchetul General a anunţat, miercuri, începerea urmăririi penale în dosarul „Mineriadei”, pe numele unor persoane, pentru infracţiuni contra umanităţii, respectiv pentru reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii, din 13-15 iunie 1990, soldată cu decesul a patru persoane, rănirea şi lipsirea de libertate a altor o mie.

De altfel, în acest caz a fost începută urmărirea penală împotriva fostului preşedinte Ion Iliescu, iar miercuri i s-au adus la cunoştinţă acuzaţiile, respectiv infracţiuni contra umanităţii, pentru reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii, din 13 iunie 1990.

În acelaşi dosar au fost puşi sub acuzare fostul director al Serviciului Român de Informaţii (SRI) Virgil Măgureanu, Emil Cico Dumitrescu, Miron Cozma şi Cazimir Ionescu, tot pentru infracţiuni contra umanităţii, toţi având calitatea de suspect.

Fostul premier Petre Roman, fostul ministru al Apărării Victor Athanasie Stănculescu şi Gelu Voican Voiculescu, viceprim-ministru în primul guvern provizoriu din 1990 şi responsabil cu controlul serviciilor secrete, ar putea fi şi ei cercetaţi în dosarul Mineriadei, însă în cazul acestora s-a cerut aviz de la şeful statului, întrucât erau membri ai Guvernului la data faptelor. Procurorul general al Parchetului instanţei supreme a cerut preşedintelui declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de urmărire penală pentru Roman, Stănculescu şi Voiculescu, pentru infracţiuni contra umanităţii.

Potrivit Legii 115/1999, „numai Camera Deputatilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor".

Ce a făcut Iliescu între 13 şi 15 iunie 1990

În faţa acuzaţiilor care i s-au adus pentru evenimentele din 13-15 iunie 1990, Ion Iliescu a pus mereu accent pe ziua de 13, aruncând vina pe “bandele de huligani” care au terorizat Bucureştiul şi care au provocat toate escaladările ulterioare, inclusiv venirea minerilor.

„Lumea, domnule, era speriată şi îngrozită. Din oraş se ridicau coloane de fum. Poliţia n-avea autoritate, era timorată. Armata a ezitat şi a intervenit târziu de tot. Abia după ora 10 noaptea a depresurat Ministerul de Interne. Deci se crease un vid de putere. Nu existau forţe de ordine care să mai ţină în frâu dezlănţuirea asta de ură. Şi dacă n-ai forţă organizată, ăştia, huliganii, îşi fac de cap. Adică... nu vi se pare grav ceea ce s-a întâmplat în 13 iunie? Voi căutaţi motivaţii de partea Puterii şi pentru 13 iunie şi pe urmă puneţi accentul pe Mineriadă. E o ticăloşie“, declara Iliescu într-un interviu pentru „Adevărul“.   

De ce a ieşit Armata?

Violenţele din acele zile au început din dimineaţa de 13 iunie, când forţele de ordine au descins în Piaţa Universităţii şi i-au arestat pe greviştii foamei care se aflau în corturile din faţa Teatrului Naţional.

Spre prânz, în zonă s-a închegat o mişcare de protest care cerea eliberarea arestaţilor. Forţele de ordine au intervenit din nou şi lucrurile au degenerat. S-a aruncat cu sticle incendiare în Ministerul de Interne şi câteva autobuze au fost cuprinse de flăcări chiar în centrul Capitalei. 

Ulterior, regizorul Stere Gulea a prezentat o înregistrare audio care dovedea că incendierea autobuzelor a fost parte a unei înscenări puse la cale chiar de către cei aflaţi la putere. Generalul Gheorghe Diamandescu, şeful Inspectoratului General de Poliţie, îi raporta lui Mihai Chiţac, ministrul de Interne: „Vă rog să-l informaţi pe domnul preşedinte: ne dăm foc la toate autobuzele. Asta a fost înţelegerea, vă rog să informaţi”. 

Sub pretextul că Bucureştiul este în pragul anarhiei, puterea FSN-istă a scos armata din cazărmi. Jurnalul acţiunilor de luptă al garnizoanei Bucureşti, extras din arhive în 1997, arăta că Ion Iliescu a cerut personal ca armata să intervină. Militarii au deschis focul în zona Ministerului de Interne şi patru persoane au fost ucise. Lor li se adaugă un tânăr înjunghiat în zona Televiziunii şi un bărbat care a făcut infarct în Piaţa Universităţii. Aceştia sunt morţii recunoscuţi oficial din 13-15 iunie, autorităţile susţinând că venirea minerilor nu s-a soldat decât cu răniţi.  

„Au răspuns solidar în apărarea cetăţenilor”

În aceeaşi seară de 13 iunie, Ion Iliescu a avut şi o intervenţie la Televiziune, afirmând că Bucureştiul este ocupat de bande legionare şi solicitând populaţiei să apere democraţia. „Sunau cetăţenii la Televiziune: «Ce faceţi domnule? Ce se întâmplă? Am ales. Cine sunt ăştia? Cum de nu există forţă care să-i oprească?». Şi atunci am făcut apel la populaţie spunând că ne aflăm într-o situaţie excepţională şi populaţia trebuie să sprijine factorii de ordine“, se explica Ion Iliescu în acelaşi interviu acordat pentru „Adevărul“.

Cei care au ascultat îndemnul preşedintelui şi s-au grăbit să ajungă în zona Televiziunii au fost întâmpinaţi de cordoane de militari, luaţi la bătaie, filmaţi şi prezentaţi ca huligani care vor să atace Televiziunea. Pe imaginile video rămase de atunci, unul dintre cei bătuţi şi închişi în subsolul Televiziunii afirmă cât se poate de răspicat: „Eu am venit organizat, domnule. Ne-au adus de la Ploieşti, de la FSN“. 

A doua zi, pe 14 iunie, au ajuns în Bucureşti şi minerii din Valea Jiului. Ion Iliescu i-a întâmpinat în Piaţa Victoriei şi le-a transmis să se îndrepte spre Universitate şi să o ocupe. Întrebat de ce nu le-a transmis ortacilor că lucrurile se liniştiseră şi că se pot întoarce acasă, Iliescu ne-a declarat: „Ei, cum? Ar fi fost nefiresc! Ce ar fi zis oamenii ăia: «Păi abia am venit să apărăm oraşul şi voi...»?“. 

Minerii au ocupat Piaţa Universităţii şi au bătut cu bâtele sute de oameni nevinovaţi, dintre care mulţi au rămas schilodiţi pe viaţă. „Violenţele generează la rândul lor violenţe. Nu pot fi aprobate niciun fel de violenţe, indiferent din partea cui ar fi. Eu nu am aprobat violenţele minerilor. Dar violenţele minerilor nu erau cauza, ci erau efectul. Deci cauza declanşării violenţei a fost generată de cei care au provocat evenimentele din 13 iunie“, mai declara Iliescu. 

Pe 15 iunie, minerii au fost adunaţi la Romexpo şi Ion Iliescu le-a ţinut un discurs de mulţumire. În interviul acordat reporterilor „Adevărul“, fostul preşedinte afirma că ortacii meritau să li se arate recunoştinţă: „Da, au meritat. Ei au răspuns solidar în apărarea cetăţenilor Capitalei... Era un act de solidaritate civică. Nu întâmplător bucureştenii i-au aplaudat“.

Ofiţeri SRI – implicaţi în venirea minerilor

Acuzat la rândul său de crime împotriva umanităţii în Dosarul Mineriadei, Virgil Măgureanu, fostul şef al SRI, a recunoscut, într-un interviu acordat ziarului „Adevărul“, că ofiţerii de informaţii s-au implicat în evenimentele din 13-15 iunie 1990. „S-a dovedit că au fost nişte ofiţeri de informaţii, care aparţineau din păcate SRI-ului şi care s-au implicat în aducerea minerilor. S-au implicat şi au favorizat, dar au fost duşi în faţa justiţiei şi pedepsiţi. Aici este, într-adevăr, şi răspunderea SRI-ului. N-am declarat vreodată public că n-am avut niciun amestec, pentru că nu se putea“, a afirmat Măgureanu. 

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite