Măsura controlului judiciar stă la mila Guvernului

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Şefa DNA spune că instituţia pe care o conduce are în lucru mai multe dosare în care
sunt anchetate persoane publice. FOTO Eduard Enea
Şefa DNA spune că instituţia pe care o conduce are în lucru mai multe dosare în care sunt anchetate persoane publice. FOTO Eduard Enea

Procurorul-şef al DNA i-a cerut ministrului Justiţiei să întocmească de urgenţă un proiect de lege care să modifice prin ordonanţă de urgenţă articolele din noul Codul Penal care reglementează măsura controlului judiciar declarată neconstituţională. Altfel, spune Laura Codruţa Kovesi, sute de inculpaţi ar putea dispărea, iar anchetele procurorilor ar fi compromise

Decizia Curţii Constituţionale de săptămâna trecută, prin care măsura controlului judiciar a fost declarată neconstituţională, este aproape de a arunca în aer anchetele procurorilor şi multe dintre procesele aflate pe rolul instanţelor. Pentru ca lucrurile să nu scape de sub controlul autorităţilor, procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, i-a trimis ministrului Justiţiei, Robert Cazanciuc, o scrisoare prin care îi cere „o intervenţie legislativă urgentă“ care să reglementeze controlul judiciar.

Astfel, în scrisoarea expediată în acest weekend, şefa DNA explică ce se poate întâmpla după ce va fi publicată în Monitorul Oficial motivarea deciziei prin care magistraţii Curţii Constituţionale au stabilit că măsura controlului judiciar – ce a intrat în vigoare odată cu noul Cod Penal – este neconstituţională pentru că nu are o limită maximă pentru care poate fi dispusă. „Adoptarea recentei decizii poate da naştere unor vulnerabilităţi în cauzele penale aflate în curs şi în care s-a dispus măsura preventivă a controlului judiciar. Astfel, există riscul ca inculpaţi a căror libertate de mişcare a fost restrânsă de către judecătorul de drepturi şi libertăţi să părăsească teritoriul ţării, îngreunând astfel desfăşurarea procesului penal“, atrage atenţia Laura Codruţa Kovesi în scrisoarea trimisă ministrului Cazanciuc.

Favorizarea infractorilor prin inacţiunea autorităţilor

Şefa DNA spune mai departe că instituţia pe care o conduce are în lucru mai multe dosare în care sunt anchetate persoane publice suspectate că au comis infracţiuni de corupţie, iar dacă acestea ar scăpa de măsura controlului judiciar ar „crea în rândul publicului impresia că inacţiunea autorităţilor a facilitat acestor persoane sustragerea de la răspunderea penală“. Kovesi face şi o propunere pentru perioada pe care ar putea-o avea controlul judiciar. „În opinia Direcţiei Naţionale Anticorupţie, controlul judiciar ar trebui să fie dispus pentru o perioadă de 60 de zile şi prelungit succesiv pentru aceeaşi perioadă, iar durata totală a măsurii preventive să nu depăşească doi ani“, explică şefa DNA.

Mai mult, procurorul-şef al DNA atrage atenţia că modificările ar trebui adoptate printr-o ordonanţă de urgenţă care să intre în vigoare înaintea publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial. 

CCR: Se încalcă drepturi şi libertăţi

Curtea Constituţională a decis joi că măsura preventivă a controlului judiciar asupra inculpatului este neconstituţională deoarece nu are o durată limitată de timp şi de aceea restrâng libertatea individuală, libera circulaţie şi viaţa intimă a persoanelor anchetate. Astfel, la nouă luni de la intrarea în vigoare a noului Cod de Procedură Penală, toate cele şapte articole care fac referire la controlul judiciar au fost declarate în neconcordanţă cu Constituţia României. CCR susţine că, fiind pe termen nelimitat, măsura „încalcă art.53 din Constituţie referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale“.

Articolele din Codul de Procedură Penală declarate neconstituţionale îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial. Însă, în acest timp, aceste dispoziţii sunt suspendate de drept.

Ce e controlul judiciar

Măsura controlului judiciar poate fi luată de procuror sau judecătorul de cameră preliminară faţă de un inculpat, fiind o măsură preventivă mai blândă ca arestul preventiv sau arestul la domiciliu. Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul trebuie să respecte mai multe obligaţii: să se prezinte la Poliţie sau instanţă periodic ori de câte ori este chemat, să anunţe schimbarea domiciliului, să nu părăsească o anumită limită teritorială, fixată de organul judiciar, decât cu încuviinţarea prealabilă a acestuia, să nu se întâlnească sau să comunice cu anumite persoane. ;

Aleşi locali cu probleme penale aflaţi sub control judiciar

Ultimul preşedinte de Consiliu Judeţean pus sub control judiciar este Mircea Moloţ, de la Hunedoara. Procurorii îl acuză pe Mircea Moloţ de trafic de influenţă în formă continuată, luare de mită în formă continuată, spălare de bani în forma instigării, dar şi alte infracţiuni. Pe scurt, Moloţ este acuzat că a favorizat ilegal firme „de casă”, controlate de apropiaţi.

Tată şi fiu, Mircea Cosma, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, şi deputatul Vlad Cosma sunt cercetaţi sub control judiciar pentru trafic de influenţă şi luare de mită, pentru trucarea de licitaţii. Dosarul în care sunt judecaţi Mircea şi Vlad Cosma a demarat în aprilie 2014, dar procurorii nu au reuşit să obţină arestarea acestora.

Primarul municipiului Constanţa, Radu Mazăre, este cercetat sub control judiciar din primăvara acestui an, în dosarul ce vizează construirea cartierului social Henri Coandă din Constanţa. Conform procurorilor, Mazăre ar fi primit 175.000 de euro de la omul de afaceri Avraham Morgenstern pentru ca acesta să câştige contractul privind construirea locuinţelor sociale din cartierul Henri Coandă din Constanţa.

Gheorghe Bunea Stancu, proaspăt revocat din funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, dar şi fostul vicepreşedinte al instituţiei, Florin Mija, sunt şi ei cercetaţi sub control judiciar. 

Procurorii anticorupţie au declanşat ancheta împotriva lor în vara acestui an, iar cei doi au fost arestaţi la domiciliu timp de două luni. Apoi, judecătorii au decis eliberarea lor din arestul la domiciliu şi punerea lor sub control judiciar, având mai multe interdicţii. Cei doi sunt acuzaţi de fapte de corupţie, deoarece, spun procurorii DNA, în calitate de şefi ai CJ Brăila, au acordat contracte preferenţiale firmelor „Concivia“ şi „Tancrad“ controlate indirect sau aflate în sfera de influenţă a lui Bunea Stancu. 

Două soluţii pentru autorităţi

Erorile constatate de Curtea Constituţională în noul Cod de Procedură Penală pot fi îndreptate uşor, înainte ca decizia CCR să fie publicată în Monitorul Oficial şi să producă efecte. Cea mai la îndemână este Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului. Ministrul Justiţiei sau premierul Victor Ponta pot iniţia proiectul de modificare prin OUG, prin care să stabilească un termen pentru controlul judiciar. Adoptarea şi publicarea acesteia e o chestiune de ore, pentru că Monitorul Oficial se află în subordinea Guvernului. 

O altă soluţie, mult mai anevoioasă, este cea a modificării legii în Parlament printr-o iniţiativă legislativă. Preşedintele Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor, Bogdan Ciucă, spune că este nevoie de mai mult timp pentru a fi operate modificări în Codul de Procedură Penală. 

Paşii sunt mulţi şi birocratici. În primul rând, este nevoie ca un deputat sau un senator să scrie proiectul de lege în care să specifice durata maximă pentru măsura de control judiciar. Proiectul trebuie depus apoi la Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor sau a Senatului. Apoi se cere avizul Comisiei Juridice, şi abia după acest aviz se cere votul în prima cameră sesizată. Nu se termină aici, însă. Este nevoie de un nou aviz al Comisiei Juridice, de data asta din cealaltă cameră sesizată, şi abia apoi se supune la votul definitiv. Tot acest parcurs durează în cel mai bun caz câteva săptămâni, dar se poate întinde pe durata mai multor luni, în funcţie de voinţa politică a aleşilor şi de vacanţa parlamentară, care va începe cu câteva zile înainte de Crăciun şi se va termina abia pe 1 februarie. 

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite