Judecătorii au explicat de ce l-au arestat pe „Regele Vinului”: „Economia subterană” creează premise economice ce afectează societatea în ansamblul său

George Ivanescu, la DNA FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

Curtea de Apel Bucureşti arată că infracţiunile de evaziune fiscală au cunoscut o amploare pe fondul crizei economice, iar reacţia autorităţilor trebuie să fie una fermă. Este unul dintre motivele pentru care magistraţii au decis arestarea lui George Ivănescu, unul dintre patronii Murfatlar, cunoscut ca „Regele Vinului”.

Curtea de Apel Bucureşti a decis, marţi seara, arestarea preventivă pentru 30 de zile a afaceriştilor  George Ivănescu şi Constantin Cîrciumaru, în dosarul de evaziune fiscală cu un prejudiciu de circa 600 de milioane de lei.

Decizia a fost luată în dosarul în care se fac cercetări pentru evaziune fiscală prin firme de producere şi comercializare a băuturilor alcoolice, în care prejudiciul este de aproape 600 de milioane de lei, circa 132 de milioane de euro. Sentinţa nu este definitivă şi poate fi contestată la Curtea Supremă.

„Denotă o abilitate deosebită de a premedita în detaliu o astfel de acţiune”

Magistratul a arătat că din probele administrate a rezultat că între cei cercetaţi există o înţelegere infracţională statornicită şi că activitatea comercială, „care poate presupune o împărţire a funcţiilor de management între persoane fizice şi o împărţire a sarcinilor între persoane juridice”, mai ales în cazul unui proces complex ca acela de aprovizionare, producţie, transport, comercializare a unor cantităţi mari de marfă, a fost transformată într-o activitate ilicită care are ca scop neplata obligaţiilor fiscale datorate bugetului general consolidat.

„În aprecierea asupra măsurii preventive adecvate şi implicit a oportunităţii luării unei măsuri alternative, neprivative de libertate trebuie avut in vedere gradul ridicat de pericol social al infracţiunilor pentru care s-a pus in miscare actiunea penala fata de inculpatii Cîrciumaru Constantin si Ivănescu George, relevantă fiind amploarea şi maniera organizată şi în care se presupune că s-a derulat activitatea infracţională, ce denotă o abilitate deosebită de a premedita în detaliu o astfel de acţiune”, arată Curtea de Apel Bucureşti.

„Se creează premise economice ce afectează societatea în ansamblul său”

Judecătorul a mai explicat că natura economică a infracţiunilor pentru care cei doi sunt  sunt cercetaţi, prezintă doar aparent o importanţă redusă sub aspectul impactului asupra societăţii. „În fapt, prin eludarea normelor edictate de stat în materie fiscală în scopul realizării unor interese materiale personale, nu se tinde doar la crearea unei alte ordini social-economice interne, aşa-zisa „economie subterană”, ci se creează premise economice ce afectează societatea în ansamblul său prin implicaţiile profunde pe care le are asupra dezvoltării economice şi implicit a bunăstării acesteia”, mai arată magistraţii.

Instanţa atrage atenţia asupra amploarii pe care infracţiunile de evaziune fiscală au dobândit-o pe fondul crizei economice, „judecatorul apreciază că reacţia autorităţilor trebuie să fie una fermă, o altă măsură preventivă nefiind aptă să asigure realizarea scopului prev. de art. 202 al. 1 Cod procedură penală”.

Verdict: arestat preventiv

„Circumstanţe personale ale inculpatilor (lipsa antecedentelor penale, familii organizate si copii in intretinere) nu pot justifica la acest moment procesual o punere în libertate în raport de criteriile analizate anterior şi urmează a fi reevaluate o dată cu trecerea timpului (ce ar putea avea drept consecinţă diminuarea pericolului concret pentru ordinea publică pe care îl prezintă lăsarea în libertate) şi avansarea anchetei penale (ce ar putea avea drept consecinţă diminuarea sau înlăturarea posibilităţii de influenţare a desfăşurării procesului şi a administrării probatoriului)”, mai arată Curtea de Apel Bucureşti.

Prin urmare, explică magistratul, protejarea siguranţei publice şi asigurarea bunei desfăşurari a procesului penal nu pot fi realizate decât prin intermediul masurii arestarii preventive a luiCîrciumaru Constantin si a lui Ivănescu George, „luarea faţă de acestia a unei măsuri alternative arestării preventive nefiind suficienta”.

Ancheta de la DNA

În aceeaşi cauză, CAB a decis, pentru alţi trei inculpaţi - Cristian George Lascu, Irina Tănase şi Ioana Toma - plasarea în arest la domiciliu. Un alt judecător al CAB, a decis, tot marţi, în acelaşi dosar, arestarea altor cinci inculpaţi: Cătălin Bucura, Gheorghe Zlotea, Cătălin Vasilescu, Cosmin Popescu şi Sorin Săvoiu.

George Ivănescu, Cătălin Bucura, Gheorghe Zlotea şi  Constantin Cîrciumaru, toţi asociaţi la societăţile comerciale de producere şi comercializare a băuturilor alcoolice implicate în activitatea infracţională, care şi-au împărţit funcţiile de management, sunt urmăriţi penal pentru evaziune fiscală în formă continuată, ca autori sau complici.

George Ivănescu controlează indirect, alături de  Emanuel Corneliu Dobronăuţeanu şi de alte persoane, producătorul de vinuri Murfatlar România SA, unul din primii zece jucători de pe piaţa românească a vinurilor.

Murfatlar România SA, companie intrată în insolvenţă în martie 2012,  are ca principal acţionar firma Euroavipo SA Poşta Câlnău - de asemenea în insolvenţă -, controlată, în acte, de o firmă offshore din Insulele Virgine.

În martie 2014, instanţa a dispus sechestrul asigurător, "în vederea garantării prejudiciului produs prin infracţiune", pe acţiuni în valoare de 1,38 milioane lei.

În 2015, Murfatlar România SA a înregistrat o cifră de afaceri de 124,4 milioane lei şi un profit net de 3,5 milioane lei, potrivit bilanţului depus la Ministerul Finanţelor.

Demisia secretarului de stat

Cinci foşti directori din ANAF şi Ministerul Finanţelor au fost puşi sub control judiciar. Printre ei se numără  Mariana Vizoli, secretar de stat în Ministerul Finanţelor care la data faptelor era director al Direcţiei de legislaţie în domeniul TVA din cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi Daniel Diaconescu, vicepreşedinte al ANAF care, la data faptelor era directorul general al Direcţiei generale de informaţii fiscale din cadrul ANAF.

Au mai fost puşi sub control judiciar şi Ana Jarda, la data faptelor director în cadrul Direcţiei generale management al domeniilor reglementate specific din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, Ciprian Badea, la data faptelor directorul general al Direcţiei generale juridice din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, vicepreşedintele comisiei anterior menţionate şi Monica Negruţiu, la data faptelor, directorul general al Direcţiei generale de reglementare a colectării creanţelor bugetare din cadrul ANAF.

Alături de cei cinci funcţionari publici mai sunt cercetaţi şi doi administratori de societăţi comerciale, respectiv Cornel şi Viorel Potârniche acuzaţi de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată.