Generalul Virgil Vochină: Mulţi dintre şoferii români care depăşesc imprudent şi ilegal suferă de fapt de «complexul de stânga»
0Aproximativ 3.000 de oameni mor, anual, în accidentele produse pe drumurile din România şi aproximativ 9.000 sunt răniţi grav. Statisticile arată că alte peste 100.000 de persoane sunt rănite uşor.
Numărul mare de decese a atras atenţia şi celei mai mari organizaţii de Prevenţie Rutieră din lume – La Prevention Routiere Internationale (PRI).
“Guvernanţii trebuie să înţeleagă faptul că banii cheltuiţi cu educaţia şi prevenţia rutieră reprezintă o investiţie şi nu bani aruncati. Statul are pierderi mult mai mari din cauza vieţilor pierdute în accidentele rutiere”, ne-a declarat Joop Goos, preşedintele PRI, aflat pentru câteva zile în România.
În perioada 20-23 octombrie, PRI, împreună cu Asociaţia Victimelor Accidentelor de Circulaţie (AVAC), va organiza, la Bucureşti, Forumul Internaţional de Educaţie şi Prevenţie Rutiera.
Educaţia – singura şansă
Generalul (r) Virgil Vochină, presedintele AVAC, spune că singura şansă de scădere a mortalităţii pe şosele este educaţia. „Guvernanţii ne-au lăsat baltă. Ei dau vina pe criză, atunci când vine vorba de infrastructură şi educaţie rutieră. Criza nu se vede însă şi pe şosele, pentru că românii preferă să renunţe la multe lucruri, dar nu la maşină, iar moartea pe şosele nu alege. Ea nu are culoare politică şi plătesc oameni nevinovaţi. Mai mult, principalele drumuri din ţara noastră nu sunt iluminate. Dacă s-ar investi in infrastructură sistematizare şi iluminat ar scădea şi numărul accidentelor şi al morţilor. Dacă nu facem ceva, o sa ne «specializăm» în numărat morţii pe străzi”, a declarat Virgil Vochina, preşedintele Asociaţiei Victimelor Accidentelor de Circulaţie.
Pedepse simbolice
În România, cei care se fac vinovaţi de producerea accidentelor rutiere grave scapă, în majoritatea cazurilor, nepedepsiţi sau cu pedepse simbolice, deşi distrug familii întregi. „Inexplicabila interpretare superficială a legii şi a consecinţelor accidentelor rutiere, pentru fiecare caz în parte, a dus la pedepse uşoare pentru vinovaţii tragediilor de pe şosele. Dacă s-ar face o similitudine între un accident rutier şi o altă infracţiune, cum e cea de omor, pedeapsa ar fi mai drastică. Nu contează că un om este omorât cu un cuţit sau cu o maşină, finalitatea este aceeaşi. Nu cred că se poate face o departajare corectă între un om omorât în accident rutier, exceptând câteva cazuri, şi o crimă. Acum vinovaţii de accidente iau pedepse cu suspendare. România a luat tot ce este mai blând din legislaţia europeană”, ne-a declarat generalul în rezervă Virgil Vochină, preşedintele Asociaţiei Victimelor Accidentelor de Circulaţie.
„Complexul de stânga”
Statisticile arată că România este ţara cu cea mai mare rată a criminalităţii pe şosele iar gradul de agresivitate din trafic este încă destul de ridicat. Specialiştii în circulaţie spun că şoferii care au un comportament violent sunt de fapt frustraţi în viaţa de zi cu zi, iar condusul este pentru ei o prelungire a cotidianului, a lipsurilor materiale şi spirituale. De altfel, psihologii spun că omul conduce maşina aşa cum trăieşte, iar nervozitatea acumulată se materializează în depăşiri periculoase, nerespectarea semnelor de circulaţie, viteza excesivă şi, în general în nerespectarea legii şi nesupunerea faţă de autorităţi.
Potrivit generalului Virgil Vochină, „există studii care demonstrează că şoferii care depăşesc imprudent şi ilegal, suferă de fapt de «complexul de stânga». Aceşti oameni nu excelează pe niciun plan şi atunci simt nevoia de a fi undeva în frunte. Astfel, depăşesc tot ce le stă în cale, punând în pericol atât viaţa lor cât şi pe a celorlaţi participanţi la trafic”.
Modelul francez
Tot pe primul loc în Europa ne situăm şi din punctul de vedere al gradului de severitate a accidetelor rutiere. În România, în cazul unui accident, forţa de izbire dintre două maşini este foarte mare, având în vedere că acestea circulă pe drumuri cu sensuri neseparate între ele, decât de o linie vopsită pe carosabil.
Majoritatea impacturilor frontale de pe arterele româneşti au ca rezultat morţi şi răniţi. Absenţa infrastructurii şi a sistematizării, îi determină pe români să circule cu viteze mari pe porţiuni de drum periculoase. Studiile arată că morţii în accidente costă România aproximatv 2% din PIB anual, bani care, învestiţi în siguranţa rutieră ar duce la scăderea accidentelor grave.
Virgil Vochină dă ca exemplu Franţa, care a reuşit să scadă numărul morţilor în accidente, folosindu-se de campania electorală din 1995, atunci când candida Jaques Chirac.
„În Franţa mureau anual 9.000 de oameni în accidentele rutiere, dar s-a reuşit reducerea la jumătate a acestui număr.Autorităţile au propus investirea în aparatură radar şi schimbarea regimului amenzilor. Au cumpărat radare şi au împânzit cu ele toate drumurile principale din ţară. Aceste măsuri au dus la disciplinarea şoferilor. Şi Olanda a luat atitudine în ceea ce priveşte amenzile, iar în prezent rata de achitare a acestora este de aproximativ 80%. La noi în ţară doar 17% dintre amenzi se plătesc. Belgia a investit în iluminat. La noi nu se fac investiţii.Acest abandon al guvernanţilor este fie din neputinţă, fie din rea-voinţă. In ce investeşte statul român în prezent? Pasarela de pe DN1, de la Tâncăbeşti, dărâmată în 2008, într-un accident în care au murit doi oameni, nu a fost pusă la loc nici acum. Parapeţii de pe drumurile naţionale nu sunt testaţi, ieşirea din ţară pe la Arad nu este semnalizată, iar problema porţilor de gabarit trebuia rezolvată încă de acum doi ani” a mai spus preşedintele AVAC.
Se încarcă comentariile...
