Relu Fenechiu i-ar fi cerut şpagă de sute de mii de euro Irinei Socol, fondatoarea Siveco România. Mita s-ar fi dat prin transfer bancar

Fostul ministru Relu Fenechiu şi fostul director IT din Ministerul Justiţiei (MJ), Ion Krech ar fi cerut bani de la Irina Socol, fondatoarea Siveco România, pentru a face trafic de influneţă la Antibiotice SA Iaşi şi la MJ. Detaliile apar în încheierea de şedinţă prin care cei doi au fost arestaţi de Tribunalul Prahova.

UPDATE Fostul ministru Relu Fenechiu, arestat preventiv într-un nou dosar, ar fi intervenit pe lângă funcţionari din Ministerul Justiţiei şi de la Antibiotice SA Iaşi pentru ca Siveco România să obţină contracte, influenţa fostului demnitar concretizându-se inclusiv în faptul că Siveco a primit în avans 30% din valoarea contractului de 1,8 milioane de euro cu Antibiotice Iaşi, potrivit News.

Relu Fenechiu, urmărit penal pentru trafic de influenţă şi spălare de bani într-un nou dosar deschis pe numele său de procurorii DNA Ploieşti, este suspectat că a cerut bani Irinei Socol şi că a primit sute de mii de euro mită de la compania Siveco România, prin intermediul unor firme pe care le controla, pentru a interveni în favoarea Siveco pe lângă funcţionari din Ministerul Justiţiei şi de la compania Antibiotice SA Iaşi, la care acţionar majoritar este Ministerul Sănătăţii, susţin surse apropiate dosarului.

Conform anchetatorilor, Siveco România SA a plătit în total cei 620.000 de euro în perioada 2012-2014. Din această sumă, 324.000 de euro ar fi fost plătiţi prin transfer bancar în conturile a două firme controlate de Fenechiu, una dintre firme aparţinând lui Lucian Fenechiu, fratele fostului ministru, iar a doua unei persoane foarte apropiate acestuia.Potrivit încheierii de şedinţă de la Tribunalul Prahova, Relu Fenechiu a negat implicarea sa în derularea contractelor încheiate atât cu Ministerul Justiţiei, cât şi cu SC Antibiotice SA Iaşi, însă ”afirmaţiile sale sunt contrazise fără putinţă de tăgadă de declaraţiile martorilor”.

Socol, la un pas de eliberare

Fostul director IT din Ministerul Justiţiei (MJ), Ion Krech, arestat preventiv pentru fapte de corupţie, a primit mită 239.000 de euro prin intermediul unei firme off-shore pentru a sprijini o firmă în câştigarea licitaţiei pentru atribuirea şi derularea unui proiect derulat de MJ, se arată în motivarea deciziei instanţei.Surse apropiate dosarului susţinând că mita, în cazul lui Krech, a fost dată de Irina Socol, fondatoarea Siveco, potrivit Agerpres.

Judecătoria Ploieşti a decis pe 22 iunie ca Irina Socol, fostul preşedinte al Siveco România, condamnată la doi ani şi şase luni de închisoare, să fie eliberată condiţionat, după ce a stat aproape două luni în Penitenciarul Ploieşti. Decizia a fost contestată de procurori, hotărârea definitivă urmând a fi luată de Tribunalul Prahova.

Irina Socol a fost condamnată definitiv, în 3  mai 2016, la doi ani şi şase luni de închisoare cu executare, de Curtea de Apel Bucureşti, care i-a redus cu un an pedeapsa primită la judecarea în fond, în dosarul de evaziune fiscală în domeniul comercializării de programe informatice. Din pedeapsa Irinie Socol a fost scăzută durata reţinerii şi arestării preventive, de la 9 septembrie 2014 la 3 noiembrie 2014, precum şi durata arestului la domiciliu, de la 3 noiembrie 2014 până în 3 mai 2016.

Mita din Ministerul Justiţiei

Potrivit sursei citate, Krech, în calitate de director al Direcţiei Tehnologia Informaţiei din cadrul Ministerului Justiţiei, manager de proiect "Platforma de e-learning cu specific IT pentru Ministerul Justiţiei şi sistemul judiciar din România" şi membru în comisia de licitaţie, l-a informat pe martorul denunţător, cu câteva luni înainte de publicarea oficială a anunţului de atribuire a contractului respectiv, despre proiectul MJ şi i-a oferit, pe un stick, caietul de sarcini, mai arată Agepres.
Potrivit datelor postate pe site-ul oficial al Ministerului Justiţiei, proiectul "Platforma de e-learning cu specific IT pentru Ministerul Justiţiei şi sistemul judiciar din România" a fost câştigat de Siveco România S.A., în parteneriat cu East European Business Architects S.R.L.
Astfel, Ion Krech a pretins şi primit în trei tranşe suma de 239.000 euro pentru sprijinul acordat, banii fiindu-i daţi, conform surselor apropiate dosarului, de către fondatoarea Siveco, Irina Socol, printr-o firmă off-shore.

Arestat în dosar cu Relu Fenechiu

Relu Fenechiu, fost ministru al Transporturilor, şi Ion Krech, fost director în cadrul Ministerului Justiţiei, au fost arestaţi preventiv, vineri seara, pentru 30 de zile, de Tribunalul Prahova. Decizia nu este definitivă, ci poate fi atacată la Curtea de Apel Ploieşti.

Fostul ministru liberal al Transporturilor, Relu Fenechiu, este cercetat de procurorii DNA pentru că ar fi primit şpagă, în perioada 2012-2014,  suma de 620.000 de euro. Banii ar fi fost primiţi în schimbul unor intervenţii la Ministerul Justiţiei şi la o firmă de medicamente aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii. Acuzaţiile DNA: trafic de influenţă, în formă continuată şi  spălare a banilor, fapte făcute în calitate de deputat în Parlamentul României.
Fenechiu a fost adus ieri din penitenciar, unde execută o condamnare de 5 ani de închisoare în dosarul „Transformatorul”, şi adus cu duba la sediul DNA Ploieşti. În acelaşi dosar mai este cercetat şi Ion Krech, fost director al Direcţiei Tehnologia Informaţiei din cadrul Ministerului Justiţiei pentru că ar fi luat mită suma de 239.000 euro. Krech ocupă în prezent o funcţie de execuţie la Direcţia de implementare a proiectelor finanţate prin Banca Mondială.

Comision de 15%

Procurorii DNA spun că şpaga cazurile Fenechiu şi Krech ar fi fost dată de o firmă care produce programe infomatice. Astfel, Fenechiu ar fi cerut un procent de 15% din valoarea a două contracte promovate de Ministerul Justiţiei, în valoare de 14.700.000 lei fără TVA şi o societate farmaceutică cu acţionar majoritar Ministerul Sănătăţii, în valoare de aproximativ 1.800.000 euro.În schimb ar fi promis sprijinul său în căştigarea acestor contracte şi derularea acestor proiecte.

Fenechiu ar fi intervenit pe lângă funcţionari din Ministerul Justiţiei sau la directori ai societăţii farmaceutice. Pentru acest „ajutor”, politicianul ar fi primit de la reprezentanţii firmei de software, prin intermediul a două societăţi pe care le controla, suma de 620.000 de euro. Banii ar fi fost daţi în baza unor contracte de prestări servicii, în realitate serviciile respective fiind efectuate doar de către angajaţii firmei care ar fi dat şpaga.