Ghidul Facultăţilor. INTERVIU Judecătorul Cristi Danileţ: „Ca magistrat eşti asigurat pentru tot restul vieţii”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti
Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti

Un absolvent de drept are în faţă mai multe opţiuni.  El poate deveni magistrat (judecător sau procuror), avocat, notar, consilier juridic, grefier, executor judecătoresc. Dintre toate aceste profesii, cele mai căutate – dar şi cele mai bănoase– sunt cele de magistrat, avocat şi notar.

Concurenţă mare este an de an şi la Facultăţile de Drept. Iar mulţi dintre absolvenţii acestora îşi îndreaptă privirile către Institutul Naţional al Magistraturii. Instituţia scoate la concurs aproximativ 200 de locuri în magistratură pentru viitorii procurori şi judecători. Pentru aceste locuri se bat însă de zece ori mai mulţi candidaţi. Anul trecut pentru cele 201 locuri de formare a viitorilor magistraţi s-au luptat 2238 de candidaţi din întreaga ţară.

O carieră în magistratură rămâne tentantă prin seria de beneficii pe care le oferă. De exemplu, un magistrat încasează lunar între 8.000 şi 10.000 de lei, iar judecătorii de la Curtea Supremă, cu vechime de peste 20 de ani, ajung la un salariu de bază de 26.000 de lei. 

Stabilitatea financiară a unei astfel de cariere nu se rezumă doar la perioada activă de muncă, pensia medie a foştilor magistraţi fiind de 13.000 lei. Potrivit actualei legislaţii, pentru a ieşi la pensie un magistrat are nevoie de o vechime de minim 25 de ani. Drept urmare un procuror sau un judecător poate ieşi la pensie si la 50 de ani. 

Examenul de admitere în magistratură este un concurs şi pentru viaţă, candidaţii admişi beneficiind de o stabilitate enormă şi un pachet salarial foarte bun pentru tot restul vieţii. Candidaţii admişi beneficiază de o bursă pe întreaga perioadă a formării şi până la numirea în funcţie, bursă al cărui cuantum depăşeşte suma de 6.500 de lei. Singura obligaţie pentru absolvenţii INM este acea de a activa în magistratură în următorii 6 ani. 

Totuşi, dincolo de beneficiile financiare, principala motivaţie pentru alegerea unei cariere în magistratură o reprezintă statutul şi gradul de responsabilizare socială pe care aceste profesii le conferă. Cei ce se vor dedica unei cariere de procuror sau judecător trebuie să ştie că nu vor avea voie să desfăşoare niciun fel de activitate comercială sau să facă parte din partide sau formaţiuni politice, şi nici să participe la activităţi cu caracter politic. Poate şi din acest motiv, majoritatea celor care au ales o astfel de carieră vorbesc nu despre o alegere cât despre o chemare.

Cristi Danileţ Foto David Muntean

Cristi Danileţ, judecător: „Ca magistrat, eşti asigurat pentru tot restul vieţii”

Judecătorul Cristi Danileţ, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a dialogat cu „Adevărul“ pe tema admiterii la Institutul Naţional de Magistratură (INM). Potrivit magistratului, admiterea la INM nu este doar un concurs pentru verificarea cunoştinţelor de Drept, dar este şi o competiţie pentru excelenţă, pe care o pot câştiga doar cei mai buni. Avantajele sunt pe măsură: pe lângă respectul oamenilor, magistraţii sunt asiguraţi pentru tot restul vieţii, beneficiind de o stabilitate enormă şi un pachet salarial foarte bun. 

Adevărul: Care este „profilul“ candidatului pentru magistratură? Ce calităţi trebuie să aibă tinerii care vor să devină procurori sau judecători?

Cristi Danileţ: Cei care vor să acceadă în magistratură trebuie să aibă două seturi de calităţi. Pe de o parte, trebuie să aibă temeinice cunoştinţe de drept, iar pe de altă parte trebuie să aibă anumite înzestrări: să fie politicoşi, să fie curajoşi, să fie punctuali, să aibă îndrăzneala de a-şi argumenta opiniile, să aibă o bună putere de muncă, rezistenţă la stres, la oboseală.

Ce credeţi că îi îndeamnă pe tineri să aleagă o carieră în magistratură?

În primul rând, stabilitatea funcţiei. Odată intrat la Institutul Naţional de Magistratură, eşti asigurat pentru tot restul vieţii. Pentru că în următorii 20-25 de ani de activitate vei avea un loc pe care nu ţi-l poate lua nimeni, nu poţi să rămâi niciodată şomer, eşti remunerat foarte bine, iar la sfârşitul activităţii vei beneficia de o pensie specială la nivelul salariului. În al doilea rând, este vorba de binele social, sunt tineri care doresc cu adevărat să se dedice societăţii, să afle adevărul, să-i sancţionze pe cei care încalcă legea. Nu în ultimul rând, poate că este vorba şi de o modalitate de realizare de sine. Profesia de magistrat este una care impune respect. 

Ce aşteptări are Comisia de examen din partea viitorilor magistraţi ai ţării?

Comisia vrea să vadă că sunt tineri deschişi la minte, dispuşi de a învăţa. Pentru că faptul că ai o diplomă de licenţă în Drept nu este suficient. Ai de învăţat, practic, toată viaţa. Asta vor să vadă membrii Comisiei, că tinerii au mintea ca un teren fertil, pe care poate să cultive seminţe şi să crească.

Interviul, piatra de încercare la admiterea în INM

Cât de bine pregătiţi sunt candidaţii care încearcă să ajungă magistraţi?

Din păcate, generaţiile actuale de studenţi sunt slab pregătite. Sunt 4.000 de candidaţi care se prezintă anual la concurs şi doar 200 ajung să treacă toate probele. Unii dintre ei sunt respinşi cu nişte note ruşinoase. Studenţii se bazează mult pe memorie. Or, pe noi ne interesează să aibă şi abilităţi nonjuridice şi, de asemenea, să fie foarte inteligenţi, ca să treacă testele noastre de raţionament logic. Învăţământul românesc îi pregăteşte doar pentru a cunoaşte materie strict juridică. Chestiunile de etică nici măcar nu se studiază în facultate, din păcate. 

Este chiar atât de greu examenul de admitere în magistratură?

Sistemul nostru este extrem de exigent, este draconic şi sunt selectaţi doar cei mai buni. Probabil că în ţară sunt doar două instituţii care au examene atât de dure: Institutul Naţional de Magistratură şi SRI. Sunt şase probe de care trebuie să treacă un candidat la noi: proba de cunoştinţe juridice, proba de raţionament logic, proba de interviu, verificările psihologice, de bună reputaţie şi verificările medicale. 

Care probă consideraţi că este piatra de încercare pentru candidaţi?

Cele mai mari probleme sunt la proba interviului. Sunt candidaţi care cad la probele psihologice, alţi nu reuşesc să treacă de proba de raţionament logic, dar jumătate din cei care trec totuşi de acest probe, pică interviul. Nu sunt suficient de bine motivaţi, nu cunosc suficient de bine sistemul în care vor să profeseze sau pur şi simplu nu sunt în stare să articuleze opinii. Pentru că în acea jumătate de oră cât durează interviul i se pun întrebări, se verifică aptitudinile umane. Chestiuni de motivaţie, chestiuni de etică şi interacţiunea cu ceilalţi. Aici au cele mai multe probleme, în special cei tineri, la 22-23 de ani nu ştiu să vorbească, nu ştiu să-şi dezvolte ideile, să şi le motiveze, nu au conştinţe generale, uneori banale, deşi au cunoştinţe juridice la un nivel ridicat. 

Adică, mai contează şi „şcoala vieţii“?

Cu siguranţă contează şi „şcoala vieţii“, contează şi lecturile de acasă, cultura umanistă. În general, cei care se prezintă la examen, ignoră cultura umanistă. Nu au auzit de opere banale scrise de oameni după ale căror idei funcţionează lumea. Mă refer la Montesquieu, la Jean-Jacques Rousseau, David Hume, John Locke, John Stuart Mill sau Kant. Sunt filosofi umanişti care trebuie cunoscuţi de orice absolvent de Drept. 

Ce sfat aveţi pentru tinerii care vor reuşi să intre la Institutul Naţional de Magistratură?

Să rămână verticali, să fie oameni integri, să se bată pentru dreptate şi pentru lege indiferent de presiunile, imixtiunile, ameninţările la care ar fi supuşi. Să rămână verticali, pentru că sunt în slujba legii şi, astfel, în slujba cetăţeanului. 

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite