Mafia Cioclilor nu a iertat nici familia scriitorului Horia-Roman Patapievici

Fostul preşedinte al Institutului Cultural Român (ICR) a fost şi el una dintre victimele cartelului format din Ciocli, SMURD şi Poliţişti. În ziua în care mama scriitorului a murit, acesta a sunat la numărul de urgenţă 112 pentru a solicita o ambulanţă, dar în scurt timp a fost căutat şi de un reprezentant al unei firme de pompe funebre.

Procurorii bucureşteni au făcut recurs la Curtea de Apel în dosarul „Mafia Cioclilor“ în care judecătorii Tribunalului Bucureşti au decis arestarea, pentru 29 de zile, a şase dintre suspecţii acuzaţi că luau bani de la patronii unor firme de pompe funebre ca să dea informaţii despre pacienţii care le mureau în braţe.

Printre aceştia se numără trei reprezentanţi ai unor firme de pompe funebre, Ion Orăşanu, Alexandru Ioan Ivan şi Nicolae Alexandru Ruş; un operator-registrator în cadrul Dispeceratului de Urgenţă al Ambulanţei; şi doi poliţişti unul de la Secţia 25, şi unul de la Dispeceratul Poliţiei Capitalei. Celelalte patru persoane propuse pentru arestare, asistentul medical de pe Ambulanţă, Marius Stoian, medicul Mihaela Brezan, angajatul SMURD Bogdan Gordin şi poliţistul Gheorghe Preotu, au primit interdicţie de a părăsi localitatea timp de 30 de zile.

Horia Patapievici, victimă pe lista Mafiei

În total, zece persoane au fost reţinute, luni seară, în acest dosar. Însă sub învinuire au fost puse 26 de persoane între care zece poliţişti, un angajat al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, trei reprezentanţi ai unor firme de pompe funebre, precum şi personal medical.

Potrivit actelor de la dosar care se află acum la Curtea de Apel printre victimele cartelului format din Cioclii, medici ai SMURD şi ai Ambulanţei, dar şi poliţişti se numără şi scriitorul Horia Patapievici. Patronul uneia dintre firmele de pompe funebre care l-a abordat pe scriitor a fost anunţat despre decesul din familia acestuia chiar de către unul dintre operatorii Dispeceratului de Urgenţă al Serviciului de Ambulanţă Bucureşti şi Ilfov care a preluat apelul la 112 care solicita intervenţia unei ambulanţei.

„La data de 28.07.2013 fiind în exercitarea atribuţiilor de serviciu în baza unei înţelegeri anterioare cu Orăşanu Ion Tilly că va primi o sumă de bani, a transmis către acesta informaţii ce nu sunt destinate publicităţii referitoare la aparţinătorii persoanei decedate, Patapievici Georgeta, în scopul încheierii între Orăşanu Ion Tilly şi familia celui decedat a unui contract de prestări servicii funerare. În data de 28.07.2013, Maria Radu a reiterat pretinderea unei sume de bani de la Orăşanu Ion Tilly”, arată procurorii.

Concret, în ziua în care mamei scriitorului i s-a făcut rău, femeia care a îngrijit-o a sunat imediat la 112. „În scurt timp a sosit un echipaj SMURD format din doi bărbaţi care au iniţiat măsurile de resuscitare. După aproximativ 15 minute, cu toate eforturile depuse au constatat decesul doamnei Patapievici. La scurt timp de la plecarea echipajului SMURD,  scriitorul a fost apelat chiar de către operatoarea de la 112 cu care vorbise anterior. Aceasta l-a întrebat dacă a venit ambulanţa, starea pacientului şi ce activităţi au întreprins cei de la Ambulanţă”, explică anchetatorii.

După ce a aflat că mama scriitorului a decedat, operatorul l-a anunţat pe Orăşanu că poate acţiona. Drept urmare, în scurt timp, la uşa scriitorului sunau cei de la pompe funebre. „În după-amiaza aceleiaşi zile, Radu Maria l-a sunat pe Orăşanu pentru a-i cere bani în schimbul informaţiei pe care o dăduse în ziua respectivă . «Îmi iese şi mie iphone-ul acela sau nu mai iese», «iese, cum să nu iasă. Dar e 4»”, mai arată sursele citate.

Verifica dacă va primi bani

Potrivit procurorilor, uneori operatorul Dispeceratului de Urgenţe suna la familiile îndoliate pentru a se asigura că acestea au încheiat contracte cu firma de pompe funebre cu care colabora. „Voia să se asigure că va primi banii promişi şi că reprezentantul firmei îşi va achita datoria”, susţin anchetatorii.
Operator: Bună ziua, doamnă! Ce aţi făcut, aţi rezolvat cu medicul de familie, pentru necazul pe care îl aveţi, a venit doamna doctor?
Membru al familiei: Ăăă, am sunat o firmă de funerare!
Operator: Aaaa.
Membru al familiei: Dar cine sunteţi?
Operator: Nu, că am vorbit şi cu cineva care să vă sune de la domnul doctor de la o firmă, nu ştiu dacă v-a sunat ca să vă ajute!
Membru al familiei: Nu, că am vorbit, am chemat salvarea...
Operator: Da.
Membru al familiei: Şi dânşii mi-au recomandat o firmă. Am sunat acolo, au venit şi s-au ocupat de tot ce trebuia.
Operator: Da. Bine, doamnă. La revedere!
Atât operatorul Maria Radu, cât şi reprezentantul firmei de pompe funebre au fost arestaţi preventiv pentru 29 de zile.

Bătrânii, pe primul loc

Firmele de pompe funebre preferau, în mod special, informaţiile legate de decesele persoanelor în vârstă care beneficiază de pensie, întrucât în aceste cazuri, familiile acestora primesc un ajutor de deces în cuantum de  2.223 de lei de la Casa de Pensii, bani care ajungeau într-un final la aceste firme. Dar, în realitate, cheltuielile firmelor de pompe funebre legate de ritualurile de înmormântare erau în medie de 700 de lei, restul banilor fiind încasaţi de reprezentanţii acestora. Din aceşti bani erau plătiţi şi angajaţii de la dispecerat pentru informaţiile pe care le dădeau.

„Mai staţi puţin, e jale mare, să se liniştească şi dânşii“

Atunci când era constatat un deces, atât operatorii din cadrul Serviciului de Ambulanţă, agenţii de poliţie, cât şi membrii echipajelor SMURD sau ai Ambulanţei erau interesaţi să recomande firma de pompe funebre cu care aveau înţelegere să primească bani pentru informaţiile date. Astfel, medicul de la Ambulanţă, Mihaela Brezan, de exemplu, avea înţelegere cu firma de pompe funebre al cărei reprezentant este Alexandru Ivan.
Reprezentant firmă: Când s-a întâmplat decesul?
Medic: Acuma.
Reprezentant firmă: E! Mai stăm niţel. Bun.
Medic: Mai staţi puţin pentru că... mă rog, e jale mare.
Reprezentant firmă: A! Şi...
Medic: Are 58 de ani şi să se liniştească şi dânşii un pic.
Reprezentant firmă: Un pic ce înseamnă?
Medic: Haideţi, că dacă e, mai dau eu un telefon când plec de aici.
Ivan primea informaţii şi de la unul dintre agenţii Secţiei 20, Ion Dumitru, zis Bebe. Dintr-o discuţie cu acesta reiese competiţia acerbă între angajaţii SMURD, cei ai Ambulanţei şi ai Poliţiei să dea firmelor de pompe funebre informaţii despre pacienţi contra cost.
Ivan: Alo?
Bebe: Să trăiască domnul Alexandru! Bebe la telefon, Bebe de la Secţia 20. Ce faci? Dormi? Dormi, mă, băiatule? Fii atent! Notezi o adresă? Deci, fii atent. Avem aici o persoană decedată de 80 de ani.
Ivan: Da.
Bebe: Noi nu putem să mai rămânem aici, că noi ieşim acuma la 7.00. Au rămas alţi colegi.
Ivan: Am inţeles. Şi le-ai zis la colegi că venim noi?
Bebe: Nu le-am zis.
Ivan: Păi, sigur cheamă şi ăia pe alţii.
Bebe: Nu ştie ăia, fratele meu, că sunt din ăştia tineri.

„Hienele umane au loc în lanţuri. Acolo au ajuns până la urmă“

În opinia specialiştilor, afacerea în care au fost implicaţi poliţişti, personal medical şi patroni ai unor firme de pompe funebre din Capitală ar trebui privită şi din perspectiva morală. În primul rând pentru că suspecţii au făcut de râs două categorii sociale bine cotate – cadrele medicale şi poliţiştii. Aşa susţine specialistul criminolog Dan Antonescu, care îi compară pe cei implicaţi în toată această afacere cu nişte hiene.

„Hienele, în general, au rolul lor în lanţul trofic. Hienele umane au loc în lanţuri, pentru că acolo au ajuns până la urmă. Nu este normal şi nici moral ca pentru câţiva arginţi să faci de râs întreaga branşă în care lucrezi. Or, vin aceste hiene, care împreună cu corbii, ca să ne referim tot la acest lanţ trofic, unii pândesc, alţii aşteaptă, ceilalţi lucrează direct”, a explicat Antonescu.

„Patronii firmelor de pompe funebre au ajuns să facă acest lucru pentru că aşa e jungla capitalismului şi pe undeva, îi înţelegi. Informaţia costă şi ei au plătit ca să obţină informaţii şi clienţi. Dar ceilalţi, din sistemele oficiale, care s-au pretat la astfel de mârşăvii, nu au nicio scuză”, a completat specialistul criminolog.

Nu e treaba medicilor să se ocupe de moarte

La rândul său, psihiatrul Florin Tudose a explicat că situaţia descrisă de procurori este una cu totul neobişnuită. Cu atât mai mult cu cât reprezentanţii firmelor ajung acasă la familie imediat după tragedie.

„Omul este foarte vulnerabil în faţa unei asemenea oferte. Nici măcar nu ai cum să te tocmeşti în acele momente, unele familii sunt chiar fericite să lase în seama altor persoane organizarea. Un deces te ia mereu prin surprindere, te afectează emoţional şi nu ştii cum să te descurci. Oricum, nu există niciun fel de scuză pentru implicarea poliţiştilor şi a medicilor într-o asemenea afacere. Nu e treaba lor să se ocupe de moarte – aici intervine acel aspect deontologic. Am ajuns să profităm şi de moartea oamenilor”, a precizat medicul.

În România, şi moartea este tranzacţionată

Despre o industrializare a medicinei de urgenţă vorbeşte şi doctorul Tudor Ciuhodaru. „A face o afacere din sfârşitul vieţii sub oblăduirea cadrelor medicale şi a poliţiei este inadmisibil. Nu există pedeapsă suficient de mare care să fie aplicată celor care au recurs la aşa ceva. La noi s-a ajuns în situaţia aia în care şi moartea este tranzacţionată, iar asta e foarte grav”, a declarat medicul urgentist, adăugând că un deces în familie este un stres şi un şoc peste care puţini pot să treacă.

Părerea specialistului

Potrivit psihologului Mihai Copăceanu, blogger adevarul.ro, actele angajaţilor anchetaţi arată starea deplorabilă a românilor ce muncesc la stat şi care, în schimbul unor sume de bani, recurg la „servicii” lipsite de orice moralitate, onoare şi demnitate umană. Ei, care sunt puşi pentru salvarea şi protejarea vieţii, aduc o dezonoare vieţii şi se umilesc într-un mod infiorător.

Lipsa oricărui respect pentru persoana umană, mai ales în condiţii tragice, este aspru condamnabilă. A profita de starea de suferinţă umană, la pragul extrem, cel al decesului, este un act criminal ce lezează grav valoarea umană. Scenariul este unul macabru: ca înainte de deces să oferi servicii şi să descoperi date cu caracter confidenţial. În România nu există nicio graniţă între ceea ce este permis şi ceea ce nu, şi iată aceşti prestatori de servicii pătrund în spitale, colaborează cu angajaţii şi negociază inclusiv moartea.

Oameni lipsiţi de orice sensibilitate umană rănesc familiile care în situaţii de maximă vulnerabilitate sunt uşor manipulabile şi cad pradă intereselor meschine. Cu atât mai mult este condamnabil deoarece actele afectează omul într-o stare de gândire distorsionată cauzată de emoţia puternică a traumei. Fiind vorba de situaţii de urgenţă, psihicul se apără şi nu doreşte să accepte un sfârşit tragic. În societăţile civilizate nu doar prestatorii de servicii, ci inclusiv apropiaţii şi prietenii sau rudele celor în suferinţă păstrează o decenţă şi o grijă specială pentru cei în suferinţă şi în doliu. Nu se acceptă perfidia sentimentală.