Ministrul Justiţiei speră că în cel mult o lună să fie lansat în dezbatere proiectul privind brăţările de supraveghere
0Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a declarat luni că speră ca în cel mult o lună să fie lansat în dezbatere publică proiectul privind brăţările de supraveghere, precizând că preţul de implementare a sistemului nu va fi unul mic.
„E un proiect de act normativ în lucru în momentul de faţă la Ministerul Justiţiei, împreună cu Poliţia Română. Sunt mai multe aspecte de pus la punct, atât din punct de vedere legal, cât şi tehnic. Într-un fel va trebui gestionată chestiunea pe arestul preventiv, în alt fel pe executarea pedepselor. Penitenciarele sunt implicate în acest proiect”, a spus Cazanciuc la ieşirea din sediul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) unde a participat la şedinţa Plenului.
Potrivit Mediafax, ministrul Justiţiei a precizat că, la acest moment, principala preocupare se referă la clarificarea, la nivel normativ, a structurii care va implementa acest concept, în ce condiţii şi cu ce resurse.
„Este un proiect ce trebuie implementat, e un proiect revoluţionar, dar trebuie foarte bine puşi la punct toţi paşii. Din moment ce este în Cod (Codul de procedură penală - n.r.), cred că România este pregătită să accepte o asemenea soluţie, dar trebuie să fim foarte atenţi cum trebuie să facem paşii concreţi”, a precizat ministrul Justiţiei.
Robert Cazanciuc a adăugat că nu a luat în calcul ideea abrogării articolului cu privire la supravegherea electronică. El a subliniat, însă, că nu poate fi estimat efortul bugetar necesar implementării acestui proiect.
„Sunt soluţii tehnice diferite ce pot fi implementate şi în funcţie de soluţia tehnică vom putea avea şi un cost. Dar, oricum, nu este un cost mic, asta cu siguranţă”, a mai spus Cazanciuc.
Ministrul Justiţiei anunţa vineri, la Congresul Avocaţilor, că Ministerul Justiâiei derulează, împreună cu Ministerul Afacerilor Interne, un proiect pentru implementarea unui sistem de supraveghere cu brăţări electronice.
100 de deţinuţi au fost eliberaţi după intrarea în vigoare a noilor Coduri
Întrebat în legătură cu situaţia eliberării unor deţinuţi după intrarea în vigoare a noilor Coduri, Cazanciuc a precizat că au fost eliberaţi aproximativ 100 de deţinuţi, din totalul de 33.000.
Cazanciuc a mai spus, referitor la situaţia penitenciarelor din România, că „doar patru unităţi au fost construite după 1990”.
„Este foarte dificil să asiguri custodierea şi să încerci să faci şi reeducare. E vorba de investiţii, de pedepse alternative ce pot fi aplicate de instanţe, sper să putem demara anul acesta construcţia măcar a unui penitenciar. Nu cred că putem vorbi în România de un penitenciar privat, cred că putem vorbi cel mult în România de un parteneriat public-privat pentru construirea unui penitenciar”, a spus ministrul Justiţiei.
Mai multe ştiri pe aceeaşi temă:
Peste 2.200 de persoane sunt arestate la domiciliu începând cu 1 februarie 2014
Peste 2.200 de persoane au fost arestate la domiciliu, puse sub control judiciar sau sub control judiciar pe cauţiune, de la intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală, la 1 februarie, informează Poliţia Română.
Noul Cod penal, mană cerească pentru sute de infractori
Noua lege în materie de procedură penală a adus avantaje nu doar politicienilor şi oamenilor de afaceri vizaţi în dosarele grele instrumentate de procurori, ci şi persoanelor care se aflau deja după gratii. Peste 200 de deţinuţi au părăsit deja închisorile. Şi ăsta e doar începutul.
Premierul Victor Ponta a anunţat miercuri că în şedinţa de Guvern de astăzi vor introduce prin ordonanţă de urgenţă propunerile făcute de CSM, Ministerul Public şi Înalta Curte, legate de „bucătăria internă“ a acestor instituţii“, iar restul recomandărilor se vor regăsi într-un proiect de lege.
Fostul senator PSD, actual judecător CCR, Toni Greblă şi deputatul UDMR Marton Arpad sunt autorii amendamentului prin care a fost eliminată din Codul de procedură penală posibilitatea interceptării tehnice a suspecţilor. Marton Arpad susţine că este în continuare împotriva interceptărilor şi consideră justificate actualele prevederi ale CPP.
Începând cu 1 februarie, persoanele judecate în dosare penale vor putea ataca o singură dată o decizie a instanţei, iar pedepsele pentru faptele de corupţie se vor reduce, ceea ce va aduce automat şi diminuarea perioadei de prescriere. În plus, interceptările se vor putea efectua doar după ce s-a început urmărirea penală. Noul Cod Penal aduce şi termenul de arest la domiciliu, dar şi cel de eutanasie.
Se încarcă comentariile...
