Incendiul de la Maternitatea Giuleşti: Ministerul Sănătăţii şi Primăria Capitalei, executate silit, luptă să recupereze banii

Ministerul Sănătăţii şi Primăria Capitalei au fost executate silit la plata a 19.280.377,69 lei, bani publici, reprezentând daune morale pentru familiile victimelor tragediei de la Maternitatea Giuleşti.

Cele două instituţii încearcă acum să recupereze aceşti bani de la cei găsiţi vinovaţi pentru tragedia din 16 august 2010 în care şi-au pierdut viaţa şase bebeluşi iar cinci s-au ales cu arsuri grave. 

Daune morale de 4,2 milioane de euro.

Reamintim că, în aprilie 2015, Curtea de Apel Bucureşti a decis condamnarea asistentei Florentina Cîrstea la 2 ani şi 2 luni de închisoare cu executare, a fostului manager Bogdan Marinescu la şase luni de închisoare cu suspendare şi a electricianului Gigel Oprea la un an de închisoare cu suspendare în dosarul incendiului de la Maternitatea Giuleşti – Spitalul „Panait Sîrbu”. La rândul ei, maternitatea este condamnată şi la plata unei amenzi penale de 400.000 de lei pentru ucidere din culpă. În plus, Maternitatea Giuleşti a fost obligată în solidar cu părţile responsabile Ministerul Sănătăţii şi Primăria Municipiului Bucureşti, şi cu cei implicaţi, la plata unor sume cuprinse între 200 şi 600.000 de euro către familiile copiilor care au murit sau au rămas cu răni după acest incendiu. În total, cei implicaţi aveau de achitat suma de 4.270.000 de euro, după cum relatează publicaţia ziare.com.

Din această sumă, 10.000 de euro din partea asistentei şi 500.000 din partea Spitalului sunt achitaţi de către o firmă de asigurări. Restul sumei este achitat din bani publici la finalul anului 2016, de către cele două instituţii după ce executorii judecătoreşti au pus în executare sentinţa. Astfel, în loc să achite suma de 3.204.279,17 lei, Ministerul Sănătăţii a ajuns să achite în final 13.701.419,9 lei, restul sumei de 5.578.957,79 de lei fiind achitat de Primăria Capitalei.

Daunele trebuie plătite în mod egal

În acest context, Ministerul a înaintat o acţiune în regres prin care încearcă să obţină de la cele trei persoane condamnate şi de la Maternitatea Giuleşti sumele datorate. „Solicităm instanţei obligarea pârâţilor la plata către Ministerul Sănătăţii a diferenţei dintre suma plătită de Ministerul Sănătăţii în baza executărilor silite şi suma la care a fost obligat prin decizia penală la care se adaugă suma plătită în plus reprezentând cheltuieli de executare”, se arată în cererea ministerului. Tribunalul Bucureşti, în primă instanţă, a dat câştig de cauză ministerului susţinând că obligaţia de achitare a prejudiciului moral produs aparţine deopotrivă şi în mod egal celor patru inculpaţi din acest caz. După ce sunt scăzute sumele plătite deja, instanţa constată că Bogdan Marinescu mai are să plătească Ministerului Sănătăţii suma de 3.393.095,685 de lei, Maternitatea Giuleşti, 1.209.472,176 de lei, iar asistenta Florentina Cirstea şi electricianul Gigel Oprea, câte 3.425.354,975 de lei.

„Aceasta este procedura tipică în astfel de cazuri. Primăria Capitalei şi Ministerul Sănătăţii au fost părţi responsabile civilmente în acest dosar, adică răspund în mod indirect pentru acţiunile angajaţilor săi.

Persoanele găsite vinovate, asistenta, managerul spitalului, sunt părţile responsabile civil. Este o procedură obişnuită ca în cazurile în care vorbim de acordarea unor daune morale se merge cu executarea silită la partea responsabilă civilmente, care poate plăti, urmând ca aceasta, printr-o acţiune în regres să-şi recupereze prejudiciul. Nu există nicio şansă pentru părţile condamnate să aibă câştig de cauză. Probabil vor rămâne fără niciun bun şi vor avea o proprire pe tot parcursul vieţii”, a declarat avocatul Adrian Cuculis.

Pe de altă parte, experţii în Sănătate susţin că Ministerul a avut o responsabilitate majoră în cazul tragediei de la Giuleşti, şi că întreaga poveste arată ineficienţa sistemului de asigurări de malpraxis. „Principala culpă pentru producerea tragediei de la Maternitatea Giuleşti aparţine Ministerului Sănătăţii şi a Guvernului care în 2009 a blocat posturile în spitale. S-a dovedit că spitalul făcuse cereri de suplimentare a posturilor, cereri care nu au fost aprobate. Deci spitalul avea banii pentru plata acelor oameni, dar ministerul nu a aprobat. Faptul că Ministerul aprobă în continuare posturile reprezintă o anomalie. Este o decizie ce trebuie să fie la nivelul fiecărui spital. Apoi, acest caz ne arată că sistemul asigurărilor de malpraxis nu funcţionează. În teorie ar trebui să acopere prejudiciile date, iar acest lucru ar însemna ca şi valoarea poliţelor să crească şi deci şi costul lor. Dar şi salariile medicilor ar trebui să fie în concordanţă, să acopere costurile ridicate ale acestor poliţe. Un cerc vicios ce cade în responsabilitatea ministerului”, este de părere Sorin Paviliu, expert în politici publice de Sănătate.