Iniţiativă CSM: Fără eliberare condiţionată pentru criminalii şi violatorii recidivişti

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Criminalul Vasile Miron nu ar mai fi putut să facă o nouă victimă dacă nu ar fi fost eliberat condiţionat de judecători
Criminalul Vasile Miron nu ar mai fi putut să facă o nouă victimă dacă nu ar fi fost eliberat condiţionat de judecători

Infractorii recidivişti trebuie să rămână după gratii, nu să fie liberaţi condiţionat. Iniţiativa de a interzice liberarea condiţionată a recidiviştilor cu pedepse mai mari de 10 ani aparţine Consiliului Superior al Magistraturii. Motivul: mulţi criminali ies din închisoare ca să ucidă iar. Violatorii, la fel.

În urmă cu exact un an, o crimă oribilă îngrozea România. Un băieţel de 10 ani cădea victimă unui psihopat care, după ce l-a ucis cu sânge rece, i-a aruncat cadavrul într-o râpă. Criminalul, Vasile Miron, era recidivist. În 2002, chiar de Crăciun mai ucisese o adolescenţă de 17 ani, care venise la uşa lui cu colindul. Atunci a fost prins, găsit vinovat şi condamnat. A primit 15 ani, dar după 10 a fost liberat condiţionat. Pentru bună purtare. Judecătorii care l-au lăsat liber nu au făcut, practic, decât să condamne la moarte următoarea victimă a psihopatului. Acesta este unul dintre sutele de cazuri care i-a determinat pe membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să propună schimbarea Codului Penal: magistraţii cer ca recidiviştii cu pedepse mai mari de 10 ani să nu mai fie liberaţi condiţionat.
Experţii în drept salută iniţativa CSM şi spun că aceasta este mai mult decât necesară.

Antonescu: Infractorii profită de clemenţa judecătorilor şi a legii

„Iniţiativa CSM este lăudabilă şi necesară, în acelaşi timp. Modificarea legii va fi descurajantă pentru cei care s-au obişnuit să comită infracţiuni, mai ales în stare de recidivă, luând în calcul beneficiul liberării condiţionate“, a explicat, pentru „Adevărul“, expertul criminolog Dan Antonescu.

El spune că infractorii recidivişti nu fac decât să profite de portiţele legale pentru a fi puşi în libertate ca să poată comite noi fapte.

„Aceşti indivizi nu fac decât să profite de clemenţa judecătorilor şi a legii. Atunci când sunt condamnaţi, ei îşi fac calculul perioadei pe care o vor petrece după gratii, după regula «împarte la 3 şi înmulţeşte cu doi», adică două treimi din pedeapsă. Chiar dacă un infractor este condamnat la 12 ani, de exemplu, el ştie că va face doar 8, pentru că va fi liberat condiţionat. Ei profită de orice. În închisoare, ştiu cum să-şi facă punctajul necesar la dosarul de liberare, participă formal la o mulţime de activităţi care aduc puncte, iar la sfârşit trag linie“, a mai arătat expertul.

Fost şef al Serviciului Omoruri, din Poliţia Capitalei, Antonescu a trecut în revistă câteva cazuri grave, care confirmă necesitatea schimbării legii.

„Să nu uităm de criminal grec Passaris care, deşi a fost condamnat pe viaţă, ar putea fi eliberat. Sunt foarte multe astfel de cazuri. Gheorghe Toma, închis în Penitenciarul Arad după ce a comis cinci omoruri, aşteaptă şi el să fie liberat condiţionat. Nu a ascuns nicidată că atunci când va fi liber, mai vrea să omoare patru oameni: pe fratele lui, pe fiica lui, pe procurorul care l-a anchetat şi pe poliţistul care l-a prins. Alt caz şocant este cel al lui Florin Mânzăraru, care în mai 2013 a violat, ucis şi tranşat o femeie, al cărei cadavru a fost găsit, fără cap şi membre, în râul Argeş. El fusese liberat condiţionat din închisoare cu doar o lună în urmă, unde ispăşise o pedeapsă pentru viol. De data aceasta, criminalul nu a mai vrut să lase martori“, a subliniat Dan Antonescu.

„Poate se gândesc de două ori înainte“

La rândul lui, judecătorul Cristi Danileţ, membru în CSM,  arată că sunt  state occidentale în care judecătorii decid condamnarea unei persoane fără dreptul de a fi liberată condiţionat. „Nu este şi cazul României. Acum noi încercăm să facem acest lucru, deocamdată, doar pentru recidiviştii periculoşi. Aceasta pentru că de multe ori cei liberaţi din penitenciar mai înainte de a-şi ispăşi întreaga pedeapsă comit infracţiuni uneori la fel de grave ca cele pentru care au fost condamnaţi. Asta ne arată că prea uşor li s-a dat drumul. Personal, cred că acele comisii din penitenciar şi judecătorul competent tind să decidă liberarea nu când deţinutul s-a îndreptat, ci doar pentru a mai elibera locurile din penitenciarele suprapline“, a declarat Danileţ.

Şi procurorul Bogdan Gabor, membru în CSM, susţine că este necesară o astfel de prevedere, în contextul unei creşteri a infracţionalităţii, mai ales atunci când este vorba de fapte cu violenţă. „Cred că trebuie instituite măsuri legislative mai coercitive în astfel de cazuri, care să-i inhibe pe potenţialii infractori, mai ales dacă au mai comis şi anterior infracţiuni. Ei realizează care sunt consecinţele faptelor. Poate se gândesc de două ori înainte de a comite din nou infracţiuni“, arată Gabor.

Cum sunt trataţi recidiviştii în alte state europe

Atunci când au luat decizia de a trimite propunerile de modificare legislativă la Ministerul Justiţiei, membrii CSM au avut în vedere prevederile legale din alte state europene, dar şi jurisprudenţa CEDO. Curtea Europeană a stabilit, în 2013, că detenţiunea pe viaţă, fără posibilitatea de revizuire în vederea liberării timpurii/condiţionate, constituie o încălcare a drepturilor omului. Asta după ce trei deţinuţi din Marea Britanie - condamnaţi pe viaţă pentru pentru omor deosebit de grav, s-au plâns de tratamentele inumane şi degradante din închisoare. Potrivit legislaţiei britanice, astfel de condamnaţi nu puteau fi eliberaţi decât pentru motive umanitare, precum boală incurabilă.

Ţinta CSM: Recidiviştii cu pedepse grele

Plenul CSM a hotărât sesizarea Ministerului Justiţiei cu propunerea de completare a Codului Penal, privind interzicerea eliberării condiţionate în cazul infracţiunilor grave, săvârşite în stare de recidivă.

Astfel, CSM propune ca „în cazul condamnării la pedeapsa închisorii pentru o infracţiune săvârşită în stare de recidivă pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 10 ani sau mai mare“, instanţa, prin hotărârea de condamnare, să poată interzice posibilitatea liberării condiţionate.

Un alt articol care ar putea fi modificat se referă la interzicerea liberării condiţionate în cazul condamnării la pedeapsa detenţiei pe viaţă pentru o infracţiune săvârşită în stare de recidivă. Astfel, instanţa, ar putea interzice posibilitatea liberării condiţionate înainte de executarea a 30 de ani de detenţie.

DNA: Liberare condiţionată doar după achitarea prejudiciilor

Şi şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, a cerut în urmă cu câteva luni modificarea regulilor. Ea ar vrea ca deţinuţii care au prejudiciat statul să nu mai poată fi liberaţi condiţionat dacă nu au achitat paguba pe care au produs-o. Prevederea este în noul Cod Penal, numai că judecătorii aplică legea mai favorabilă, iar cei mai mulţi dintre condamnaţi ajung să fie liberi, deşi nu şi-au respectat obligaţiile civile.

De aceea, în februarie 2016, Kovesi a sesizat Parchetul General pentru a analiza oportunitatea promovării unui Recurs în Interesul Legii (RIL) în materia dispoziţiilor liberării condiţionate, considerând că acestea trebuie să fie aplicabile numai dacă persoana condamnată a achitat prejudiciul stablit de instanţă.

Potrivit DNA, jurisprudenţa naţională a relevat caracterul neunitar al acesteia. „Unele instanţe, analizând legea aplicabilă şi având în vedere succesiunea mai multor legi penale (...) ce instituie obligaţia de aplicare a legii penale mai favorabile şi având în vedere că instituţia liberării condiţionate constituie o modalitate de executare a unei părţi din pedeapsa închisorii, au considerat că analiza cererii de liberare condiţionată trebuie să aibă în vedere legea penală mai favorabilă, indiferent că legea penală mai favorabilă a fost avută în vedere şi la condamnare. Alte instanţe (...) au considerat că pedeapsa pronunţată şi aplicată trebuie să aibă în vedere dispoziţiile Codului Penal sub imperiul cărora s-a aplicat pedeapsa“, precizează DNA.

În opinia procurorilor anticorupţie, liberarea condiţionată nu reprezintă un drept al condamnaţilor, ci „doar o vocaţie pe care o au, prin voinţa legiuitorului, toţi condamnaţii după ce au executat fracţiunile de pedeapsă stabilite de lege şi îndeplinesc condiţiile exprese“, iar dispoziţiile din Codul Penal în vigoare prevăd în mod expres că liberarea condiţionată poate fi dispusă dacă cel condamnat a executat fracţia şi dacă a îndeplinit integral obligaţiile civile.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite