Judecătoarea Camelia Bogdan, plângere la DNA: „Acţionariatul offshore-ului Crescent a fost schimbat după condamnarea lui Dan Voiculescu”

Judecătoarea Camelia Bogdan de la Curtea de Apel Bucureşti a făcut o plângere la DNA privind modul în care acţiunile offshore-ului Crescent au fost transferate după ce a decis condamnarea lui Dan Voiculescu. De vină ar fi judecătorii de la Tribunal care nu au făcut urgent o comisie rogatorie în Cipru pentru a pune în aplicare confiscările în vederea recuperării prejudiciului.

8 august 2014 Completul de judecată format din Camelia Bogdan şi Mihai Alexandru Mihalcea i-a condamnat pe cei implicaţi în dosarul „Privatizării ICA-Dan Voiculescu”, confiscari în vederea recuperării prejudiciului şi confiscări extinse. Dan Voiculescu a fost încarcerat la Rahova.

Potrivit sentinţei, „s-a dispus luarea măsurii de indisponibilizare a sechestrului asigurător în vederea confiscării speciale a echivalentului în lei de la data punerii în executare a dispoziţiei de indisponibilizare a sumei de 3.515.756,4 USD plus TVA aferent, calculată la cursul de schimb al BNR valabil la data eliberării facturilor conform art. 1 din contractul de închiriere nr. 5317/35/2003.165, asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpatului Dan Voiculescu, inclusiv asupra conturilor societăţilor comerciale la care acesta figurează ca împuternicit, beneficiar real, asociat sau administrator, situate în ţară sau în străinătate, care se vor identifica în cursul punerii în executare a prezentei dispoziţii de indisponibilizare”.

Una din firmele vizate direct a fost off-shore-ul cipriot Crescent Comercial & Maritime Cypru,  care a fost reprezentat în România de Dan Voiculescu. Curtea a decis instituirea sechetrului pe firmă, în vederea confiscării. În acest caz, pentru  pune în aplicare decizia era nevoie de o comisie rogatorie, demers care putea fi făcut doar de Tribunalul Bucureşti.

Plângerea penală

13 iulie 2016 Camelia Bogdan sesizează DNA, şi acuză că sunt indicii de sustragere de sub sechestru şi favorizarea infractorului, potrivit unor surse judiciare.  De vină ar fi judecătorul de la Tribunalul Bucureşti care trebuia să pună în aplicarea decizile de confiscare şi să facă rapid o comisiei rogatorie. Surse judiciare susţin că judecătoarea arată în plângerea penală că a observat mai multe  impedimente ce au survenit pe parcursul punerii în executare a  ordinului de indisponibilizare în vederea confiscării a sumelor de bani şi a bunurilor deţinute de Crescent.

Camelia Bogdan ar fi depus un extras de pe site-ul Departamentului de Înregistrare a Companiilor din Cipru, de unde rezultă că în data de 15 mai 2015, au avut loc schimbări în acţionariatul Crescent. Încă o schimbare-cheie în societate, Mihai Lazăr, fost director general al firmei Grivco, a fost numit dircetor în offshore. Potrivit sursei citate, un alt transfer al acţiunilor Crescent ar fi avut loc pe data de 10 septembrie 2014, deci la o lună după condamnarea şi încarcerarea lui Dan Voiculescu.

Prima plângere

În noiembrie 2015, Camelia Bogdan a făcut o plângere similară la DNA, în care arăta că judecătorii de la Tribunalul Bucureşti nu îşi fac treaba să pună în aplicare comisia rogatorie cu Cipru. . Ea arăta că prin decizia penală nr.888/A/05.08.2014 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia II penală, Curtea de Apel Bucureşti a desemnat ca organ de supraveghere a etapei de indisponibilizare în vederea recuperării produsului infracţiunii Direcţia Naţională Anticorupţie.

Cum a motivat comisia rogatorie

În motivarea deciziei de condmnare, judecătoarea a explicat pas cu pas ce ar trebui să facă Tribunalul Bucureşti.
„Legislaţiile unor state, printre care şi Republica Cipru, pretind comisii rogatorii (cereri de Comisia rogatorie pentru indisponibilizarea/sechestrarea produsului infracţiunii trebuie să fie precedată de îndeplinirea obligaţiei de identificare a produsului infracţiunii despre care există suspiciunea că ar fi fost transferat în afara jurisdicţiei: în acest sens, sunt relevante dispoziţiile HG. nr.32/2011 privind desemnarea Biroului pentru prevenirea criminalităţii si de cooperare cu oficiile de recuperare a creanţelor din statele membre ale Uniunii Europene din cadrul Ministerului Justiţiei, in calitate de oficiu National pentru recuperarea creanţelor in domeniul urmăririi si identificării produselor provenite din săvârşirea de infracţiuni au a altor bunuri având legătura cu infracţiunile, care  a fost modificată prin HG nr. 142/12 martie 2014,  astfel că Oficiul are ca atribuţia de a acorda, la solicitarea organelor de urmărire penală, a instanţelor de judecată, a instituţiilor fiscale/altor instituţii dotate în drept a prelua/valorifica bunurile provenite din săvârşirea de infracţiuni sprijin în vederea adoptării celor mai bune practici în vederea identificării/administrării/valorificării produsului infracţiunii.

Această nu înseamnă că Statului de executare nu i se poate pretinde, după caz identificarea şi indisponibilizarea produsului infracţiunii în vederea inclusiv a  garantării unui ordin de confiscare a echivalentului produsului infracţiunii: cererea de comisie rogatorie va avea ca obiect, în acest caz, indisponibilizarea bunurilor până la concurenţa înscrisă în ordinul de confiscare.

Legislaţiile unor state, printre care şi Republica Cipru, pretind comisii rogatorii (cereri de asistenţă judiciară internaţională în materie penală) inclusiv pentru identificarea unor conturi. În măsura în care obiectul comisiei rogatorii constituie aducerea la îndeplinire a unui ordin de confiscare, prin aceeaşi cerere de comisie rogatorie se va solicita indisponibilizarea/confiscarea sumelor înscrise la credit şi a dobânzilor aferente, la cererea de comisie rogatorie fiind recomandat a se ataşa informaţia prelucrată (cu valoarea de intelligence) obţinută pe calea informală de la Biroul pentru prevenirea criminalităţii si de cooperare cu oficiile de recuperare a creanţelor din statele membre ale Uniunii Europene din cadrul Ministerului Justiţiei, in calitate de oficiu National pentru recuperarea creanţelor in domeniul urmăririi si identificării produselor provenite din săvârşirea de infracţiuni au a altor bunuri având legătura cu infracţiunile”.