Darius Vâlcov, considerat creierul programului de guvernare al PSD, numit recent consilier de stat în aparatul propriu al prim-ministrului Viorica Dăncilă, are toate motivele să fie îngrijorat. El a fost condamnat, joi, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), la 8 ani de închisoare cu executare în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă, spălare de bani şi operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţiile ocupate. Decizia nu este definitivă, ea putând fi atacată cu apel. Chiar şi aşa, se poate spune că fostul senator PSD a scăpat ieftin. Asta pentru că procurorii au cerut instanţei supreme să îl condamne pe fostul demnitar la pedeapsa maximă, adică 14 ani de închisoare.

Potrivit deciziei instanţei, Vâlcov a primit 4 ani pentru trafic de influenţă, 6 ani pentru spălare de bani, 2 ani pentru efectuarea de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia. Aceste pedepse s-au contopit, aplicându-se pedeapsa cea mai mare, la care se adaugă un spor, rezultând astfel o condamnare finală de 8 ani.
ÎCCJ a decis şi confiscarea banilor pe care Darius Vâlcov i-ar fi primit ca mită. Este vorba de 6,2 milioane lei. Instanţa a menţinut, totodată, sechestrul pe bunurile ridicate la percheziţiile făcute în 2015 în acest dosar, adică circa 170 de tablouri şi alte opere de artă, trei lingouri de aur şi diverse sume de bani.

În acelaşi dosar, Minel Prina, fost primar al municipiului Slatina, a fost condamnat la 4 ani şi 6 luni de închisoare cu executare, iar Lucian Petruţ Şuşală, fost şofer al lui Darius Vâlcov, convertit în om de afaceri, a primit 2 ani cu suspendare, cu un termen de supraveghere de 5 ani.
De asemenea, Petre Bogdan Timofte a fost condamnat la 3 ani cu executare, iar Constantin Tomescu a primit 3 ani şi 6 luni cu executare.

Codrin Ştefănescu: 8 ani de zile pentru nimic

Condamnarea lui Darius Vâlcov este o grea lovitură pentru PSD, iar reacţiile din partea partidului de guvernământ nu au întârziat. Secretarul general adjunct al PSD, Codrin Ştefănescu, a declarat, joi, că este mare nevoie de Darius Vâlcov în Guvern şi că partidul îl susţine şi nu îi va cere să se retragă din funcţie.  

Codrin Ştefănescu a susţinut că Vâlcov a fost condamnat „pentru nimic“, că este supus unei „mari presiuni“ şi urmează să decidă dacă, în condiţiile în care este „vânat“, îşi asumă „riscul“ de a mai continua pe funcţia din Guvern.

„Sunt încă şocat şi am spus-o tuturor. Sunt şocat în momentul acesta pentru că nu îmi vine să cred. Ştim foarte bine şi de la Darius Vâlcov şi de la avocaţi că în speţa aceasta nu se putea ajunge la o asemenea decizie sub nicio formă. În Europa, când iei 8 ani de zile, înseamnă că ai atacat o bancă cu mitraliera în mână cu grup organizat şi ai făcut victime“, a declarat Codrin Ştefănescu la Digi24.

Acuzaţiile procurorilor

În acest dosar, Darius Vâlcov a fost trimis în judecată în mai 2015. Potrivit rechizitoriului procurorilor, în 2009, omul de afaceri Theodor Berna l-a contactat pe Darius Vâlcov, atunci primar al municipiului Slatina, căruia i-a propus să intervină la SC Compania de Apă Olt SA pentru ca firma sa să câştige licitaţii de lucrări pentru obiective din Slatina, Scorniceşti, Piatra Olt şi Drăgăneşti, iar în schimb să îi dea 20% din valoarea sumelor încasate conform contractelor de execuţie a acelor lucrări.

În urma intervenţiilor lui Darius Vâlcov, firma lui Berna a câştigat licitaţiile organizate în cadrul proiectului „Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi apă uzată în judeţul Olt“, fiind semnate contracte cu Compania de Apă Olt pentru mai multe lucrări, în valoare de de peste 78 de milioane de lei, susţin procurorii. 

După câştigarea acestor contracte de către firma lui Berna, în perioada ianuarie-martie 2011, Vâlcov ar fi mers periodic la sediul firmei omului de afaceri, unde a primit de la acesta suma totală de 1,2 milioane de lei, în trei tranşe a câte 400.000 de lei. Banii erau daţi când Compania De Apă Olt efectua plăţi în contul societăţii, au mai arătat procurorii în actul de sesizare a instanţei.

Ulterior, în perioada aprilie-decembrie 2011, Vâlcov ar mai fi primit de la omul de afaceri 2,5 milioane de lei, în cinci tranşe a câte 500.000 de lei. Anchetatorii au mai stabilit că Darius Vâlcov ar mai fi primit 3.080.000 de lei, în perioada 2012- 2013, tot de la Berna, prin intermediul mai multor firme.

Comoara din pereţi

Pentru a recupera banii de la fostul ministru, DNA i-a pus sechestru pe trei lingouri din aur, în valoare de 465.355 de lei, 172 opere de artă, în valoare de 2.558.658 de lei, 63.010 de lire sterline, 290.334 de euro şi 73.077 de dolari. De asemenea, s-a instituit sechestrul asigurător prin poprirea sumelor de 90.000 de dolari, 1.322.950 de lei şi 600.000 de lei.

Procurorii DNA au făcut, în 26 martie 2015, percheziţii în localităţi din judeţul Olt şi în Bucureşti, fiind căutate tablourile care ar fi fost achiziţionate de Darius Vâlcov, prin interpuşi, de la case celebre de licitaţii, cu bani presupus obţinuţi din fapte de corupţie. În urma percheziţiilor, anchetatorii au găsit 101 tablouri, pe care figurează semnătura unor pictori celebri, printre care Pablo Picasso (două gravuri şi un desen în cărbune), Andy Warhol, Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian, Gheorghe Petraşcu, Constantin Piliuţă, Corneliu Baba, Horia Bernea şi Octav Băncilă. Multe dintre operele de artă erau ascunse în pereţi.

Darius Vâlcov a avut două mandate de primar la Slatina, din 2004 până în 2012. În 27 martie 2012, Darius Vâlcov şi-a anunţat demisia din PDL, partid al cărui membru a fost din anul 2000. Astfel, el a fost eliberat din funcţia de primar în 28 martie 2012, printr-un ordin al prefectului. La alegerile din iunie 2012, Darius Vâlcov a fost reales primar al Slatinei cu peste 80 la sută din voturi, dar a renunţat la funcţie câteva luni mai târziu, respectiv în decembrie 2012, când a fost ales senator de Olt din partea PSD.