La loc comanda. Ce se întâmplă cu procurorii detaşaţi
0
48 de procurori, între care şi cei care instrumentează cauze complexe, cum sunt dosarele violenţelor de la mitingul diasporei sau cel al Revoluţiei, se reîntorc la vechile parchete în care au activat, lăsând pe deficit de personal structurile de la vârful Ministerului Public.
Aproape 50 de procurori care erau delegaţi în cadrul structurilor de la vârful Ministerului Public – Parchetul General, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) – vor fi nevoiţi să părăsească unităţile de parchet menţionate odată cu intrarea în vigoare a prevederilor Ordonanţei de Urgenţă prin care au fost modificate Legile Justiţiei. Toţi cei 48 de magistraţi aflaţi pe lista făcută publică joi de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) vor fi, astfel, nevoiţi să se întoarcă la parchetele unde activau iniţial.
Concret, procurorii detaşaţi nu îndeplinesc noile condiţii impuse de actuala legislaţie şi nu sunt numiţi definitiv pe post. Asta pentru că ordonanţa impune o vechime de cel puţin 10 ani în magistratură pentru procurorii din Parchetul General, DNA şi DIICOT, prevedere care se aplică însă doar procurorilor detaşaţi în aceste trei structuri, nu şi celor care au ajuns în funcţie prin concurs sau prin interviu, arată CSM.
DNA, DIICOT şi Parcehtul General, pe avarie
Instituţia cel mai puţin afectată de prevederea noii ordonanţe este DIICOT, unde vizaţi sunt cinci procurori, din care doi rămân în DIICOT, dar îşi pierd funcţiile de conducere pe care le ocupă: Ion Florin, care era procuror-şef birou, şi Ionică Marius Petrişor, care ocupa funcţia de procuror-şef serviciu în cadrul aceleiaşi structuri. Ceilalţi trei procurori detaşaţi se întorc la parchetele din Târgovişte, Argeş şi Gorj.
În ceea ce priveşte Direcţia Naţională Anticorupţie, structura va fi pe minus cu nouă procurori, care erau detaşaţi şi care se vor întoarce la parchetele din Ilfov, Reghin, Olt, Buzău, Timişoara, Dolj, respectiv la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti.
De menţionat e faptul că şapte din cei nouă procurori delegaţi în cadrul DNA au semnat în luna octombrie a anului trecut, alături de alţi 3.689 de magistraţi, un memoriu prin care au cerut ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, retragerea proiectului de modificare a legilor Justiţiei. Semnatarii memoriului atrăgeau atenţia la vremea respectivă că „nu se mai poate accepta întoarcerea în timp, la reglementări legislative existente anterior anului 1989, prin readucerea justiţiei sub control politic şi lărgirea nepermisă a atribuţiilor ministrului Justiţiei”.
Dosarele complexe au de suferit
Efectele ordonanţei se văd şi asupra Parchetului General, unde 12 procurori detaşaţi au părăsit instituţia şi s-au reîntors la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, la Braşov, Alba Iulia sau Iaşi.
Problema, spun cei din sistem, e că patru dintre procurorii detaşaţi la Parchetul General făceau parte din Secţia Parchetelor Militare (SPM), care desfăşoară dosare complexe, un semnal de alarmă în acest sens fiind tras chiar de către procurorul general al României, Augustin Lazăr. Mai exact, acesta a spus că, după adoptarea de către Guvern a acestei ordonanţe, prin măsura încetării delegărilor, dosare precum cel al Revoluţiei din 1989 sau cel al violenţelor jandarmilor de la mitingul diasporei sunt puse în pericol. „Au fost concentrate resurse umane prin delegare pentru a rezolva dosare mari şi complexe. Ei bine, la aceste situaţii vor înceta delegările pe funcţiile respective, iar colectivele care lucrează în acest moment vor fi desfiinţate. Va fi foarte dificil de imaginat cum vor putea fi finalizate”, a declarat Lazăr în urmă cu puţin timp.
AMÂNĂRILE SE VOR RIDICA LA TERMENE FOARTE MARI
Concret, unul dintre dosarele afectate este şi dosarul violenţelor de la mitingul diasporei din 10 august 2018. Asta pentru că prim-procurorul militar colonel Ionel Corbu nu mai poate lua parte la instrumentarea acestui dosar. Deşi magistratul are o vechime de 20 de ani, el nu are grad profesional de Parchet General, ci doar de parchet de tribunal. La fel stau lucrurile şi în cazul dosarului Revoluţiei, unde mai mulţi procurori militari delegaţi vor fi nevoiţi să renunţe la instrumentarea acestui dosar. „Din nefericire, sau din fericire pentru unii, cred că amânările se vor ridica la termene foarte mari. Procuroii noi care vor veni să se ocupe de aceste dosare vor avea nevoie de timp să se pună la punct cu aceste dosare, iar în cazul acestui dosar vorbim de mii de pagini”, a declarat pentru „Adevărul”, avocatul Adrian Cuculis.
Printre procurorii delegaţi care părăsesc Parchetul General se află şi procurorul Elena Hach, candidat la mai multe funcţii în Ministerul Public şi reprezentant al Parchetului General la Oficiul pentru Combaterea Spălării Banilor.
Se încarcă comentariile...
