Ironia Justiţiei. Literatura de puşcărie va avea doar rol terapeutic

Elaborarea de lucrări ştiinţifice în spatele gratiilor este de ieri mult mai dificilă şi cu beneficii minime, graţie noilor prevederi legale intrate în vigoare. Specialiştii spun că acum se va cerne grâul de neghină. Practic, cei care au anumite abilităţi intelectuale vor continua să scrie în spatele gratiilor, nu atât pentru a-şi scurta pedeapsa, cât pentru a face să treacă timpul mai uşor.

Ordonanţa de urgenţă care prevede că elaborarea şi publicarea de lucrări ştiinţifice din penitenciar se recompensează doar cu scăderea a maximum 20 de zile din pedeapsa la închisoare, indiferent de numărul de lucrări publicate, a intrat ieri în vigoare. Măsura a fost luată pentru a stopa abuzul de drept, în care mulţi deţinuţi „scriitori“ au obţinut reduceri substanţiale ale pedepselor, formalizând şi golind de conţinut dispoziţiile legale. În acest context, se pune întrebarea legitimă: ce se va întâmpla cu „literatura de puşcărie“?

Transpunerea emoţiilor sau a frustrărilor care ne macină în texte este numită de specialişti „terapie prin scris“. Acesta este motivul pentru care, susţin psihologii, literatura de puşcărie nu va dispărea. Însă noile reguli care au intrat, ieri, în vigoare vor cerne drastic numărul scriitorilor, dar şi calitatea operelor.

Psiholog: Scrisul eliberează

Psihologul Mihai Copăceanu anticipează că interesul pentru scrierea de cărţi va scădea foarte mult, dar nu va dispărea cu totul. Asta pentru că scrisul... eliberează.

„Cu siguranţă, noile măsuri vor scădea interesul pentru cei care scriu în penitenciar. Pe de altă parte, cei care au abilităţi intelectuale vor continua să scrie. Fie pentru a-şi scădea pedeapsa, fie pentru a face să treacă timpul mai uşor. E clar că cei cu o anumită formaţie intelectuală sunt în minoritate în penitenciare. Categoric, nu va mai fi o explozie de lucrări ştiinţifice după gratii. Această situaţie a fost dezastruoasă şi, în acelaşi timp, jignitoare pentru cei din mediul academic. Noile măsuri au valoare doar pentru cei cu adevărat interesaţi“, a explicat Mihai Copăceanu.

Acesta face însă diferenţa între o carte obişnuită, pe care o poate scrie aproape orice deţinut, şi o lucrare ştiinţifică, pentru care este nevoie de anumite abilităţi intelectuale. „Am lucrat cu deţinuţi în penitenciar. Am întâlnit persoane care au avut activitate academică şi înainte de a ajunge acolo. Poţi deveni scriitor în puşcărie, poţi să scrii poezii, memorii, dar nu şi lucrări ştiinţifice dacă nu ai făcut-o până atunci. Aceasta este diferenţa. (...) Nu putem nega faptul că după gratii sunt şi persoane care au avut activitate academică şi vor să continue. Fiecare om care are abilităţi de a redacta lucrări ştiinţifice şi nu poate presta alte munci în penitenciar, trebuie să fie recompensat cumva pentru efort“, afirmă psihologul.

Terapia prin scris

Scrisul are alt avantaj, potrivit acestuia. Elaborarea unei cărţi nu numai că umple timpul deţinuţilor, dar îi scapă şi de emoţiile negative. „Scrisul eliberează, cum spunea şi Cioran... Oricine poate, în condiţii de stres maxim, cum sunt cele din detenţie, să folosească scrisul ca formă de eliberare a unor emoţii negative. Este o formă de terapie. Este benefică. Dar, repet, o lucrare ştiinţifică este altceva. Nu te poţi transforma acolo în om de ştiinţă. Dacă-ţi scrii memoriile, nu înseamnă că e o lucrare ştiinţifică. Cărţile cu poze cu Muntele Athos nu au caracter ştiinţific. Indiferent de câte binecuvântări ai“, a mai spus Mihai Copăceanu.

Care sunt noile reguli

Printr-o  ordonanţă de urgenţă (OUG 2/2016) intrată în vigoare pe 9 februarie, Guvernul a suspendat până la 1 septembrie 2016 prevederile Legii 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate, referitoare la diminuarea perioadei de detenţie pentru deţinuţii care scriu lucrări cu caracter ştiinţific în timpul executării pedepsei.

În actul normativ se preciza că s-a ţinut seama de „creşterea fără precedent, în special pe parcursul anilor 2014 şi 2015, a numărului lucrărilor ştiinţifice elaborate şi publicate de către persoanele condamnate aflate în executarea unei pedepse privative de libertate în penitenciar, tinzând spre un fenomen de mare amploare care nu mai poate fi controlat, îndepărtând prevederile legale de la dreptul lor legitim”.

Ulterior, a fost emisă OUG 24/2016, prin care a fost modificată Legea 254/2013. Noul act normativ, care a intrat ieri în vigoare, prevede că, în cazul elaborării şi publicării de lucrări ştiinţifice sau invenţii şi inovaţii brevetate de către o persoană condamnată la o pedeapsă privativă de libertate, se consideră maximum 20 de zile executate pe întreaga durată a pedepsei.
Beneficiul acordat deţinuţilor este valabil indiferent de numărul de lucrări publicate, faţă de reglementările anterioare, care le deduceau din pedeapsă câte 30 de zile pentru fiecare lucrare publicată. De asemenea, Ordonanţa introduce o nouă procedură a elaborării, în penitenciare, a lucrărilor ştiinţifice. De asemenea, lucrările ştiinţifice se pot elabora numai în domeniile şi specializările universitare stabilite de nomenclatorul domeniilor şi al specializărilor/programelor de studii universitare.

Relu Fenechiu, cu jalba în proţap la CCR

În mai 2016, Relu Fenechiu a deschis la Judecătoria Vaslui un proces, în care a invocat o excepţie de neconstituţionalitate în cazul OUG 2/2016. Concret, Fenechiu s-a plâns că, deşi a scris mai multe lucrări ştiinţifice, nu a putut beneficia de prevederile legii al cărui articol a fost suspendat de OUG 2/2016. Judecătoria din Vaslui a trimis excepţia la Curtea Constituţională. Dacă judecătorii constituţionali o vor admite, Relu Fenechiu, dar şi alţi deţinuţi aflaţi în situaţia sa ar putea beneficia de vechile prevederi, adică reducerea pedepsei cu 30 de zile pentru fiecare carte publicată. Avocatul Daniel Fenechiu susţine că Relu Fenechiu are toate şansele să obţină câştig de cauză.

„Teoretic, este vorba despre un beneficiu stabilit prin lege. Motiv pentru care, suspendarea unui beneficiu printr-o ordonanţă generează nişte disfuncţionalităţi într-un stat de drept. Dar se pune problema aşa: dacă ai scris nişte cărţi sub imperiul unei legi, iar în momentul în care formulezi cererea de eliberare condiţionată sunt alte prevederi legale, funcţionează principiul potrivit căruia ţi se aplică legea în vigoare la data formulării cererii. Pe de altă parte, este teoria dreptului câştigat: Relu Fenechiu a scris cărţi când legea era în vigoare. Părerea mea este că cei care au scris cărţi sub imperiul vechii legi vor beneficia de vechile prevederi“, a declarat, pentru „Adevărul“, Daniel Fenechiu.