Inspecţia Judiciară, bâta politico-juridică a lui Dragnea

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Inspecţia Judiciară a luat la puricat Curtea Supremă, pentru a verifica modul de constituire a completelor, chiar înainte ca instanţa să judece apelul în dosarul angajărilor fictive, în care Liviu Dragnea a fost condamnat, în primă instanţă, la închisoare cu executare.

Liderul PSD Liviu Dragnea pune tunurile pe justiţie folosind-se chiar Inspecţia Judiciară . Mai exact, după ce liderul PSD a acuzat că Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, modificată de Parlament, nu este aplicată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), Inspecţia Judiciară (IJ) a descins la instanţa supremă pentru „verificări”.

Asta deşi Colegiul de conducere al Curţii Supreme anunţase că a decis că nu se impune schimbarea componenţei completelor de cinci judecători (C5) anul acesta, pentru că au fost alese deja pe legea veche, adică la sfârşitul lui 2017. În plus, Colegiul a menţionat că, în absenţa unei norme tranzitorii, prevederile legii devin aplicabile începând cu data de 1 ianuarie 2019. Concret, începând de anul viitor, preşedinele şi vicepreşedintele Curţii Supreme, ca şi şeful Secţiei penale, nu vor mai putea figura în completele de 5 ca membri de drept, ci doar în urma tragerii la sorţi, care are loc „la începutul fiecărui an“.

Liderul PSD este interesat direct să urmărească formarea completelor de 5 judecători, în condiţiile în care unul dintre ele va judeca recursul în dosarul în care a fost condamnat pe fond la trei ani şi jumătate de închisoare, în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman. Săptămâna trecută, magistraţii de la Curtea Supremă au publicat motivarea sentinţei ceea ce înseamnă că acest dosar poate intra acum în faza de apel.

Acum, Inspecţia Judiciară verifică posibile abateri disciplinare referitoare la aplicarea acestei legi, acţionând, practic, ca un veritabil avocat al lui Liviu Dragnea. Oficial, verificările Inspecţiei Judiciare vizează o plângere depusă împotriva şefei Curţii Supreme, Cristina Tarcea, de către preotul Chris Terheş, un român care vorbeşte public în numele unei comunităţi de români din SUA şi care s-a evidenţiat ca un critic consecvent al DNA şi a luptei anticorupţie.

IJ, unealtă politică

În acest context, specialiştii spun la unison că verificările declanşate de Inspecţia Judiciară au iz politic. „Este un fapt neobişnuit ca o instituţie a statului să fie folosită împotriva statului de drept. Inspecţia Judiciară este unealta preferată a lui Tudorel Toader de a-i intimida pe magistraţi. Aceste controale sunt făcute doar cu speranţa de a-i inhiba pe magistraţi. Prezenţa Inspecţiei Judiciare la Curtea Supremă, în contextul în care s-a aprobat motivarea la decizia de condamnare a lui Liviu Dragnea în primă instanţă, arată faptul că atât ministrul Justiţiei dar şi instituţiile apropiate execută ordinele venite de la superiori“, a explicat, pentru „Adevărul“, profesorul de drept constituţional, Ioan Stanomir.

La rândul său, avocatul Adrian Cuculis spune că IJ verifică o instanţă al cărui rol este exact acela de a interpreta legea.

„Acest control declanşat de Inspecţia Judiciară mi se pare puţin excesiv, dacă nu ilegal. Nu doar că dintr-o dată Inspecţia Judiciară începe să-şi facă treaba mai mult decât le intră în atribuţii. Practic, în acest caz unde probema e una de interpretare a legii,  IJ verifică o instanţă al cărui rol este exact acela de a interpreta legea“.

De altfel, surse judiciare au declarat, pentru „Adevărul“, că nu poţi verifica modul în care aplică legea Curtea Supremă, instanţa care are chair acest rol. „Legea este interpretată de ÎCCJ. Şi care este scopul acestui control? Să îi verifice pe cei al căror rol este exact acesta?“, au declarat sursele.

Acţiuni corelate

Pe de altă parte, expertul anticorupţie Laura Ştefan, deşi remarcă o corelare între criticile aduse de PSD magistraţilor şi controalele declanşate de IJ, spune că problema aplicării Legii 304 trebuie tranşată prin proceduri judiciare.

„Acţiunile Inspecţiei Judiciare sunt foarte corelate cu criticile exprimate de liderii PSD. Pe de altă parte, această acţiune putea surveni oricând, însă important este ca această chestiune să fie tranşată prin proceduri judiciare. Este mai sigur să se lămurească acum, procedural, decât să avem discuţii ulterior. În ceea ce priveşte ideea unei presiuni din partea Inspecţiei Judiciare nu cred că judecătorii de la Curtea Supremă sunt nişte personaje atât de fragile. Dacă au stat şi au analizat înseamnă că au avut argumente pentru decizia luată“, a afirmat Laura Ştefan.

 Alţi analişti nu pot trece cu vederea „coincidenţele“. „Cert este că în ultima perioadă se pot observa lucruri care cu greu pot fi numite simple coincidenţe. Avem declaraţii politice ale liderilor PSD unde anunţă lucruri pe care le vor face instituţii ale statului ce ar trebui să fie independente, cum este cazul recent al plângerii penale formualte de către Jandarmerie. Faptul că aceste instituţii întreprind ulterior acţiuni în conformitate cu aceste declaraţii reprezintă un lucru ce ridică semne de întrebare. Factorul politic încearcă să subjuge instituţii ale statului“, a explicat analistul Adrian Zăbavă.

Reamintim că şefii instituţiei, judecătorul Lucian Netejoru şi procurorul Gheorghe Stan, au rămas în funcţie datorită intervenţiei şefului PSD. Practic, la începutul lunii septembrie, Guvernul a adoptat un proiect de ordonanţă de urgenţă al ministrului Justiţiei, ce prevedea prelungirea mandatelor actualilor şefi din Inspecţia Judiciară. Asta după ce Liviu Dragnea, îl criticase pe ministrul Tudorel Toader pentru faptul că a amânat adoptarea acestei ordonanţe.

De altfel, liderul PSD şi-a exprimat public nemulţumirea şi faţă de Curtea Supremă. „Legea 304 nu e în vigoare peste tot, la Curtea Supremă nu e. Acolo se consideră ca intră în vigoare la 1 ianuarie. Aşa am auzit. Trebuie să intre în vigoare până la 1 ianuarie toate legile justiţiei. Toate instituţiile trebuie aduse în matca constituţională. Cu aceasta arhitectură bulversată abuzurile vor continua. Asta vrem în România? Ideea de Rezist e vorba de rezistenţă la aducerea normalităţii în România“, şi-a arătat nemulţumirea Liviu Dragnea.

Soluţia de rezervă

În cazul în care judecătorii vor stabili definitiv că şeful PSD merge la închisoare, avocaţii acestuia ar putea promova un recurs în anulare, pe motiv că Înalta Curte a refuzat să pună în aplicare Legea organizării judiciare, în privinţa componenţei C5.

Concret, dacă Inspecţia Judiciară va constata nereguli la Curtea Supremă, acţiunea disciplinară va fi înaintată către Secţia pentru judecători a CSM, dar cazul ar putea să ajungă şi la Curtea Constituţională, pentru a analiza excepţia nelegalei compuneri sau constituiri a completelor de judecată.

„Teoretic, în acest caz s-ar putea invoca excepţia nelegalei constituiri a completului de judecată, o excepţie care atrage după sine nulitatea absolută o hotărârii instanţei“, apreciază avocatul Adrian Cuculis.

Culmea victimizării

Controlul de la Curtea Supremă nu este singurul demers al Inspecţiei Judiciare care ar putea fi interpretatat în folosul lui Liviu Dragnea.

La sfârşitul săptămânii trecute, o echipă de la Inspecţia Judiciară a descins la secţia Parchetelor Militare din cadrul Pachetului General, solicitând procurorilor tot dosarul penal care vizează violenţele comise de jandarmi împotriva manifestanţilor la mitingul din 10 august. Verificarea intempestivă a avut loc cu doar câteva ore înainte de audierea liderului PSD, Liviu Dragnea, în dosarul violenţelor din 10 august în calitate de martor. Demersul a fost interpretat ca un „act grav de intimidare“.

În replică, IJ a acuzat o „tentativă de decredibilizare şi vulnerabilizare a instituţiei, precum şi de scădere a capacităţii sale de reacţie la derapajele de ordin disciplinar”.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite