„Marea debarasare“ a fost micşorată de criză
0
Ultimele campanii de colectare a electrocasnicelor ieşite din uz nu au mai avut succes. Doar o mână de vechituri au reuşit să adune „salubriştii“ din faţa blocurilor, în plină campanie de colectare a deşeurilor electrice şi electronice.
„Marea debarasare", acţiunea de strângere a deşeurilor electrice organizată de Ministerului Mediului şi în weekendul trecut, a fost sabotată de criză. Românii nu şi-au mai scos în faţa casei vechiturile pentru ca lucrătorii de la salubritate să le ducă, mai departe, la reciclat.
Citiţi şi:
Târgu-Mureş: Adio electrocasnice vechi!
„Marea Debarasare", sabotată de căruţaşi
Aşa se explică faptul că frigidere depăşite de vremuri, maşini de spălat scorojite de ani sau televizoare alb-negru de dinainte de ‘89 sunt lăsate prin debarale, prin balcoane sau în podul casei. Anul acesta, „Marea debarasare" s-a organizat şi în satele din Vrancea, Cluj, Mehedinţi, Neamţ, Mureş, Covasna şi Harghita.
„Ăia de la sate sunt mai zgârciţi decât ăştia de la oraş. Abia dacă o să scoată ceva", spune Viorel Dobre, şef sector tratare deşeuri la societatea de salubritate Urban din Bucureşti. „Are mama vreo trei aragazuri şi vreo două frigidere ca vai de ele, care consumă foarte mult. Dar le ţine acolo. Au fost reparate şi iar reparate. Omul de la ţară e mai conservator, iar lucrurile au pentru el valoare de suflet. Poate are nevoie de un şurub şi, uite aşa, are de unde-l lua. Iar dacă frigiderul nu mai merge, îl face incubator pentru potârnichi", a mai spus Viorel Dobre.
Trei aparate la zece blocuri
Pe strada Apusului din Sectorul 6 al Capitalei, abia dacă erau vineri câteva vechituri scoase în faţa blocului. „Produse care mai funcţionează nu găsim decât foarte rar. Am încercat să mai luăm şi noi să mai folosim din ele, dar nu sunt bune. Oamenii trag în general de ele până nu mai merg deloc. Mulţi le duc la ţară, nu le aruncă", a explicat Viorel Dobre, şef sector tratare deşeuri la societatea de salubritate Urban.
Reciclarea la rudele de la ţară face parte din mentalitatea actuală a românului. „Echipamentele vechi sunt donate rudelor de la ţară sau vecinilor. Mentalităţile se schimbă cu greu, iar pericolul păstrării unor echipamente vechi şi poluante nu este conştientizat încă", a precizat Valentin Negoiţă, preşedintele Ecotic, asociaţie de gestionare a deşeurilor din echipamente electrice şi electronice (DEEE).
Fără credite cu buletinul
Ministrul Mediului speră ca în 2010 cantitatea medie de 1 kilogram de DEEE colectat pe cap de locuitor să fie de patru ori mai mare decât în 2009, dar agenţii de salubritate sunt sceptici. Motivul: criza financiară care i-a determinat pe români să nu-şi mai schimbe lucrurile din casă aşa cum o făceau înainte, când îşi luau orice aparat prin „credit cu buletinul". „Când a început campania, în 2007, foarte mulţi români şi-au schimbat frigiderele sau televizoarele", a mai spus Dobre.
„Criza şi-a pus amprenta şi în acest caz. Oamenii încearcă, mai nou, să păstreze aparatele electronice din dotarea gospodăriilor până nu mai merg deloc. Singurele excepţii le constituie, eventual, LCD-urile şi plasmele, telefoanele mobile şi gadgeturile", a precizat şi Valentin Negoiţă.
„Rabla" pentru electronice
Ministerul Mediului organizează campanii îndreptate către populaţie, fără a ţine însă cont de caracteristicile românilor. Potrivit unui studiu Ecotic, aproape trei sferturi din români şi-ar dori un program „Rabla" şi pentru televizoare sau maşini de spălat. Ei ar vrea ca atunci când îşi predau aparatele vechi să primească un voucher, prin care să li se ofere o reducere la achiziţionarea unui produs nou. Câteva magazine din România practică astfel de programe, iar „salubriştii" susţin că extinderea lor ar fi o soluţie mai bună pentru colectarea aparatelor electrice şi electronice vechi.
Exporturi ilegale prin Portul Constanţa
Circa 30.000 de tone de echipamente din deşeuri electrice şi electronice au fost colectate, anul trecut, la nivel naţional, cu 10.000 de tone mai mult decât cu un an în urmă. În cadrul campaniei „Marea Debarasare" s-au adunat doar 1.500 de tone, o cantitate mult prea mică, raportată la nivelul întregii ţări.
Deşi România ar trebui să colecteze anual patru kilograme pe cap de locuitor, nu reuşeşte. De fapt, o treime din ţările UE nu ating ţintele de reciclare a DEEE-urilor. De vină sunt mai mulţi factori, printre care puterea de cumpărare, educaţia şi disciplina cetăţenilor, infrastructura de colectare, dar şi exporturile ilegale de electrice şi electronice sub formă de fier vechi către ţări din Asia şi Africa. Şi în România funcţionează această piaţă neagră a DEEE-urilor, multe ajungând în ţările din lumea a treia via Portul Constanţa.
În ceea ce priveşte uzinele de reciclare, România dispune în acest moment de unităţi suficiente, care pot recicla cel putin 100.000 de tone de deşeuri electronice anual. „În afara sticlei provenite de la televizoare sau monitoare, care se reciclează în Spania, restul poate fi tratat şi revalorificat în România", a precizat Valentin Negoiţă, preşedintele Ecotic, asociaţie de gestionarea a DEEE-urilor.
Se încarcă comentariile...
