Maciej Lang, Ambasadorul Poloniei în România: Mai presus de toate, trebuie să cooperăm strâns în NATO pentru a întări prezenţa Alianţei în regiune INTERVIU
0
La împlinirea a o sută de ani de la semnarea primului document de alianţă dintre România şi Polonia, ambasadorul polonez la Bucureşti vorbeşte despre oportunităţile economice, în special în cadrul Iniţiativei Celor Trei Mări, şi strategice ale parteneriatului dintre cele două ţări.
Acum 100 de ani, la 3 martie 1921 s-a semnat la Bucureşti „Convenţia de alianţă defensivă între Republica Poloniei şi Regatul României”, precum şi „Convenţia militară”. În acest secol, Polonia şi România au cunoscut un destin similar, marcat din păcate de momente tragice ale istoriei celor două naţiuni. Cât de mult contează acest trecut în definirea relaţiilor dintre Polonia şi România, concretizate astăzi într-un parteneriat strategic?
Încrederea este cel mai valoros lucru în relaţiile noastre. Le-am construit pe baza experienţelor comune, confruntându-ne cu provocări şi ameninţări similare de-a lungul anilor. În acest context, este dificil să supraestimăm importanţa unui eveniment din istoria noastră precum adăpostirea de către România a peste 60.000 de polonezi după atacul Germaniei şi al URSS asupra Poloniei din septembrie 1939 - ne amintim şi astăzi de acest gest prietenos. După ani de zile în care am fost înrobiţi de regimul comunist, naţiunile noastre au trecut cu succes printr-o perioadă de transformare şi sunt astăzi membri ambiţioşi ai Uniunii Europene. O istorie similară şi provocări comune fac ca relaţiile noastre strânse şi aspiraţiile convergente să fie atemporale.
Dacă acest trecut este important, credeţi că este el cunoscut la nivelul societăţilor noastre? Ce trebuie făcut pentru a fi mai bine cunoscut?
Cred că mai sunt multe de făcut pentru o mai bună cunoaştere reciprocă a istoriei şi culturii noastre. În opinia mea, cel mai eficient mecanism pentru aprofundarea acestui proces îl constituie contactele interumane. România devine o destinaţie atractivă pentru călătoriile turistice şi contactele de afaceri ale polonezilor, iar programele de schimburi de studenţi au, de asemenea, un mare potenţial. Prin urmare, pe măsură ce situaţia epidemiologică se va normaliza, intenţionez să susţin energic iniţiativele care vizează creşterea frecvenţei contactelor dintre polonezi şi români. De asemenea, să nu uităm de dimensiunea practică a acestei chestiuni - dacă vrem ca societăţile noastre să se cunoască mai bine, trebuie să fie la fel de uşor să ajungi de la Varşovia la Bucureşti cum este să ajungi de la Varşovia la Amsterdam sau Paris. De aceea, ne punem atât de multe speranţe în dezvoltarea conexiunilor de transport, de exemplu în cadrul Iniţiativei Celor Trei Mări.
Ce înseamnă în mod concret parteneriatul strategic polono-român?
Varşovia şi Bucureştiul au o viziune similară asupra dezvoltării regiunii şi a Europei şi sunt gata să coopereze îndeaproape pentru realizarea acestei viziuni. Declaraţia privind parteneriatul strategic polono-român defineşte o serie de domenii de cooperare - de la probleme de securitate, la probleme de energie, economice, la cooperare la nivel european, politica de extindere a UE, relaţiile cu vecinii din est şi alţi parteneri selectaţi. Dimensiunea practică a acestei cooperări sunt iniţiativele pe care le avem şi le promovăm împreună la nivel european, cum ar fi, de exemplu, Iniţiativa Celor Trei Mări. Un instrument important al parteneriatului strategic sunt consultările interguvernamentale - din păcate, din cauza pandemiei, reuniunile programate pentru 2020 nu au putut avea loc, dar sperăm să se desfăşoare imediat ce situaţia epidemiologică o va permite.
„În ciuda pandemiei, cooperarea noastră economică de dezvoltă foarte intens.”
Pe palierul economic, ce oportunităţi există pentru dezvoltarea relaţiilor economice dintre cele două ţări, chiar dacă traversăm criza pandemică?
În ciuda pandemiei, cooperarea economică polono-română se dezvoltă foarte intens. Noi companii poloneze intră pe piaţa românească, companiile existente îşi extind activităţile. Se pare că o pandemie nu trebuie să fie un obstacol în calea activităţilor de afaceri, inclusiv la nivelul cooperării internaţionale a ţărilor europene. Dimpotrivă, poate fi o oportunitate de dezvoltare de noi contacte, de noi clienţi, de extindere pe noi pieţe, astfel încât producţia şi vânzările să rămână în Europa şi să nu ne facă dependenţi de lanţurile de aprovizionare non-europene. De asemenea, poate inspira spre căutarea de noi soluţii inovatoare de afaceri, în special cele digitale - perfecte pentru perioade de izolare şi distanţare. Observăm că afacerile din Polonia şi România se adaptează foarte rapid la aceste noi oportunităţi. Prin urmare, în ciuda unui anumit declin al dinamicii în unele sectoare, nu văd niciun risc ca să fie afectată în mod semnificativ de pandemie cooperarea noastră economică.
La ce nivel se ridică schimburile economice şi la ce nivel ar putea fi crescute în următorii ani?
Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), în primele trei trimestre ale anului 2020, schimburile comerciale polono-române au ajuns la 5,22 miliarde EUR, importurile din Polonia ajungând la 3,55 miliarde EUR, iar exporturile din România către Polonia la 1,67 miliarde EUR. Comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019, exporturile poloneze de bunuri către România au scăzut cu 5,9% şi au atins 6,1% din valoarea totală a bunurilor importate de România. Valoarea mărfurilor exportate din România în Polonia a scăzut cu 8,8%, ajungând la o pondere de 3,7% în totalul exporturilor româneşti. Potrivit datelor din primele nouă luni ale anului 2020, Polonia s-a clasat pe locul cinci pe lista celor mai mari furnizori de bunuri pe piaţa românească şi pe locul cinci printre cei mai mari beneficiari ai producţiei de mărfuri din România.
Cu toate acestea, trebuie să luăm în considerare faptul că cifrele menţionate mai sus se referă la primele trei trimestre ale anului 2020, când întreaga economie mondială şi, prin urmare, şi comerţul şi consumul - atât individual, cât şi industrial - s-au micşorat dramatic. Până la sfârşitul anului 2019, schimburile noastre au fost caracterizate de o tendinţă ascendentă constantă. Conform datelor INS, în 2019, comerţul dintre ţările noastre a atins o valoare record de 7,6 miliarde EUR. Acest lucru înseamnă că, în 2019, comerţul dintre Polonia şi România a crescut de peste trei ori faţă de anul 2007. Prin urmare, avem încă un potenţial de creştere foarte mare şi observăm un interes din ce în ce mai crescut în mediul de afaceri polonez pentru investiţiile în România, ceea ce ne permite să sperăm că după ce situaţia epidemiologică se va stabiliza, vom compensa rapid pierderile şi vom reveni la dinamica de creştere anterioară.
Care este prezenţa Poloniei în economia românească?
Prezenţa poloneză în economia românească este din ce în ce mai vizibilă. Numărul companiilor poloneze de pe piaţa din România este în creştere. Potrivit datelor de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, la sfârşitul lunii decembrie 2020 erau înregistrate 1.260 de companii poloneze, comparativ cu 1.187 în decembrie 2019. Industria alimentară, de îmbrăcăminte şi încălţăminte atrage în mod special afacerile poloneze, dar şi investiţiile în sectorul industrial sunt în creştere. Companiile poloneze participă la licitaţii organizate de autorităţile locale româneşti şi de instituţiile centrale, de exemplu, autobuze, tramvaie şi troleibuze fabricate în Polonia circulă în multe oraşe din România. Prezenţa industriei poloneze se caracterizează printr-o activitate multisectorială şi o dinamică ridicată a creşterii, deşi, desigur - aşa cum am menţionat deja - există încă un potenţial de dezvoltare foarte mare, mai ales atunci când vine vorba de investiţii mari în infrastructură.
În ce domenii ar fi interesate companiile poloneze să investească în România?
Ambasada noastră a identificat potenţiale industrii şi domenii de posibilă implicare a companiilor poloneze. Acestea sunt, de exemplu, tehnologii şi soluţii de comerţ electronic, în special în industria de îmbrăcăminte şi încălţăminte care se dezvoltă excelent. Industria construcţiilor arată, de asemenea, o dinamică foarte bună. Încă observăm potenţial de dezvoltare în industria alimentară.
Am menţionat deja participarea firmelor poloneze la licitaţiile organizate în România. Solaris are deja succes în industria transporturilor publice, iar recent firma PZL Mielec, care produce elicoptere Black Hawk, a participat la o licitaţie organizată de Ministerul Afacerilor Interne al României. Astfel de elicoptere sunt utilizate de unităţile antiteroriste ale poliţiei poloneze şi de forţele speciale ale armatei poloneze. În cazul câştigării licitaţiei, PZL Mielec, în cooperare cu Romaero, va deschide un centru regional de service, întreţinere, reparaţii şi inspecţie pentru elicopterele Black Hawk, care nu numai că ar permite aprofundarea cooperării polono-române în sectorul de apărare, ci ar oferi şi noi locuri de muncă în aceste vremuri dificile.
„Sperăm că în curând va începe implementarea proiectelor emblematice polono-române din cadrul Iniţiativei Celor Trei Mări, adică drumuri şi căi ferate moderne între Polonia şi România.”
Din punct de vedere al Iniţiativei celor Trei Mări, ce se întîmplă cu proiectele anunţate, există progrese? De exemplu Autostrada Via Carpatica, Rail2Sea sau conexiunile privind transportul energiei.
Iniţiativa Celor Trei Mări a fost înfiinţată în vederea realizării în comun a unor proiecte mari de investiţii în regiune, în special a proiectelor de infrastructură în domeniul transporturilor, dar şi a proiectelor energetice foarte importante - interconectori de gaze şi proiecte digitale. Pentru a asigura implementarea eficientă a acestor proiecte, a fost înfiinţat Fondul Celor Trei Mări, ai cărui fondatori şi primi contribuabili au fost Polonia şi România. Este demn de menţionat faptul că la mijlocul lunii decembrie a anului trecut Statele Unite au aprobat o plată de 300 milioane de dolari către Fond. Sperăm că aceste fonduri vor fi folosite în curând, printre altele pentru implementarea proiectelor emblematice polono-române din cadrul Iniţiativei Celor Trei Mări, cum ar fi Via Carpatia şi Rail to Sea, adică conexiuni moderne de drumuri şi căi ferate între Polonia şi România. Acestea vor contribui fără îndoială la creşterea atractivităţii regiunii noastre pentru investitori şi antreprenori, creând în acelaşi timp noi locuri de muncă şi noi posibilităţi de valorificare a resurselor naturale din regiune.
Când credeţi că vor deveni disponibile aceste fonduri?
Fondul Celor Trei Mări este deja operaţional şi s-a început evaluarea proiectelor. Între timp, este alimentat cu contribuţiile din alte ţări. După cum am menţionat deja, Statele Unite au decis să transfere 300 de milioane de dolari către Fondul Celor Trei Mări pentru a ajuta ţările din Europa Centrală şi de Est să îşi consolideze securitatea energetică. Sprijinul financiar din partea guvernului SUA va fi esenţial pentru atragerea investiţiilor din sectorul privat în proiectele Iniţiativei Celor Trei Mări.
Deja în februarie 2020, în cadrul Conferinţei de Securitate de la München, secretarul de stat american de atunci, Mike Pompeo, a anunţat că Statele Unite intenţionează să aloce până la 1 miliard de dolari investiţiilor energetice din cadrul Iniţiativei Celor Trei Mări. Suma de 300 de milioane de dolari deja transferată reprezintă prima tranşă din sprijin. Potrivit reprezentanţilor administraţiei americane, pentru fiecare trei dolari investiţi de ţările Iniţiativei Celor Trei Mări, Statele Unite vor adăuga câte un dolar până la suma maximă de 1 miliard de dolari.
Când vom putea vedea că aceste proiecte încep efectiv în teren?
Iniţiativa Celor Trei Mări produce deja rezultate concrete. În octombrie anul trecut, Fondul Celor Trei Mări şi-a finalizat prima investiţie prin achiziţionarea a 100% din acţiuni la Cargounit, o companie care se ocupă de leasing de locomotive în Polonia. Materialul rulant Cargounit este utilizat în principal de transportatorii din industria petrochimică, chimică şi metalurgică, precum şi de entităţile responsabile cu transportul intermodal şi transportul agregatelor. Cargounit este singura companie de leasing a materialului rulant din regiunea Celor Trei Mări care poate oferi o gamă completă de locomotive. Căile ferate joacă un rol din ce în ce mai important în transportul de mărfuri în Europa - facilitează comerţul şi reduce impactul negativ al transportului asupra mediului. Creşterea operaţiunilor Cargounit, posibilă datorită Fondului Celor Trei Mări, va afecta pozitiv dezvoltarea conexiunilor de marfă în regiunea Celor Trei Mări şi va îmbunătăţi comerţul în zona noastră din Europa.
Care este poziţia Poloniei în dezbaterile programate să înceapă în acest an privind viitorul Uniunii Europene? Ce fel de Uniune Europeană îşi doreşte Polonia, ţinând cont şi de criticile aduse Poloniei în trecut de către instituţiile europene privind respectarea statului de drept?
Polonia susţine discuţia cu privire la viitorul proiectului european, iar formula Conferinţei propusă de Comisia Europeană va fi un forum pentru discuţii cu entităţi din medii diferite pe cele mai importante subiecte din punctul de vedere al cetăţenilor UE. Conferinţa ar trebui să se bazeze pe domeniile incluse în Agenda Strategică pentru 2019-2024 adoptată de şefii de stat şi de guvern, dar nu ar trebui să suspende punerea în aplicare a acesteia sau să îi modifice aranjamentele.
În cursul lucrărilor la Agenda Strategică pentru 2019-2024, Polonia şi-a prezentat contribuţia la discuţie sub forma a 6 documente, aşa numitele non-paper-uri, cu poziţiile privind politicile prioritare ale UE care rămân relevante astăzi: piaţa unică, politica de migraţie durabilă, politica climatică, digitalizare, apărare şi rolul parlamentelor naţionale. Fiecare dintre documente conţine o descriere a obiectivelor pe termen lung ale politicii, precum şi acţiunile propuse. În ceea ce priveşte problemele instituţionale, Polonia este de părere că această discuţie ar trebui să se concentreze pe împărţirea competenţelor între UE şi statele membre, echilibrul puterii de vot în Consiliu ca o consecinţă a ieşirii Regatului Unit din UE, subsidiaritatea şi consolidarea rolului parlamentelor naţionale.
Ce aşteptări are Polonia privind rolul SUA în asigurarea securităţii europene în mandatul Biden?
Plecăm de la premisa că prezenţa militară americană este fundamentul stabilităţii şi al securităţii în Europa. În acelaşi timp, politica privind problemele cheie pentru regiunea noastră a fost întotdeauna subiectul unui consens între partide în SUA. Nu mă refer doar la întărirea pilonului european al NATO, ci şi la securitatea energetică, la consolidarea cooperării economice şi a implicării în proiectul Celor Trei Mări. Să nu uităm că decizia de a consolida prezenţa militară americană pe flancul estic al NATO a fost luată la summitul din 2016 de la Varşovia, când Joe Biden era vicepreşedinte în administraţia Obama. Prin urmare, ne bazăm pe o continuare fructuoasă a cooperării existente şi consolidarea în continuare a relaţiilor transatlantice.
Ce pot face Polonia şi România, doi piloni de securitate în Flacul Estic al NATO şi UE pentru creşterea securităţii la Marea Baltică şi la Marea Neagră pe măsura ameninţărilor?
Mai presus de toate, trebuie să cooperăm strâns în cadrul NATO pentru a menţine cea mai înaltă calitate a cooperării transatlantice şi să ne străduim să întărim prezenţa Alianţei în regiunea noastră. Prezenţa contingentului militar polonez în România şi a contingentului român în Polonia sau cooperarea în formatul B9 este o dovadă a măsurilor practice de consolidare a securităţii noastre. De asemenea, ar trebui să continuăm să ne modernizăm forţele armate. Atât Polonia, cât şi România îşi îndeplinesc obligaţiile de aliaţi în acest sens şi cheltuiesc 2% din PIB pe cheltuielile de apărare. Cu toate acestea, există încă un potenţial neexploatat de a consolida cooperarea industriilor noastre de apărare. Am avea de-a face, fără îndoială, cu un nou nivel de colaborare în acest domeniu în cazul achiziţionării elicopterelor Black Hawk oferite de PZL Mielec pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne din România, prin cooperarea producătorului polonez cu furnizorii români de echipamente şi servicii Romaero şi Deltamed.
Se încarcă comentariile...
