Limitele de poluare au fost depăşite în Bucureşti în 2019. Ce substanţe periculoase respirăm şi ce boli ne provoacă acestea

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Cifrele oficiale comunicate prin sistemul de Monitorizare a Calităţii Aerului arată că limitele nivelului de poluare din Capitală au fost depăşite pentru acest an. Mai mult, Greenpeace România arată că sistemul de monitorizare funcţionează cu sincope majore, situaţie recunoscută de autorităţi.

Două dintre staţiile de monitorizare a calităţii aerului din Capitală, amplasate în centrul oraşului, B3 şi B6, respectiv de pe bulevardul Mihai Bravu şi de pe Calea Victoriei, funcţionează cu întreruperi.

Practic, staţiile trebuie să înregistreze valorile de poluare pentru fiecare zi a anului, însă, în realitate, aşa cum se poate vedea şi dintr-un grafic publicat pe site-ul Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului, pentru foarte multe zile nu sunt comunicate date.

Chiar şi aşa, cu zeci de zile lipsă, valorile au fost depăşite pentru acest an, cel puţin în ceea ce priveşte poluarea cu praf (particule în suspensie – PM10). Conform specialiştilor, aceste particule sunt produse de şantierele de construcţii şi de neatenta salubrizare a străzilor. 

„Cele două staţii din centrul oraşului care monitorizează doar poluarea din trafic, B6 şi B3, adică la Cercul Militar şi pe bulevardul Mihai Bravu, sunt cele mai importante, fiind cele mai centrale, mai ales B6, dar au foarte multe întreruperi. Cel puţin la PM10, pulberi în suspensie (praf), şi la dioxid de azot lipsesc date. Pentru praf ai voie la 35 de depăşiri pe an, adică 35 de zile în care se depăşesc valorile limită, respectiv media de peste 50 ug/m3 (50 de micrograme pe metru cub) pe o zi. Ca atare, dacă ai 35 de astfel de zile cu depăşiri se consideră că ai o problemă cu praful. Ei bine, la B3 s-au atins deja 39 de zile şi la B6 sunt 25 de depăşiri, dar au avut peste 50 de zile de întrerupere, şi e curios ce s-a întâmplat în acele zile pentru care nu există date”, a declarat Alin Tănase, coordonator de campanii la Greenpeace România.

În plus, pentru anumite zile din 2019, potrivit datelor publicate prin sistemul de monitorizare – gestionat de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului – valorile de poluare au fost aproape duble faţă de limita admisă, arată digi24.ro.

Potrivit lui Alin Tănase, în ceea ce priveşte poluarea cu dioxid de azot, valorile anuale au fost depăşite şi la B3 şi la B6, în anii trecuţi (inclusiv 2018), şi este de părere că şi pentru acest an se vor depăşi normele admise.

Cum se face monitorizarea în aceste staţii, şi mai ales de ce există întreruperi, explică Gabriel Ciuiu, şef serviciu Monitorizare şi Laboratoare în cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bucureşti:

„Avem în toate staţiile de monitorizare din Bucureşti metoda gravimetrică, care presupune că se face aspiraţie automat în filtre, şi se cântăreşte ulterior nivelul de concentraţie în laborator. Asta înseamnă că noi mergem la două săptămâni la fiecare staţie şi ridicăm aceste filtre. Fiind această metodă de analiză, datele gravimetrice de PM10 sunt disponibile pe site la aproximativ trei săptămâni de la recoltare”, explică Ciuiu.

Reprezentantul de la Protecţia Mediului recunoaşte că staţiile se şi blochează. „Mai există perioade în care se blochează magazia, şi atunci această perioadă de două săptămâni este pierdută. Se blochează, este un prelevator automat, unde se pun filtrele, iar la ora 12 noaptea prelevatorul ia un alt filtru şi îl pune la aspirat, şi tot aşa, după 24 de ore, se trece la un alt filtru. Dacă din diverse motive un filtru se blochează în sistem, nu avem ce face”, mai spune Ciuiu, care precizează că, în ciuda faptului că sunt zile „sărite”, datele sunt suficiente pentru o medie anuală. Curios este însă şi faptul că staţia de la Cercul Militar, de pe Calea Victoriei, este acoperită de mai mulţi arbuşti.

Reamintim că, poluarea cu particulele PM10 ridică probleme în Capitală încă din 2016. Concret, conform datelor consultate de “Adevărul”, la acest capitol, operatorii ANPM au constatat depăşiri ale valorii limită zilnice la staţiile B-6 Bucureşti (38 de depăşiri) şi B-7 Bucureşti (38 de depăşiri). Cele două staţii sunt situate în apropiere de Baloteşti şi Măgurele.

Cum ne afectează

Conform specialiştilor, particulele în suspensie din atmosferă, sunt poluanţi transportaţi pe distanţe lungi, proveniţi din cauze naturale (ca de exemplu antrenarea particulelor de la suprafaţa solului de către vânt, erupţii vulcanice etc. sau din surse antropice precum: arderile din sectorul energetic, procesele de producţie (industria metalurgică, industria chimică etc.), şantierele de construcţii, transportul rutier, haldele şi depozitele de deşeuri industriale şi municipale, sisteme de încălzire individuale, îndeosebi cele care utilizează combustibili solizi etc.

Natura acestor particule este foarte variată. Astfel, ele pot conţine particule de carbon (funingine), metale grele (plumb, cadmiu, crom, mangan etc.), oxizi de fier, sulfaţi, dar şi alte noxe toxice.

Experţii  Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis, o organizatie neguvernamentală de mediu, susţin că aceste pulberi de suspensie pot produce insuficienţă respiratorie, agravarea sau accelerarea unor boli respiratorii sau cardiace mai vechi şi chiar cancer.

Mai grav este că cei mai afectaţi de expunerea la particulele în suspensie sunt copiii pentru că au căile respiratorii mai scurte, un ritm de inspiraţii mult mai ridicat în comparaţie cu adulţii şi un sistem imunitar mai puţin dezvoltat. 

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite