Grupurile nemilitare care operează în spatele frontului

Sunt tot mai multe informaţii în spaţiul public despre refugiaţi care au căzut victime acestei armate a profitorilor, fie că au fost tâlhăriţi, escrocaţi sau au căzut în plasa traficanţilor de carne vie. Pe măsură ce numărul refugiaţilor de război creşte, situaţia devine tot mai îngrijorătoare în privinţa amplificării pericolelor, inclusiv la nivel transfrontalier. Există filiere de trafic uman pentru care graniţele nu constituie bariere.

Într-un text scris imediat după începerea războiului de invazie a Ucrainei din partea Rusiei, remarcam mobilizarea unor armate în România. Altele decât armata română.

Dintre aceste aşa zis armate nemilitare, intrate în acţiune, mă refeream la cea a oportuniştilor, profitorilor fără scrupule de pe urma groaznicului, teribilului conflict din apropierea ţării noastre. Conflict care, într-un fel sau altul ne implică şi ne afectează şi pe noi, nu doar pe combatanţii celor două ţări.

Consecinţele grave ale atacării ţării vecine, într-un război care nu este doar strict militar ! Pe zi ce trece, vedem un tot mai amplu genocid asupra populaţiei civile ucrainene-femei, copii, bătrâni, bărbaţi, persoane nevinovate-îl vedem cu toţii, o lume întreagă.

O ţară care se vrea distrusă complet, localitate cu localitate, om cu om, prin comiterea unor atrocităţi care nu mai au nicio legătură din partea agresorilor cu regulile de război. Inamicul nu este reprezentat doar de luptătorii ucraineni, ci de tot ceea ce înseamnă fiinţă vie, umană !!!

În faţa unui astfel de sfârşit al oamenilor nevinovaţi, firesc milioanele de civili ucraineni au luat calea pribegiei printre străini, pentru a-şi salva vieţile. După aproape o lună de război, circa trei milioane de oameni, poate chiar mai mulţi, au fugit din ţară, luând cu asalt graniţele spre ţările vecine prietenoase-România, Polonia, Ungaria, Republica Moldova, Slovacia- care le-au sărit în ajutor la nevoie, refugiaţilor de război.

Majoritatea refugiaţilor ucraineni este formată din femei, copii, adolescente, persoane vulnerabile, expuse unor alte pericole pe drumul bejeniei, altele decât riscurile de război de care au fugit. Printre aceştia mai sunt, într-un număr mai mic, bătrâni şi bărbaţi.

Încă după primele zile de război şi refugiu, pe lângă majoritatea celor care le-au sărit în ajutor, prin valuri de solidaritate care au emoţionat lumea, au început să se mobilizeze şi armatele, grupurile de oportunişti, profitori, infractori al căror singur scop este să profite prin toate mijloacele, fără scrupule, de drama refugiaţilor.

Astfel, au fost şi sunt vizate în special fetele, femeile tinere, neajutorate, ţinte ale grupărilor de trafic de oameni, care pot fi exploatate sexual sau în alte scopuri, copiii şi nu în ultimul rând, persoanele intrate în vizorul tâlharilor şi al escrocilor de tot felul, mobilizaţi să profite de nenorocirea altora !

În fiecare zi, sunt tot mai multe informaţii în spaţiul public despre refugiaţi care au căzut victime acestei armate a profitorilor, fie că au fost tâlhăriţi, păcăliţi, escrocaţi sau au căzut în plasa traficanţilor de carne vie.

Pe măsură ce numărul refugiaţilor de război creşte în ţările de refugiu, situaţia devine tot mai îngrijorătoare în privinţa amplificării pericolelor la care se expun aceştia din partea grupărilor de profitori, inclusiv la nivel transfrontalier, existând filiere de trafic uman pentru care graniţele nu constituie bariere.

Fenomenul infracţional este într-o dinamică rapidă, în creştere continuă ! Cu cât fug mai mulţi oameni de războiul din Ucraina, cu atât mai mulţi sunt prinşi şi în plasa reţelelor infractorilor naţionali şi internaţionali. De multe ori, aşa zişii voluntari, binefăcători, oameni de bine, nu sunt altceva decât nişte răufăcători care speculează la sânge tragedia persoanelor fără ajutor.

Situaţia a fost evidenţiată şi la nivelul autorităţilor din ţările de refugiu şi de tranzit, generând monitorizări şi îngrijorări inclusiv la nivelul Consiliului Europei, care avertizează asupra pericolelor, în special al traficului de persoane şi anunţă măsuri de protecţie şi sprijin pentru refugiaţii de război.

Experţi în traficul de persoane: Statele trebuie să protejeze urgent refugiaţii care fug din Ucraina

Strasbourg, 17.03.2022 – Grupul de experţi al Consiliului Europei pentru acţiunea împotriva traficului de fiinţe umane (GRETA) a avertizat cu privire la pericolele ca persoanele care fug de conflictul armat din Ucraina să devină victime ale traficului şi exploatării de persoane, în mijlocul refugiaţilor cu cea mai rapidă creştere. flux în Europa de la al Doilea Război Mondial.

Aproximativ trei milioane de oameni au fost forţaţi să părăsească Ucraina în mai puţin de trei săptămâni, căutând refugiu în ţările vecine şi mai departe în toată Europa. Se estimează că 90% dintre ei sunt femei şi copii. Secretarul General al Consiliului Europei a evidenţiat vulnerabilitatea femeilor şi fetelor la violenţa sexuală în timp ce încearcă să scape de conflict şi a promis sprijinul acordat de Organizaţie statelor membre pentru a avea grijă de refugiaţii care sosesc din Ucraina . 

A existat o revărsare de sprijin, mulţi oameni oferind transport şi cazare refugiaţilor ucraineni. Cu toate acestea, fluxul de oameni fără precedent ridică provocări logistice semnificative atât pentru instituţiile de stat, cât şi pentru organizaţiile de ajutor, în special în ţările care se învecinează cu Ucraina. Organizaţiile din prima linie a societăţii civile şi jurnaliştii au tras un semnal de alarmă cu privire la cazurile suspectate de trafic de persoane în care sunt implicaţi refugiaţi ucraineni. Există rapoarte despre traficanţi care vizează copiii fără părinţi care fug din Ucraina, iar mulţi dintre aceşti copii sunt în prezent nedescoperiţi, în urma evacuării în grabă a orfelinatelor şi a caselor de plasament. În unele ţări, ONG-uri specializate împotriva traficului de persoane distribuie pliante către refugiaţi, avertizându-i despre riscurile acceptării transportului şi cazării de la străini,

Helga Gayer, preşedintele GRETA, a declarat: „Oficienţii publici şi organizaţiile societăţii civile din ţările care primesc refugiaţi ucraineni trebuie să fie alertate cu privire la riscurile traficului şi exploatării de persoane. Trebuie luate măsuri urgente pentru a consolida coordonarea la punctele de trecere a frontierei şi la unităţile de primire şi pentru a asigura înregistrarea corectă a refugiaţilor şi accesul acestora la documentaţia necesară, permisele de şedere şi serviciile esenţiale.”

„Oamenii care fug de război sunt slăbiţi fizic şi psihologic, nu sunt familiarizaţi cu noile lor împrejurimi şi sunt extrem de vulnerabili la căderea pradă infractorilor. Structurile care primesc refugiaţi trebuie să se asigure că aceştia sunt informaţi cu privire la drepturile lor, într-o limbă pe care o pot înţelege şi că li se acordă sprijin psihologic şi material. Autorităţile trebuie să ia măsuri pentru a preveni ofertele frauduloase de transport, cazare şi muncă şi să consolideze protocoalele de siguranţă pentru copiii neînsoţiţi, legându-i de sistemele naţionale de protecţie a copilului”, a adăugat ea.

GRETA este, de asemenea, profund îngrijorat de siguranţa personalului organizaţiilor societăţii civile care lucrează în domeniul luptei împotriva traficului de fiinţe umane în Ucraina şi de situaţia nenorocită a numeroaselor victime ale traficului de persoane care sunt asistate de acestea. GRETA a remarcat deja în cel de-al doilea raport privind Ucraina, publicat în 2018, vulnerabilitatea sporită la traficul de persoane a milioane de persoane strămutate în interior (IDP) care au fost forţate să-şi părăsească casele în urma anexării ilegale a Republicii Autonome Crimeea şi a Republicii Autonome Crimeea. Oraşul Sevastopol în 2014 şi conflictul armat din regiunile Doneţk şi Lugansk. Dificultăţile cu care se confruntă deja aceşti IDP sunt agravate de atacul militar actual al Federaţiei Ruse, punându-i la un risc şi mai mare de revictimizare.

GRETA reaminteşte obligaţiile celor 48 de state părţi la Convenţia Consiliului Europei privind acţiunea împotriva traficului de fiinţe umane de a preveni traficul de persoane şi de a identifica şi proteja victimele traficului. Aceste obligaţii continuă să se aplice – şi au o relevanţă sporită – în perioade de urgenţă, cum ar fi sosirea masivă a refugiaţilor. Convenţia recunoaşte importanţa ca statele părţi să permită migraţiei să aibă loc în mod legal. De asemenea, solicită părţilor să instituie proceduri de identificare adecvate care să permită detectarea victimelor traficului, inclusiv în rândul persoanelor care solicită protecţie internaţională, şi să le permită să îşi exercite o serie de drepturi la asistenţă, protecţie şi compensare. ale lui GRETA

Nota de orientare cu privire la dreptul victimelor traficului şi al persoanelor expuse riscului de a fi traficate la protecţie internaţională este relevantă în acest sens.

GRETA continuă să monitorizeze punerea în aplicare a Convenţiei Consiliului Europei împotriva traficului de fiinţe umane pentru a se asigura că statele părţi la convenţie îşi menţin angajamentul de prevenire şi combatere a traficului de persoane. În conformitate cu Regulamentul de procedură pentru evaluarea punerii în aplicare a Convenţiei, în cazul în care GRETA primeşte informaţii fiabile care indică o situaţie în care problemele necesită o atenţie imediată pentru a preveni sau limita amploarea sau numărul încălcărilor grave ale Convenţiei, poate face o solicitare urgentă de informaţii. oricărei părţi sau părţi la Convenţie şi să efectueze o vizită urgentă.

***

Grupul de experţi pentru acţiunea împotriva traficului de fiinţe umane (GRETA) este un organism independent care monitorizează modul în care ţările pun în aplicare Convenţia Consiliului Europei privind acţiunea împotriva traficului de fiinţe umane. Toate cele 46 de state membre ale Consiliului Europei sunt obligate prin Convenţie, precum şi statele nemembre Belarus şi Israel.