Predoiu: După desfiinţarea SIIJ, dosarele vor fi instrumentate de 12 procurori la centru şi 30 în ţară. Proiectul, agreat de Coaliţie / Cum vor fi numiţi procurorii

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Catalin Predoiu FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Catalin Predoiu FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

Cătălin Predoiu, ministrul Justiţiei, a anunţat într-o conferinţă de presă, că proiectul de lege pentru desfiinţarea SIIJ va fi pus astăzi în dezbatere publică. Ministrul a precizat că vor fi desemnaţi 42 de procurori pentru preluarea dosarelor, iar măsurile aflate în proiectul de lege au fost agreate de toate partidele din coaliţia de guvernare.

„Ministerul Justiţiei va pune astăzi în dezbatere publică proiectul de lege pt desfiinţarea SIIJ”, a anunţat Cătălin Predoiu, într-o conferinţă de presă în care a prezentat principalele principalele elemente şi calendarul procedural. 

„Principala prevedere a proiectului de lege şi scopul proiectului este desfiinţarea SIIJ începând cu data adoptării”, a precizat Predoiu. 

Potrivit ministrului, 42 de procurori se vor ocupa de infracţiunile în Justiţie. „Pentru investigarea infracţiunilor care până acum erau la secţie am folosit un model inspirat de EPPO, adică un nr de 12 procurori în centru, la Bucureşti, un număr de 30 de procurori răspânditi in ţara, câte 2 proc pentru fiecare Curte de Apel, în total 42 de procurori care vor investiga infracţiunile până acum de competenţa secţiei”, a explicat ministrul. Justiţiei 

Cătălin Predoiu a precizat că procurorii vor fi desemnaţi de CSM, precizând că „aceşti proc sunt anume desemanti de plenul CSM. Cei 12 procurori din Bucureşti vor fi selectaţi şi anume desemnati de CSM prin plenul Consiliului din cadrul Sectie de Urmărire Penală şi Criminalistă din cadrul Parchetului General. Cei 30 de procurori din Curţile de Apel, 2 procurori pentru fiecare Curte de Apel, vor fi selectaţi şi desemnaţi de plenul CSM din cadrul parchetelor de pe langa Curtile de Apel.

„Procurorii din Parchetului General vor fi propuşi plenului de către procurorul general, respectiv procuroii de la Parchetele Curtilor de Apel vor fi propuşi plenului CSM prin procurorii de la Curtile de Apel”, a mai explicat ministrul, precizând că în ceea ce priveşte competenţa, aceasta este „partajată între cele două nivele, respectiv Urmărire Penală şi Criminalistică. 

De asemenea, potrivit ministrului Justiţiei, „procurorii care vor fi desemnati de plenul CSM vor avea o vechime de 15 ani cei de la secţia de UP şi Criminalistică şi 12 ani cei de la parchetele Curţii de Apel”, vor trebui să aibă calificativul „foarte bine” şi să nu fi fost sanctionaţi disciplinar în ultimii 3 ani. 

„În ce priveşte dosarele existente, ele vor fi transmise în 30 de zile la parchetele competente potrivit legii

Procesul de desemnare se va face în 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi”, a mai precizat ministrul. 

Ministrul a mai explicat că redactarea proiectului a urmărit îndeplinirea prescripţiilor avizelor Comisiei de la Veneţia, precum şi a avut în vedere decizia CJUE din iunie 2021. 

Cătălin Predoiu a anunţat că, potrivit calendarului stabilit, proiect va rămâne în dezbatere publică până pe 31 ianuarie, urmând ca o formă finală să fie trimisă CSM pentru aviz, iar apoi va fi înaintat Guvernului, „să ne încadrăm cu procedura în termenii care să permita Parlamentului să adopte proiectul de lege conform programului de Guvernare”, până la finalul lunii martie. 

Întrebat dacă au existat consultări în coaliţie pe tema proiectului de lege, ministrul a răspuns: „Da, inclusiv aseară am avut o şedinţă a coalitie la ora 19. S-a terminat după 2 ore. A fost dezbătut proiectul, aprobat de fiecare partid din coaliţie”. 

Răspunzând unei alte întrebări, ministrul a declarat că există în jur de 7000 de dosare şi că are încredere că cei 42 de procurori vor face faţă număruului mare de dosare, în prezent fiind cinci procurori, „cu certitudine”. Alcătuirea noului sistem va fi mult mai eficientă decât ce avem în prezent, nu doar prin numărul mai mare de procurori, dar un alt câştig pe care-l vedem – ducem în teritoriu acest efort de investigatie, anchetă, ceea ce pana acum nu se putea face in mod obiectiv, nu era conceput SIIJ de aşa natură”, a mai precizat ministrul. 

Ministrul Justiţiei a mai declarat că „acesta este obiectivul cerut în MCV şi obiectivul care este în programul de guvernare. În acest moment o altă soluţie tehnică pentru atingerea acestui obiectiv principal, desfiinţarrea SIIJ nu este posibilă din punct de vedere politic şi ministerul a avut în faţă două căi: a scrie un proiect de lege care rămâne proiect de lege într-un sertar sau undeva pe traseul adoptării în Parlament sau chiar până la Parlament sau a scrie un proiect de lege realist, tehnic, articulat, care să asigure obiectivele despre care am vorbit şi care să fie apt să poată fi adoptat de către Parlament şi să vedem odată încheiată această discuţie legată de desfiinţarea SIIJ”. 

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite