Ghidul CSM pentru magistraţii cu cont pe Facebook. „Decent, vizionar şi fără like-uri pentru #rezist“

O prevedere din Ghid le spune magistraţilor să fie atenţi cui „dau like”  FOTO Shutterstock

Judecătorii şi procurorii români sunt învăţaţi de membrii Consiliului Superior al Magistraturii să nu posteze zilnic pe Facebook şi să nu dea Like oricui.

Magistraţii sunt încurajaţi de către membrii Consiliului Superior al Magistraturii să folosească reţelele de socializare însă nu pot posta orice. Un ghid de recomandări lansat în spaţiul public în luna decembrie mai rău îi buversează pe judecătorii şi procurorii activi pe reţelele de socializare. Asta pentru că unele dintre recomandări se bat cap în cap, altele vizează situaţii jenante din trecut, în timp ce câteva sunt pur şi simplu inutile.

Îndrumarul începe prin a le explica judecătorilor şi procurorilor că magistraţii nu pot rămâne închişi într-un „turn de fildeş”, ci dimpotrivă, trebuie să fie „bine ancoraţi în viaţa cotidiană”. Câteva rânduri mai jos însă Ghidul îi previne pe magistraţi că pe Facebook îşi vor face prieteni virtuali. De aceea, Ghidul subliniază: „Termenul de <prietenie> însuşi este înşelător, deoarece interacţiunea virtuală, acceptată de utilizatori, nu are ca premisă prietenia din viaţa reală”. Precizarea, adresată unor persoane cu un înalt grad de pregătire, pare inutilă în contextul în care are în vedere o situaţia absurdă în care un procuror poate dispune începerea sau neînceperea urmăririi penale într-un dosar, un judecător poate confirma sau infirma un mandat de arestare, dar şi unul şi celălalt ar putea fi „păcăliţi” de conceptul de prietenie în mediul virtual.

Două dintre prevederile Ghidului au prevederi care par a fi scrise „cu dedicaţie”, pentru a evita unele situaţii jenante, din trecut.

Fără nuditate şi „iepuraşi”

Prima este cea referitoare la nuditate. „13. Fotografiile şi înregistrările video care prezintă nuditate, precum şi episoade din viaţa personală cu un grad de intimitate şi care subminează demnitatea funcţiei judiciare sunt interzise”.

Reamintim că în toamna anului 2004, Simona Lungu, care era judecătoare la Tribunalul Bucureşti, a demisionat din magistratură, după ce experţii au confirmat că apare în filmul erotic „Secretele seductiei”, difuzat în Danemarca. O casetă video cu acest film a fost găsită în timpul percheziţiilor la sediile MISA din Sectorul 5, care îl vizau pe liderul Mişcării, Gregorian Bivolaru.

Un alt episod asemănător a avut loc în 2012, când o judecătoarea din Cluj-Napoca, Ruxandra Maria Popa, s-a trezit că presa a declarat-o „cea mai sexy din Transilvania”. În media au apărut atunci fotografii cu judecătoarea, făcute pe vremea studenţiei, în care apărea îmbrăcată doar în lenjerie, înfăşurată într-o blăniţă roz şi purtând pe cap urechi roz de iepuraş.

„Capcanele” libertăţii de exprimare

O altă prevedere din Ghid le spune magistraţilor să fie atenţi cui „dau like”.

„12. Judecătorilor şi procurorilor le este interzis să susţină, promoveze sau să dea like la pagini şi postări ale unor campanii sau grupuri activiste, dacă asocierea cu acestea poate submina prestigiul judecătorilor şi al procurorilor, precum şi al sistemului judiciar”.

Asta după ce în 2018, judecătoarea Anamaria Trancă de la Curtea de Apel Bucureşti a fost acuzată de lipsă de imparţialitate de către avocata Ingrid Mocanu (n.r. – judecată la acea vreme într-unul dintre dosarele ANRP) care a descoperit că magistratul a dat „like” unei pagini a mişcării „#Rezist”, precum şi unor postări cu mesaje agresive sau cu un vădit caracter politic. CSM a decis în 2018 să o detaşeze pe judecătoare de la CAB în aparatul propriu, pentru o mai bună supraveghere.

O serie de prevederi din Ghid tratează felul în care magistraţii au voie să îşi exercite dreptul la liberă exprimare garantat de Constituţie, drept despre care legea fundamentală a statului spune că este „inviolabil”. Pe scurt, CSM le spune jusdecătorilor şi procurorilor exact ce „doză” de liberă exprimare au voie să ia.

„19. Obligaţia de rezervă nu anulează libertatea de exprimare a judecătorilor şi procurorilor. 23. Judecătorii şi procurorii pot folosi libertatea de exprimare (…) folosind un limbaj decent, tehnic, ştiinţific şi argumentat. 24. În exerciţiul libertăţii de exprimare, judecătorii şi procurorii trebuie să-şi formuleze opiniile într-o manieră echilibrată care să nu afecteze nici măcar aparenţa de imparţialitate”, se arată în ghid.

„Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt  

Mai mult, magistraţilor li se spune în acelaşi document să evite folosirea zilnică a aplicaţiei Facebook.inviolabile” – Constituţia României, art.30. „35. Se recomandă ca judecătorii şi procurorii să nu folosească în mod excesiv social media, cu postări zilnice multiple şi cu o prezenţă online cvasipermanentă activă”, spune CSM.  Spre final, „garantul independenâei magistraţilor” le cere acestora şi puţin spirit de anticipaţie. „38. Se recomandă ca judecătorii şi procurorii să anticipeze, atât cât este rezonabil, modalităţile în care postările lor pot fi denaturate şi răstălmăcite şi să ţină cont de acest aspect atunci când comunică online.