Marile parchete îşi află noii şefi. Cine sunt favoriţi să conducă Parchetul General, DNA şi DIICOT

Pentru şefia DIICOT favorit este procurorul criminalist Viorel Badea, în prezent, director adjunct responsabil cu formarea continuă în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii.

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, va anunţa mâine, propunerile sale pentru ocuparea funcţiilor de procuror-şef în fruntea marilor parchete, DIICOT, DNA şi Parchetul General. Sfaturile îi vin de la specialişti în drept, dar politicienii au şi ei favoriţii lor.

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, este aşteptat marţi să anunţe numele procurorilor propuşi pentru a prelua conducerea marilor parchete: DIICOT, DNA şi Parchetul General, urmând ca după avizul consultativ al CSM, preşedintele Iohannis să aibă ultimul cuvânt în această privinţă. Strict procedural, după încheierea interviurilor cu cei 17 procurori înscrişi de săptămâna trecută, comisia de interviu, din care au făcut parte procurorul Remus Damian Budai (desemnat de procurorii CSM), judecătoarea Ioana Bogdan (desemantă de INM), psihologul Marius Babici (desemnat tot de CSM), prof. univ. dr. Răzvan Cătălin Dobrea (desemnat de ASE), Lidia Barac, fostă jduecătoare acum Secretar de Stat în Ministerul Justiţiei şi avocatul Ştefan Ciurescu, consilier al ministrului Justiţiei îi vor sugera acestuia din urmă candidatul cel mai potrivit pentru ocuparea uneia din cele trei poziţii de conducere. Ministrul Predoiu are totuşi ultimul cuvânt în desemnarea procurorilor şefi. 

Favoriţii la fotoliul de procuror general

Pentru conducerea Parchetului General, potrivit surselor „Adevărul”, preferat de către PNL ar fi Sorin-Săndel Vasilache, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov. În cadrul interviului, acesta a susţinut că trebuie acordat un respect sporit drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţeanului, inclusiv sub aspectul soluţionării cauzelor într-un termen rezonabil, iar în ceea ce priveşte Secţia Specială, a spus că structura trebuie regândită. „În anul 2018 SIIJ a avut de soluţionat 1422 de cauze din care au soluţionat 105, cu 2 trimiteri în judecată. În actuala formă de organizare nu are capacitatea să funcţioneze şi să combată infracţionalitatea, dacă ea există, în magistratură. Dacă un magistrat este tentat să săvârşească o infracţiune de corupţie undeva la 400 km de Bucureşti în acea zi Secţia nu are capacitatea să intervină şi să organizeze un flagrant”, a spus acesta. 

Totuşi, printre cei opt candidaţi la şefia Ministerului Public sunt şi procurori cu un CV impresionant şi care s-au prezentat mai bine la interviu, precum Gabriela Scutea, fosta adjunctă a Laurei Codruţa Kovesi şi Răzvan Horaţiu Radu, fost agent guvernamental la CEDO, demis după un conflict cu Liviu Dragnea.

Favoriţii la conducerea DNA

Pentru şefia DNA, din cei patru procurori rămaşi în cursă Camelia Elena Grecu, fostă şefă a Parchetului Curţii de Apel Constanţa, în prezent procuror DNA, respinsă în trecut de Tudorel Toader pentru aceeaşi funcţie, a avut una din cele mai de încredere prestaţii în faţa comisiei. Ea a subliniat faptul că în ultima perioadă Direcţia a pierdut mulţi procurori valoroşi din lipsa motivării şi a comunicării. „Cred că aici este o problemă care a afectat stabilitatea. În cei doi ani şi jumătate au plecat din DNA procurori valoroşi. Singura explicaţie ar fi demotivarea, atrasă de o comunicare defectuoasă, descendentă”, a spus aceasta. Procurorul Crin Bologa, fostul şef DNA Cluj, a criticat scurgerile de informaţii din DNA, dar şi crearea Secţiei Speciale. „Existenţa Secţiei Speciale o văd ca pe o jignire la adresa procurorilor şi judecătorilor cinstiţi din ţara asta. S-a creat o instituţie numai pentru procurori şi judecători ce nu a mai fost creată niciodată în această ţară, iar derapajele pot apărea şi de la această Secţie”, a spus el. Nistor Călin, actualul şef interimar al Direcţiei, a admis că au fost comise erori, greşeli individuale de către unii procurori DNA, însă în opinia sa instituţia şi-a îndeplinit menirea.

Bătălia pe şefia DIICOT

Pentru DIICOT, din cei 5 procurori înscrişi, Horodniceanu a mai deţinut această funcţie în trecut, Ioana Albani este fostă adjunctă a şefului DIICOT, iar Georgiana Hossu este actuala şefă interimară a instituţiei. Astfel că, dincolo de interviurile propriu-zise, cei trei pot fi evaluaţi şi după rezultatele obţinute chiar la conducerea DIICOT.

Favorit în această cursă este procurorul criminalist Viorel Badea, în prezent, director adjunct responsabil cu formarea continuă în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii. În trecut, el a lucrat mai mulţi ani şi în cadrul DIICOT. În cadrul interviului acesta a susţinut că parchetele au fost adeseori slăbite de chiar liderii lor care nu s-au raportat etic la aceste funcţii. „În opinia mea, una dintre cauzele pentru toate frământările din sistemul judiciar este aceasta că nu întotdeauna liderii din justiţie s-au raportat în mod etic la funcţia pe care au deţinut-o şi totodată au fost mai interesaţi să menţină acea funcţie decât de interesul instituţiei sau de interesul public. Din acest motiv, pentru mine, acesta este obiectivul principal care cred că, dacă se va realiza, se va repercuta asupra întregii activităţi a instituţiei", a spus acesta.

În ceea ce priveşte Secţia Specială Badea a precizat că tocmai procurorii care îşi desfăşoară activitatea acolo au adus un deserviciu acestei structuri. „Despre SIIJ, este redundant să mai exprimăm păreri, pentru că se vede ce a făcut în această perioadă. Dacă cineva a adus un deserviciu acestei instituţii nou înfiinţate, cred că sunt tocmai cei care au susţinut-o şi care au selectat oamenii de la această instituţie. Nu cei care o contestă", a susţinut Viorel Badea. Cu privire la vulnerabilităţile DIICOT, procurorul a explicat pe larg că nu există o abordare strategică în combaterea criminalităţii organizate.

„Se impune crearea unui compartiment format din specialişti şi poliţişti care să se ocupe efectiv de urmărirea şi probarea produsului infracţional. Toată lumea ştie că un grup infracţional organizat este destructurat doar în situaţia în care i se confiscă produsul infracţional. Altfel se regenerează şi face exact ce a făcut înainte„ Viorel Badea Candidat şefia DIICOT

Luni, noi interviuri pentru funcţiile de adjuncţi

Seria de interviuri de la Ministerul Justiţiei continuă luni cu candidaţii pentru funcţiile de procuror-şef adjunct al Procurorului General. Astfel, pentru funcţia de de prim-adjunct există doar un singur candidat, în persoana actualului procuror-general interimar, Bogdan Licu. Acelaşi lucru se întâmplă şi la concursul pentru desemnarea celuilalt adjunct al procurorului general, unde candidează doar Maria Magdalena Militaru de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti. Tot luni, pentru funcţia de şef al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică de la Parchetul General vor susţine interviuri procurorii Dragoş Cojocariu, Adriana Denisa Cristodor şi Romulus Dan Varga.

Horodniceanu: Jandarmeria a vulnerabilizat DIICOT 

Daniel Horodniceanu, fost şef al DIICOT între 2015-2018, şi unul dintre cei cinci candidaţi pentru această funcţie, a criticat dur, în cadrul interviului de vineri, Jandarmeria Română pentru modul în care intrumentează cazurile de consum de droguri uşoare, dosare despre care spune că ar trebui preluate de Poliţie. În opinia acestuia, ambiguitatea prevederilor legale a permis Jandarmeriei Române să utilizeze excesiv controlul corporal în vederea realizării constatărilor flagrante în materia deţinerii fără drept de droguri pentru consum propriu, fapt ce a condus la risipa resurselor DIICOT.

„A existat la un moment dat, din cauza faptului că primeam între 200-300 de sesizări de la Jandarmerie pe consum de droguri. Infracţiunea ca atare suna aşa: deţinerea în vederea consumului a unei cantităţi de droguri. Acest gen de sesizare, care nu are nicio finalitate, încarcă nepermis activitatea DIICOT de natură de a pierde din vedere tabloul principal şi de a ne încurca în chestiuni care par urgente, dar nu sunt importante. De asemenea, au existat cauze în care Jandarmeria a oprit pe stradă persoane cărora le-a făcut percheziţie corporală, au acest drept, dar e condiţionată de o prevedere legală ca persoana respectivă să aibă o atitudine suspectă. Evident că persoanele vin şi contestă procesele verbale. Acele dosare întocmite ca urmare a sesizărilor Jandarmeriei sunt sortite unei clasări mai mult sau mai puţin rapide, pentru că DIICOT trebuie să verifice ce era acolo, poate jandarmul are dreptate. Chestiunile astea sunt făcute din raţiuni practice şi din risipa extraordinară de resurse care se face”, a precizat Horodniceanu, în cadrul interviului.