GRECO se declară profund îngrijorat de anumite aspecte ale reformei sistemului judiciar din România

Într-un raport publicat miercuri, Grupul statelor împotriva corupţiei al Consiliului Europei (Greco) se declară profund îngrijorat de anumite aspecte ale legii privind statutul judecătorilor şi al procurorilor, ale legii privind organizarea sistemului judiciar şi ale legii privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) adoptate recent de Parlamentul României, ca şi de proiectele de amendamente la legislaţia penală.

GRECO a elaborat acest raport în baza unei decizii luate la sesiunea plenară din decembrie 2017 privind efectuarea unei evaluări urgente extraordinare a reformelor sistemului judiciar din România, ţinând cont de faptul că ele ar putea implica încălcări grave ale standardelor anticorupţie.

Raportul citat reaminteşte riscurile în ceea ce priveşte paşii înapoi cu privire la legislaţia aferentă şi eforturile anti-corupţie, probleme ce au reapărut în mod constat în România în ultimii 10 ani. Aceste fapte au fost documentate în rapoartele anterioare, în care „a fost exprimată îngrijorarea cu privire la atacurile la adresa instituţiilor anticorupţie şi la amendamentele legislative introduse prin procedură de urgenţă, decise uneori peste noapte. Mai mult, evitarea situaţiilro de acest tip şi asigurarea stabilităţii legislative şi a transparenţei decizionale a fost şi rămâne un angajament important al României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) încheiat cu Uniunea Europeană”.

Raportul notează că amendamentele la cele trei legi asupra sistemului judiciar adoptate de către Parlament în decembrie 2017 nu conţin unele dintre cele mai controversate propuneri prezentate iniţial în vara anului trecut. 

Totuşi, GRECO este îngrijorat de potenţialul lor impact, printre care structura personalului din tribunale şi parchete. În pofida importanţei şi a amplorii mari ale acestor reforme, impactul lor nu a fost estimat în mod corespunzător, iar procesul legislativ a fost de asemenea discutabil. ''GRECO cere României în special să renunţe la crearea noii secţii speciale de procurori pentru investigarea delictelor din sistemul judiciar. De asemenea, raportul ia notă de controversatul proces, iniţiat în februarie 2018, de destituire a şefului biroului specializat al procuraturii anticorupţie (DNA), şi îşi reiterează apelul de luare a unor măsuri de protecţie suplimentare legate de procedurile de numire şi de revocare a procurorilor-şefi de către puterea executivă'', relevă raportul citat.

Pe de altă parte, GRECO critică şi proiectele de amendamente la legislaţia penală care, în cazul adoptării lor, ar fi în contradicţie evidentă cu unele dintre angajamentele internaţionale ale României, printre care Convenţia penală privind corupţia. ''Amendamentele la procedura penală discutate în prezent de comisia comună parlamentară specială sunt percepute de către ţările străine drept o ameninţare pentru eficienţa asistenţei juridice reciproce'', menţionează documentul citat.

Raportul GRECO critică o serie de proiecte legislative iniţiate în Senat la 21 decembrie 2017 care ar slăbi considerabil incriminarea diverselor infracţiuni legate de corupţie în Codul Penal; de exemplu, mita şi traficul de influenţă nu s-ar mai aplica oficialilor aleşi, iar cu privire la abuzul în serviciu amendamentele ar dezincrimina complet toate faptele comise în care pagubele ar fi mai mici de 200.000 de euro. ''GRECO invită România să prezinte, la următoarea sesiune plenară (18-22 iunie 2018), o actualizare a situaţiei reformelor propuse şi să se abţină de la adoptarea altor amendamente la legislaţia penală care i-ar submina capacităţile sale anticorupţie'', se arată în raportul Grupul statelor împotriva corupţiei al Consiliului Europei.

În ceea ce priveşte evoluţiile recente ce privesc Direcţia Naţională Anticorupţie şi posibilitatea de revocare din funcţie a procurorului-şef Laura Codruţa Kovesi, raportul GRECO notează că „în ciuda eficienţei în combaterea corupţie din ultimii ani, larg recunoscute, DNA-ul a fost ţinta unor critici venite din partea clasei politice în mod repetat, adeseori luând forma unor atacuri şi comentarii neadecvate venite din partea liderilor politici şi a unor persoane ce sunt anchetate şi trimise în judecată chiar de către DNA”. Raportul menţionează că unele dintre acesta atacuri au fost chiar de natură personală la adresa şefei DNA. 

În aceeaşi cauză, raportul menţionează cererea ministrului Justiţiei de revocare a şefei DNA, făcută în situaţia în care un raport al Inspecţiei Judiciare din vara lui 2017 lăuda activitatea procurorului şef DNA şi în condiţiile în care în cadrul CSM nu se pronunţase încă cu privire la o altă propunere a Inspecţiei Judiciare faţă de şefa DNA.

În această privinţă raportul reiterează nevoia de a reduce influenţa politicului şi a puterii exercitate de puterea executivă în ceea ce priveşte numirea şi demiterea procurorilor şefi, precum şi a procurorului şef al DNA. „Din cauza domeniului lor de activitatea aceştia sunt expuşi riscurilor influenţelor necuvenite, iar în practică mai multe anomalii au fost uneori observate în ceea ce priveşte demiterea unor persoane din aceste funcţii. Până acum, această recomandare nu a fost implementată”, se arată în documentul citat. În plus, autorii critică ministerul Justiţiei pentru neimplementarea propunerii de creştere a rolului CSM în numirea procurorilor şi judecătorilor, notând că „în amendamentele legislative de modificare a Legii 303/2004 cu privire al statutul judecătorilor şi procurorilor, se menţine status quo-ul prezent în ceea ce priveşte numirea procurorilor”. În privinţa larg mediatizatului proces de revocare a şefei DNA, raportul GRECO reaminteşte necesitatea eliminării riscurilor reprezentate de influenţele neadecvate exercitate de puterea executivă în ceea ce priveşte numirea şi demiterea persoanlor ce ocupă aceste funcţii.

Raportul reia recomandarea ca procedura de numire şi revocare pentru majoritatea funcţiilor de procurori, altele decât cea de procuror-şef, în conformitate cu articolul 54 al Legii 303/2004, să includă un proces care să fie atât transparent, cât şi bazat pe criterii obiective, şi ca CSM-ului să i se acorde un rol mai însemnat în această procedură.

În plus, raportul recomandă ca, în ceea ce priveşte reformele din justiţie, impactul pe care aceste schimbări îl vor avea asupra structurii curţilor şi parchetelor să fie analizat serios şi ca regulile adoptate de către CSM pentru numirea judecătorilor şi a procurorilor să fie implementate. La fel, se recomandă abandonarea creerii noi secţii a unui procuror special pentru investigarea acuzaţiilor la adresa corpului de magistraţi, şi să se evite crearea unor noi conflicte de interes şi incompabilităţi, în special în ceea ce priveşte activităţile politice şi funcţiile guvernamentale. Raportul subliniază şi „necesitatea ca independenţa activităţilor corpului de procurori să fie garantată, în cel mai înalt grad, de către legislaţia în vigoare”.