Măşti gratuite pentru peste două milioane de români

Fiecare persoană defavorizată va primi 50 de măşti Imagine: Shutterstok

La ultima şedinţă de Guvern s-a hotărât ca persoanele care fac parte din categoriile defavorizate să primească de la stat 50 de măşti. Autorităţile publice trebuie să trimită către Direcţiile de Sănătate Publică listele cu românii care vor beneficia de măşti gratuite

Fiecare român defavorizat va primi câte 50 de măşti, în total urmând să fie achiziţionate materiale de protecţie pentru 2,3 milioane de oameni, au anunţat autorităţile, după ultima şedinţă de Guvern. Decizia s-a luat după ce, odată cu instituirea stării de alertă, purtarea măştii este obligatorie în spaţiile închise. „În urma modificării în Parlament a Hotărârii de Guvern privind starea de alertă, am adoptat azi (joi - n.r.) o OUG privind acordarea de către Ministerul Sănătăţii, prin direcţiile de sănătate publică, autorităţilor locale necesarul de măşti de protecţie pentru familiile şi pentru persoanele defavorizate. S-au aprobat măşti de protecţie pentru 2,3 milioane de persoane din categoriile defavorizate”, a spus Nelu Tătaru, după şedinţa Executivului.

Cine sunt beneficiarii

Ministrul Sănătăţii a explicat care sunt categoriile defavorizate. Este vorba despre persoane ce provin din familii beneficiare ale ajutorului social acordat în baza Legii privind venitul minim garantat, persoane din familiile beneficiare de alocaţii pentru susţinerea familiei, pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi sunt de până la 704 lei, inclusiv reprezentând nivelul indemnizaţiei sociale pentru pensionari, prevăzută de OUG 6/2009, persoanele încadrate în grad de handicap, care realizează venituri exclusiv din prestaţiile sociale. Ministrul a precizat că „se acordă un număr de 50 de măşti de protecţie pentru fiecare persoană din categoriile precizate, aferente unei perioade de două luni. (...) Autorităţile publice trebuie să trimită către direcţiile de sănătate publică lista cu aceste persoane, iar odată achiziţionate, direcţiile de sănătate publică, în trei zile, vor trebui să vireze către autorităţile locale aceste măşti”. Pentru achiziţia acestor măşti, este necesară suplimentarea cu 230 de milioane de lei a bugetului Ministerului Sănătăţii, a adăugat Nelu Tătaru.

Care este preţul pe piaţă

Un mic calcul ne arată că Executivul va da câte doi lei pe fiecare mască ce va fi distribuită persoanelor defavorizate. Preţul este unul al zilei dacă avem în vedere cum se vând aceste echipamente de protecţie în farmacii sau magazine. Totuşi, pe internet sunt şi oferte mai bune. Astfel, se pot cumpăra seturi de câte 50 de măşti, de unică folosinţă, la un preţ de 79 de lei, adică 1,58 lei pentru fiecare mască. Este adevărat, vânzătorul a specificat în anunţ că preţul nu conţine şi un adaos comercial. Mai mult, pe aceeaşi platformă virtuală se vând chiar şi mai ieftin astfel de măşti de unică folosinţă „din propilenă, cu trei straturi”. Astfel, respectivele măşti se pot achiziţiona la preţul de 68,99 lei pentru un set de 50 de bucăţi, adică 1,38 lei pe bucată. 

Termoscanarea, perfect legală

În acelaşi timp, după intrarea în vigoare a stării de alertă, tot mai multe instituţii şi magazine au decis să le măsoare temperatura clienţilor la intrare. În doar câteva ore însă, pe reţelele de socializare s-a răspândit zvonul conform căruia termoscanarea este un act medical, care nu trebuie făcut în public. Secretarul de stat Raed Arafat susţine că există chiar şi un curent prin care se doreşte influenţarea oamenilor, în sensul de a-i convinge pe aceştia să refuze termoscanarea în locurile publice. Campania din mediul online a culminat cu scandalul provocat de fostul instructor MISA Tiberiu Galamboş şi doi soţi, în faţa unui hipermarket.

Specialiştii în Drept atrag atenţia că această triere a persoanelor pe baza temperaturii corporale este perfect legală şi extrem de necesară. 

De exemplu, judecătorul Cristi Danileţ susţine că de la izbucnirea scandalului a studiat cu atenţie legislaţia cu privire la sănătate, la drepturile pacientului şi a constatat că termoscanarea nu este o încălcare a vreunui drept al omului. „În legislaţia cu privire la sănătate se prevede în mod clar ce este intervenţie medicală şi în ce unităţi se desfăşoară aceasta. Nu are nicio legătură cu operaţiunea de măsurare a temperaturii care se practică în unele supermarketuri sau în instituţiile publice. Aşadar, avem o lege pe care cu toţii trebuie să o respectăm. Este o lege care obligă angajatorii să măsoare temperatura angajaţilor în momentul intrării în unitate ca un mijloc de prevenire. Nu stă nimeni să stabilească dacă eşti bolnav sau nu, dacă suferi de COVID sau ai o simplă febră, sau dacă doamnele sunt într-o anumită perioadă a lunii. Pur şi simplu este o măsură de precauţie, prevăzută în lege, care trebuie respectată atât timp cât este în vigoare.(...) Vă asigur ca jurist că nu este nicio încălcare a vreunui drept al omului. Din contră, cred că noi ceilalţi avem dreptul să pretindem să fim protejaţi şi a ni se respecta sănătatea”, a precizat judecătorul.

Nu este act medical

Şi avocatul Adrian Amuza susţine că luarea temperaturii în public, la intrarea în magazine, instituţii publice sau clădiri de birouri este perfect legală. „Măsurarea temperaturii de către un personal anume desemnat de fiecare instituţie în parte pentru supravegherea accesului şi aplicarea dispoziţiilor instituite nu poate fi catalogată sub nicio formă ca act medical, tratament sau examinare pentru stabilirea unui diagnostic.În absenţa unui act medical propriu-zis, consecinţa este că nu mai este necesară exprimarea consimţământului în înţelesul Legii nr. 46/2003.(...) În concluzie, măsurarea temperaturii nu încalcă dreptul la viaţă privată şi nu reprezintă o ingerinţă din perspectiva normelor referitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal”, a precizat avocatul.

Nu implantează cipuri şi nu face poze

La rândul lui, secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Raed Arafat, a afirmat că măsurarea temperaturii la intrarea în spaţiile publice închise, magazine, clădirile instituţiilor publice sau ale operatorilor economici reprezintă „o nouă temă falsă” de „dezbinare” şi de „minimalizare” a efectelor şi riscului virusului SARS-CoV-2. „Măsurarea temperaturii la distanţă se practică în aeroporturi prin sisteme de scanare în masă, prin care se identifică persoanele cu febră după poza acestora. Mai multe ţări, inclusiv România, au astfel de sisteme la sosire şi în unele situaţii chiar şi la îmbarcare, ele fiind activate când există un risc asupra sănătăţii publice. Măsurarea individuală a temperaturii se face la intrarea în spaţiile cu risc de transmitere a virusului SARS-CoV-2 de către persoanele simptomatice sau asimptomatice către persoanele sănătoase. Aceasta se realizează de la o distanţă de câţiva centimetri, folosind termometre digitale”, a subliniat Raed Arafat.

Dacă nu vrei să ţi se măsoare temperatura este dreptul tău, dar nu mai intri în spaţiul respectiv. Raed Arafat Secretar de stat MAI

El a adăugat că termometrul digital nu înregistrează date personale, „nu implantează cipuri”, „nu face poze” şi „nu ia CNP-ul, numele şi adresa persoanei”, ci afişează „doar” temperatura şi poate fi utilizat de personal nemedical instruit. „În concluzie, dacă nu vrei să ţi se măsoare temperatura este dreptul tău, dar nu mai intri în spaţiul respectiv, pentru că este dreptul comunităţii şi al angajaţilor care lucrează în spaţiul respectiv să se protejeze”, a transmis Raed Arafat. 

Este pregătită relaxarea de după 1 iunie

Guvernul va avea următoarea şedinţă miercuri sau joi, pe ordinea de zi fiind pregătirea actelor normative pentru perioada de după 1 iunie, a spus, ieri, premierul Ludovic Orban. „Miercuri sau joi, avem de pregătit actele normative pentru după 1 iunie”, a spus Orban.