Matematicianul Solomon Marcus a murit

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Solomon Marcus FOTO Eduard Enea
Solomon Marcus FOTO Eduard Enea

Matematicianul Solomon Marcus, membru al Academiei Române, a murit, joi, la vârsta de 91 de ani, au declarat reprezentanţi ai Academiei Române.

Carmen Dobre, purtătorul de cuvânt al Academiei Române, a declarat că matematicianul a murit joi dimineaţă, în timp ce era internat la secţia de hematologie de la Institutul C.C. Iliescu din Capitală. 

Solomon Marcus, născut pe 1 martie 1925, în judeţul Bacău şi a fost membru titular al Academiei Române. El s-a pronunţat în matematică, lingvistică, teoria educaţiei şi în varii inter-disciplinarităţi.

A absolvit Facultatea de Matematică din cadrul Universităţii Bucureşti, obţinând ulterior titlurile ştiinţifice de doctor în matematică şi doctor docent. 

După absolvirea facultăţii, Solomon Marcus a fost profesor la Facultatea de Matematică din cadrul aceleaşi Universităţi. 

A scris numeroase studii interdisciplinare, cărţi ce privesc utilizarea matematicii în lingvistică, în analiză teatrală, în ştiinţele naturale şi sociale, potrivit Wikipedia. A publicat peste 50 de volume, o parte din acestea fiind traduse în mai multe limbi. De asemenea, el a mai scris şi aproximativ 400 de articole în reviste ştiinţifice sau de specialitate. 

Opera sa a fost citată de peste 1.000 de autori. 

Din 1993, Solomon Marcus a devenit membru corespondent al Academiei Române, iar din 2001 era membru titular al Academiei Române. 

În septembrie 2015, academicianul Solomon Marcus a dat un interviu pentru ziarul „Adevărul”, în care a vorbit despre adolescenţa marcată mai degrabă de neajunsuri şi de război, despre descoperirea pasiunii sale, matematica, „încercarea mea reuşită de a ieşi în lume“, dar şi despre multe alte lucruri care ţin, pur şi simplu, de filosofia vieţii.

„Weekend Adevărul“: Domnule Solomon Marcus, încă din copilărie v-a pasionat matematica?
Solomon Marcus: Nu, nici gând. Abia mult mai târziu, după terminarea liceului. Toată adolescenţa, am fost îndrăgostit de poezie, de teatru şi de filosofie.

Ce autori vă plăceau?
Abia pe la 15 ani ani, pot spune că l-am înţeles pe Mihai Eminescu în profunzimea lui, după ce am citit poezia „Sara pe deal“. Parcă descopeream o altă limbă română. Din acel moment, l-am numit pe Eminescu co-autor al limbii române. M-a pasionat şi „O scrisoare pierdută“ a lui I. L. Caragiale, dar nu o înţelegeam pe deplin, că eram prea tânăr ca să înţeleg viaţa politică. Mă captiva modul în care personajele lui Caragiale deformau limba română. Tot în acea vreme, îl citeam pe Tudor Arghezi. M-a cutremurat, de pildă, poezia... Nu-i mai ştiu numele, dar cunosc versurile: „Dragii mei, o să mă joc odată/ Cu voi, de-a ceva ciudat./ Nu ştiu când o să fie asta, tată,/ Dar, hotărât, o să ne jucăm odată,/ Odată, poate, după scăpătat./ E un joc viclean de bătrâni/ Cu copii, ca voi, cu fetiţe ca tine,/ Joc de slugi şi joc de stăpâni,/ Joc de păsări, de flori, de câni,/ Şi fiecare îl joacă bine./ Ne vom iubi, negreşit, mereu/Strânşi bucuroşi la masă,/ Subt coviltirele lui Dumnezeu./ Într-o zi piciorul va rămâne greu,/ Mâna stângace, ochiul sleit, limba scămoasă./ Jocul începe încet, ca un vânt,/ Eu o să râd şi o să tac,/ O să mă culc la pământ./ O să stau fără cuvânt,/ De pildă, lângă copac. […]

Cum erau cursurile cu profesorul Solomon Marcus? Eraţi exigent?
Aici cred că ar trebui să vă răspundă mai bine studenţii. Am căutat mereu să fiu în dialog cu ei, să ştiu ce îi nemulţumeşte. Altfel, câtă vreme mi se permitea – că nu prea mă lăsau –, la examene, le dădeam voie să folosească orice resuse doreau. S-au supărat de câteva ori cei de la Minister pe mine, pentru că  eu făceam exact opusul a ceea ce îi învăţau ceilalţi colegi de-ai mei pe studenţi. Eu voiam doar să le demontez iluzia că ceea ce le era interzis era, de fapt, salvarea.

Aţi fost în preajma multor matematicieni renumiţi. I-aţi avut mentori pe Grigore Moisil, pe Ion Barbu...
... pe Gheorghe Vrânceanu, pe Simion Stoilow. Însă în afară de mentorii cu care am avut contact direct, mi-am descoperit şi mentori în creatori pe care nu i-am cunoscut personal. De pildă, unul dintre ei, pe care am apucat să-l cunosc personal, e Dimitrie Pompeiu. I-am studiat opera, carte după carte, şi astfel  m-am descoperit pe mine. Am zis că e bunicul meu spiritual, dar el n-a aflat niciodată. Totuşi, nu este mentorul cel mai drag mie.

Citeşte aici continuarea interviului

Pe aceeaşi temă:

INTERVIU Solomon Marcus, academician: „Până la 20 de ani, am purtat numai hainele fraţilor mei“

Matematicianul Solomon Marcus face o radiografie a celor 90 de ani împliniţi, în care vorbeşte despre adolescenţa marcată mai degrabă de neajunsuri şi de război, despre descoperirea pasiunii sale, matematica, „încercarea mea reuşită de a ieşi în lume“, dar şi despre multe alte lucruri care ţin, pur şi simplu, de filosofia vieţii.

Solomon Marcus, matematician: „Am trăit în două universuri: al poeziei şi al războiului“

Profesorul Solomon Marcus (86 de ani) vorbeşte despre matematică, poezie, revelaţie, visuri, alcătuiri ale unei vieţi închinate descoperirii: „Dar oare ce-o fi, dacă priveşti mai departe şi mai departe?“, se întreba matematicianul încă din copilărie.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite