Eveniment

articolul anterior articolul urmator

Ministerul Justiţiei: Tribunalul Bucureşti este în legătură directă cu autorităţile italiene pentru extrădarea Alinei Bica

0
14 Jul 2020 14:21:15
Autor: Ionuţ Mureşan
Alina Bica urmează să fie extrădată din Italia
Alina Bica urmează să fie extrădată din Italia

Ministerul Justiţiei anunţă că Tribunalul Bucureşti este în legătură directă cu autorităţile din Italia pentru extrădarea Alinei Bica şi că va acorda sprijinul necesar, în măsura în care instanţa din România ori autorităţile din peninsulă vor solicita acest lucru.

„Având în vedere procedura privind mandatul european de arestare, care se desfăşoară în prezent cu privire la Alina Mihaela Bica, şi pentru o corectă şi completă informare a opiniei publice în ce priveşte atribuţiile Ministerului Justiţiei în procedurile legate de mandatul european de arestare, facem următoarele precizări:

  1. Alina Mihaela Bica a fost reţinută de autorităţile italiene în baza mandatului european de arestare emis de Tribunalul Bucureşti. Aceasta are de executat 4 ani de închisoare în urma sentinţei din dosarul în care a fost găsită vinovată pentru favorizarea făptuitorului.
  2. În momentul de faţă, există un contact direct între autoritatea judiciară de emitere a mandatului european de arestare (Tribunalul Bucureşti) şi autorităţile italiene. Niciuna dintre părţi nu a solicitat, până la acest moment, sprijin sau asistenţă din partea Ministerului Justiţiei.
  3. În ce priveşte transmiterea documentelor solicitate de partea italiană, informaţia primară se află la instanţa emitentă a mandatului european de arestare, adică Tribunalul Bucureşti, care are o vastă experienţă în astfel de proceduri şi răspunde rapid şi eficient solicitărilor autorităţilor de executare ale mandatelor europene de arestare.
  4. Conform reglementărilor europene în vigoare, România aplică dispoziţiile Deciziei-cadru nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare şi procedurile de predare între statele membre ale Uniunii Europene transpusă în Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
  5. Atât Decizia-cadru sus-menţionată, cât şi legislaţia română de transpunere promovează contactul direct între autoritatea judiciară de emitere şi cea de executare, Ministerul Justiţiei are atribuţii limitate, în calitatea sa de autoritate centrală în materia mandatului european de arestare, în sensul de a sprijini fie autoritatea judiciară emitentă a MEA, fie pe cea de executare, la solicitarea acestora, ori de câte ori nu se reuşeşte transmiterea pe cale directă sau este nevoie să asiste şi să sprijine autorităţile române în emiterea şi executarea mandatelor europene de arestare.
  6. Reglementarea atribuţiilor Ministerului Justiţiei în cadrul procedurilor privind mandatele europene de arestare emise de către România se regăseşte în dispoziţiile art. 86. alin. 4 din legea mai sus citată pe care îl redăm mai jos: Art.86 (4) Autoritatea centrală română este Ministerul Justiţiei. În această calitate, Ministerul Justiţiei: (...) b) transmite mandatul european de arestare emis de o autoritate judiciară română, dacă aceasta nu îl poate transmite direct autorităţii judiciare primitoare străine sau când statul membru de executare a desemnat ca autoritate primitoare Ministerul Justiţiei; c) ţine evidenţa mandatelor europene de arestare emise sau primite de autorităţile judiciare române, în scopuri statistice; d) îndeplineşte orice altă atribuţie stabilită prin lege menită a asista şi sprijini autorităţile judiciare române în emiterea şi executarea mandatelor europene de arestare.
  7. În cazul de faţă, în măsura în care îi va fi solicitat sprijinul fie de către autoritatea emitentă a mandatului european de arestare, fie de către cea de executare din Republica Italiană,  Ministerul Justiţiei va acţiona conform competenţelor care îi sunt atribuite de lege”, precizează MJ în comunicatul de presă.

Alina Bica, bună de extrădat

Statul român face demersuri prin Ministerul Justiţiei pentru repatrierea Alinei Bica, prinsă şi arestată în Italia după mai bine de doi ani de la fuga acesteia din ţară, în decembrie 2018. Numai că prinderea fostei şefe a DIICOT nu înseamnă automat repatrierea ei, procedurile de extrădare fiind unele complicate. În funcţie de cât de buni sunt avocaţii fugarilor, ele pot dura câteva luni sau câţiva ani.
 
Fosta şefă a DIICOT, Alina Bica, a fost arestată de autorităţile italiene în vederea extrădării, ieri, în baza unui mandat de urmărire internaţională, emis pe numele ei odată cu fuga din ţară, apoi reconfirmat în urma condamnării definitive. Alina Bica are posibilitatea de a contesta decizia judecătorului italian, dar o va face din spatele gratiilor. 
 
Nu este pentru prima oară când Alina Bica este prinsă, ea fiind încarcerată de autorităţile din Costa Rica alături de Elena Udrea, în toamna anului 2018. Odată cu decizia CCR cu privire la nelegalitatea compunerii completurilor de 5 judecători, instanţa supremă din România a admis contrestaţiile în anulare formulate de cele două, le-a anulat condamnările şi a dispus rejudecarea. 
 
În urma acestei decizii, atât Elena Udrea, cât şi prietena ei, Alina Bica, au fost puse în libertate de autorităţile din Costa Rica, dar numai fosta şefă a Dezvoltării şi Turismului s-a întors în ţară în vederea rejudecării dosarului „Gala Bute”, în care fusese condamnată la 6 ani de închisoare.
 
În cazul Alinei Bica, întreg scandalul completurilor a funcţionat până la admiterea contestaţiei în anulare.  Spre deosebire de cazul Elenei Udrea – a cărei cauză e încă suspendată în aşteptatea unui răspuns de la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) – în procesul Alinei Bica rejudecarea a durat câteva luni. La rejudecarea procesului pentru faviorizarea lui Ovidiu Tender, magistraţii noului complet au păstrat aceeaşi soluţie: 4 ani cu executare pentru Alina Bica. 
 

Colecţia de dosare penale a Alinei Bica

Alina Bica a fost implicată, începând cu anul 2015, în mai multe dosare penale, în care mai apoi au fost operate disjungeri faţă de alţi inculpaţi. Dosarul mitei de la Horia Simu, cel al despăgubirilor ilegale de la ANRP şi cel al favorizării oamenilor de afaceri Adriean Videanu şi Ovidiu Tender sunt cele trei cauze în care a fost vizată fosta şefă a DIICOT. În primele două Alina Bica a fost achitată, dar în ultimul a primit o condamnare de 4 ani. 

Fosta şefă a DIICOT a fost achitată definitiv, pe 26 iunie 2018 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în dosarul privind mita pentru clasarea cauzei în care a fost implicat omul de afaceri Horia Simu. 
 
În acelaşi dosar, judecătorii au decis condamnarea fostului şef al ANAF Şerban Pop la 5 ani de închisoare cu executare şi a lui Horia Simu la 4 ani de închisoare cu executare, după ce au respins apelurile formulate de cei doi, dar şi pe cel al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Alina Bica a spus, în faţa instanţei, că mita despre care vorbeau procurorii DNA era „la mişto”.
 
„Privind retrospectiv, cred că niciun procuror şef nu ar trebui să îşi mai facă treaba. Sunt temperamentală, dar să iau 17.000 de euro… mi-au pus preţ. Atât a considerat DNA, la mişto, că valorează viaţa şi onoarea mea. Nu am copii, nu am casă, familia mi se împuţinează pe zi ce trece. Să mă duci la puşcărie pentru 17.000 de euro pe care nu i-am luat, asta nu pot să accept. Pot să accept să fiu docilă, să fac ce îmi spun, dar să fac puşcărie pentru 17.000 de euro pe care nu i-am luat, nu pot să accept!”, spunea Alina Bica.
 
Tot în vara anului 2018, magistratii instantei supreme au achitat-o pe Alina Bica în dosarul ANRP cu privire la despagubirile frauduloase obţinute de afaceristul Gheorghe Stelian. În acelasi dosar, omul de afaceri Dorin Cocoş a fost condamnat la 3 ani, o luna si 10 zile cu executare pentru trafic de influenţă, iar fiul acestuia, Alin Cocoş, a fost achitat. Fosta şefă a ANRP, Crinuţa Dumitrean, a fost condamnată la 7 ani si 6 luni de închisoare, iar Sergiu Diacomatu - tot la 7 ani si 6 luni. Beneficiarul despăgubirilor, Gheorghe Stelian, a primit 6 ani de detenţie.
 

Înalta Curte aşteaptă decizia CJUE

Anul acesta, pe 23 iunie, Curtea Supremă a suspendat judecarea în apel a dosarului ANRP al Alinei Bica până la pronunţarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), căreia instanţa supremă i-a trimis mai multe sesizări, începând cu luna aprilie 2019, în care îi cere să se pronunţe privind aplicarea deciziei Curţii Constituţionale a României, de rejudecare a unor dosare de corupţie pe motiv că instanţele de trei judecători care le-au judecat nu au fost specializate în cazuri de corupţie. Până la pronunţarea CJUE sunt suspendate toate dosarele de corupţie judecate de completele de trei judecători în care sunt judecaţi: Elena Udrea, Victor Ponta, Darius Vâlcov sau Constantin Niţă.
 
Într-un al treilea dosar, fosta şefă a DIICOT a fost acuzată de procurorii DNA de favorizarea fostului ministru al Economiei Adriean Videanu, în dosarul Romgaz-Interagro, şi a omului de afaceri Ovidiu Tender în dosarul Rafo-Carom, precum şi de abuz în serviciu. Alina Bica a fost achitată pentru favorizarea lui Adriean Videanu, dar a fost găsită vinovată pentru aceeaşi infracţine în legătură cu Ovidiu Tender. Fosta şefă a DIICOT i-a promis lui Ovidiu Tender, pe vremea când era în funcţie, o pedeapsă cu suspendare într-un dosar deschis chiar de ea, anume Rafo-Carom. Ovidiu Tender a fost condamnat definitiv în 2015 la 12 ani de închisoare pentru privatizarea frauduloasă a RAFO, alături de Marian Iancu, partener al lui Tender în întreaga „afacere”. 
 

Soţia lui Ovidiu Tender a „înfundat-o” pe Bica

Un rol important în acest dosar a jucat soţia lui Ovidiu Tender, care a vorbit în faţa judecătorilor, în vara anului 2018, despre cadourile pe care le-a dat Alinei Bica: un ceas Rolex de 8.000 de euro, o poşetă Louis Vuitton în valoare de 2.000 de euro şi o statuetă din bronz reprezentând „Justiţia”. 
„De ziua ei îi dădeam alte cadouri. Mi-a spus ca îi place ceasul meu marca Rolex şi atunci am considerat ca îşi doreşte un astfel de obiect, motiv pentru care i l-am cumpărat. În perioada în care îi dădeam cadourile, dosarul Carom se afla pe rolul Tribunalului Bucureşti. Alina Bica venea destul de des la biroul firmei noastre, de regulă sâmbăta. În prezenţa mea, i-a spus soţului meu că o să-l schimbe pe procurorul de şedinţă din dosarul Carom, Mirel Rădescu”, a declarat în instanţă Nicoleta Tender. 
 

Strutinsky şi Dragomir, ultmii „dispăruţi”

Poliţia Română a mai precizat că în aceeaşi zonă din Italia unde a fost reţinută Alina Bica a fost prins şi un alt urmărit internaţional - Ion Bene, condamnat la 6 ani şi 2 luni pentru fals în înscrisuri, dare de mită şi evaziune fiscală. Ioan Bene a fost condamnat în dosarul fostului şef al Consiliului Judeţean Cluj Horia Uioreanu.

Procedurile de extrădare durează de la caz la caz, astfel că unii urmăriţi internaţional sunt repatriaţi în câteva săptămâni, în timp ce alţii rămân cu anii în ţările în care au fost prinşi.
 
Pe data de 6 iulie milionarul Sorin Strutinsky era de negăsit, după ce a fost condamnat luni la 10 ani si 8 luni de închisoare pentru trafic de influenţă.
 
Daniel Dragomir, fostul ofiţer SRI condamnat pe 19 iunie la 3 ani şi 10 luni pentru corupţie, please din România cu două zile înainte de pronunţarea deciziei. Daniel Dragomir a fost găsit vinovat pentru trafic de inflenţă în favoarea afaceristului Rami Ghaziri, care se ascunde în Liban. 
 

Fugarii VIP, greu de extrădat

Lista de aşteptare a fugarilor VIP este deschisă de omul de afaceri Puiu Popoviciu, care, deşi a fost prins în august 2017 la Londra, este încă în libertate şi aşteaptă să fie extrădat pentru executarea a 7 ani de închisoare pentru frauda cu terenurile Universităţii de Ştiinţe Agronomice. 
 
Tot la Londra aşteaptă şi Alexander Adamescu – fiul omului de afaceri Dan Adamescu (în prezent decedat) – pe care debutul dosarului de corupţie l-a găsit în străinătate. Alexander Adamescu era vizat, alături ce tatăl său, pentru mituirea unor judecători de la Tribunalul Bucureşti. Condamnat la 4 ani de închisoare, tatăl lui Alexander, Dan Adamescu, a murit în timpul detenţiei.
 
Foştii parlamentari UDMR Attila Marko şi Gergely Olosz se află în Ungaria, de unde autorităţile n-au reuşit să obţină extrădarea lor. Attila Marko se sustrage unui mandate de arestare din 2015, în timp ce Gergely Olosz este căutat pentru executarea unei condamnări de 3 ani.
 

Alţi inculpaţi au scăpat basma curată

Fostul deputat Cristian Rizea a fost condamnat definitiv anul trecut de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la 4 ani şi 8 luni închisoare cu executare pentru trafic de influenţă. El a fugit chiar înainte de condamnare, iar avocatul său anunţat instanţa înainte de termenul final că fostul deputat „se plimbă din loc în loc” şi că s-ar afla în SUA.
 
Sorin Shmuel Beraru a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Bucureşti (CAB) la cinci ani închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani, în dosarul privind fraudarea societăţii Cico SA. Omul de afaceri fugise din ţară din 2002, iar autorităţile nu l-au prins nici până acum.
 
Sebastian Ghiţă este un om liber şi s-ar putea întoarce, teoretic, oricând ar dori, după ce instanţele i-au revocat ultimul mandat de arestare emis pe numele lui.
 
De asemenea, Elan Schwartzenberg a scăpat de acuzaţii după ce s-a ascuns suficient de mult timp în Israel. În vara anului trecut s-au prescris ultimele fapte pentru care era căutat Schwartzenberg în dosarul „Henri Coandă”. 
 
   

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii