Ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu anunţă principalele direcţii pentru modificarea Legilor Justiţiei: Adio pensionare anticipată pentru magistraţi

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Imagine: Eduard Enea
Imagine: Eduard Enea

Ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu anunţă, miercuri seară, modificările propuse la Legile Justiţiei. Este vorba despre legea privind statutul judecătorilor şi al procurorilor, cea privind organizarea judiciară şi cea privind Consiliul Superior al Magistraturii. Printre noutăţile propuse se numără eliminarea posibilităţii de pensionare a judecătorilor după 20 de ani vechime şi prelungirea cu un an a mandatelor procurorilor de rang înalt.

UPDATE 20:30 Mărirea mandatelor funcţiilor de conducere pentru  procurorii de rang înalt de la 3 la 4 ani, clarificarea criteriilor şi procedurii revocării procurorilor de rang înalt şi eliminarea prevederii posibilităţii de pensionare anticipată la  împlinirea  a 20-25 de ani vechime în magistratură sunt doar trei dintre principelele modificări ale Legilor Justiţiei pe care Ministerul Justiţiei le pune în dezbatere publică pentru lunile următoare.

„Adevărul” redă principalele modificări pe care MJ le-a pus în dezbatere publică, miercuri seară, cu privire la Legile Justiţiei, aşa cum sunt ele redate în expunerea de motive: 

A fost eliminată prevederea potrivit  căreia  judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să se  abţină de la manifestarea sau exprimarea  defăimătoare, în   orice   mod   la   adresa celorlalte puteri ale statului –executivă  şi legislativă. MCV –Raportul din noiembrie 2018 a criticat aceastăprevedere,  motivat  de  faptul  că aduce  îngrădiri  libertăţii  de  exprimare  a magistraţilor  şi   poate   aduce  atingere independenţei acestora, constituindtotodatăo sursă de presiune la adresa lor.

Eliminarea prevederilor referitoare  la  primirea  în magistratură fără concurs a foştilor  magistraţi  cu  cel puţin 10 ani vechime. Profesionalizarea  procesului  de  selecţie  a magistraţilor se realizează şi prin eliminarea oricăror modalităţi alternative de intrare în magistratură fără concurs (de exemplu, prin interviu),  cu  excepţia judecătorilor  şi procurorilorpensionari care pot fi reîncadraţi fără concurs după pensionare la instanţe sau parchete  care  nu  pot  funcţiona  normal  din cauza numărului mare de posturi vacante.

Revizuirea   sistemului   de promovare  a  judecătorilor  la  ÎCCJ,  prin  revenirea  la prevederile anterioare anului    2018,  în  sensul introducerii    unei    probe scrise de    concurs,    cu caracter teoretic şi practic,  pe  lângă  celelalte  două existente (evaluarea hotărârilor   judecătoreşti redactate şi interviul). În concepţia Ministerului Justiţiei, recrutarea şi promovarea magistraţilor se pot face doar prin  concurs  pentru  creşterea  gradului  de profesionalizare (Art.112 şi urm.)

Promovarea pe loc sau efectivă a judecătorilor şi procurorilor

Reducerea vechimii minime  necesare pentru înscrierea la examenul de  promovare  la curtea   de   apel   sau   la parchetul  de  pe  lângă curtea de apel. S-a  redus de la 10  ani la  9  ani  vechimeaminimănecesară  pentru  înscrierea  la examenul de promovare la curtea de apel sau la  parchetul  de  pe  lâncă  curtea  de  apelpentru corelarea cu vechimea cerutăde legepentru   promovarea procurorilor la PÎCCJ, care este tot de 10 ani(Art.129 alin.1 lit.b).

Mărirea mandatelor funcţiilor de conducere pentru  procurorii de rang înalt de la 3 la 4 ani. Preluarea  în  lege  a procedurii de selecţie pentru  procurorii de rang înalt  aplicată  dejade către Ministrul Justiţieila numirile   procurorilor  de rang înalt  făcute în anul 2020.

Eliminarea  posibilităţii  ca Preşedintele  României  să refuze  o  singură  dată numirea  procurorilor  de rang  înalt. Greco –Raportul  din  9  iulie  2019 a  cerut eliminarea acestei limitări pentru o mai mare transparenţă a rolului Preşedintelui României în  această  procedură,  în  scopul  asigurării echilibrului  puterilor  în  stat  şi  a  diminuării rolului Ministrului Justiţiei(Art.149 alin.2).

Clarificarea criteriilor şi procedurii revocării procurorilor de rang înalt.

Textul   propus a  etaliat procedura de revocare, criteriile avute în vedere, modul de analizare a acestora.

  • Revocarea este făcută la propunerea  motivată a  Ministrului  Justiţiei, care se sesizează  din  oficiu, la   cererea adunării  generale  a  procuroriloracelui parchet,   sau,   după   caz, la cererea Procurorului General sau procurorilor şefi ai DIICOT  sau  DNA. 
  • Propunerea  este  trimisă pentru aviz Secţiei pentru procurori a CSM. 
  • Avizul se emite în 30 de zile, iar neemiterea acestuia nu împiedică continuarea procedurii. 
  • Dacă procedura este continuată, propunerea este  trimisă  Preşedintelui  României poate refuza  revocarea, pentru motive de legalitate.

A  fost  prevăzută  posibilitatea procurorului revocat din funcţia de conducere de  rang înalt de a ataca decretul Preşedintelui  României  de  revocare  din funcţie   la instanţa  de  contencios administrativ competentă, în condiţiile legii, fără  parcurgerea  procedurii  prealabile  ca urmare a jurisprudenţei  recente  a  Curţii Europene   a   Drepturilor   Omului,  respectiv cauza Kövesi împotriva României-cererea nr. 3594/19/din 5 mai 2020(Art.173 şi urm.).

Eliminarea prevederii posibilităţii de pensionare anticipată la  împlinirea  a 20-25 de  ani  vechime  în magistratură.

Greco –Raportul  din  aprilie  2018, Raportul greco  iulie  2019, Comisia  de  la  Veneţia -Avizulnr.950/2019,  Comisia  de  la  Veneţia Avizul  nr.924/2018 au  cerut  renunţarea  la această prevedere, deoarece nu a fost făcută pe   baza   unui   studiu   pentru   a   se   vedea impactul asupra sistemului judiciar.Rapoartele internaţionale au semnalat riscul unei  crize  de  personal  în  cadrul  sistemului judiciar,  în  corelaţie  şi  cu  mărirea  duratei formării profesionale a auditorilor de justiţie la INM de la 2 la 4 ani

UPDATE 19:30: Predoiu a explicat că în ceea ce priveşte Legea de organizare judiciară, principalele propuneri sunt desfiinţarea SIIJ care afectează modul de soluţionare a cauzelor judiciare la celelate anchete,reglementarea detaliată a motivelor de revocare în cadrul DNA şi DIICOT.

De asemenea, el a mai anunţat modificări în ceea c epriveşte modul de funcţionare a structurii parchetelor, abandonarea soluţiei legislative din 2018 în ceea ce priveşte compunerea completelor de judecată în apel din 3 judecători şi revenirea la numărul de 2 judecători. El a mai enumerat procedura detaliată de numire în funcţie în cadrul DNA şi DIICOT, transmite News.ro.

Predoiu a mai anunţat eliminarea restricţiilor care privesc libertatea de exprimare a magistraţilor, introduse în 2018 şi  criticate de toată lumea.

Ministrul s-a mai referit la revenirea la normele privind accesul la ICCJ  prin concurs. „O inovaţie este introducerea cerinţei dublei specializări pentru ceicare accesează o funcţie de conducere”, a precizat Cătălin Predoiu.

Cătălin Predoiu a anuţat că Ministerul Justiţiei pune în dezbatere publică Legile Justiţiei şi invită toţi participanţii din sistem la o „dezbatere temeinică”, aceasta urmând a se finaliza în 31 martie 2021.

Ministerul Justiţiei arăta, în 26 august, după ce preşedintele Klaus Iohannis afirma că Legile Justiţiei trebuie corectate şi cerea ministerului proiecte în acest sens, că proiectele reparatorii ale Legilor Justiţiei vor fi lansate în dezbatere publică în cursul lunii septembrie.

Pe lângă legile justiţiei, vor fi puse în dezbatere publică şi alte legi importante pentru sistemul judiciar, tot în luna septembrie.

În 8 septembrie, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, afirma că se lucrează la elaborarea modificărilor la legile justiţiei, acestea urmând a fi puse în dezbatere publică până la finalul lunii septembrie.

„După publicarea lor pe site-ul Ministerului Justiţiei până la finalul lunii septembrie, Ministerul Justiţiei va organiza largi consultări cu asociaţiile profesionale ale magistraţilor, sindicatele grefierilor, Comisia Europeană, GRECO etc, înainte de a fi transmis CSM, unde, de asemenea, vor avea loc largi consultări şi discuţii pe marginea proiectelor”, transmitea Ministerul Justiţiei, adăugând că va urmări „obţinerea unui parteneriat instituţional şi politic larg în susţinerea ulterioară a proiectelor în Parlament”.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite