Eveniment

articolul anterior articolul urmator

Drepturile minorităţii române din Ungaria versus drepturile minorităţii maghiare din România. Maghiarii vor autonomie teritorială, românii... dispar

100
18 May 2020 07:11:57
LARICS
Foto: Postarea de pe FB a premierului ungar Viktor Orban din 6 mai 2020, în care este ilustrată o hartă a Ungariei în care sunt incluse Croaţia, Slovacia şi o parte a României.
Foto: Postarea de pe FB a premierului ungar Viktor Orban din 6 mai 2020, în care este ilustrată o hartă a Ungariei în care sunt incluse Croaţia, Slovacia şi o parte a României.

În acest articol vom face o analiză la rece a situaţiei minorităţii române din Ungaria şi a celei maghiare din România, pentru a ilustra, clar şi cu cifre, cum arată tratamentul pe care cele două state îl aplică minorităţilor. Vom anticipa spunând că, în timp pe minoritatea maghiară din România se bucură de drepturi şi libertăţi mult dincolo de orice normă europeană, minoritatea română din Ungaria este... pe cale de dispariţie.

C. Ioana*


  1. Românii din Ungaria
     

Potrivit informaţiilor Institutului Naţional de Statistică din Ungaria, la recensământul din 2011, minoritatea românească din Ungaria număra 26.345 de persoane (12.231 de persoane de gen masculin şi 14.114 de persoane de gen feminin) din totalul de 9.937.628 de persoane, cât însuma populaţia Ungariei la acest recensământ, fiind cea de-a treia minoritate din Ungaria ca număr de persoane (din cele 13 minorităţi recunoscute), după minoritatea rromă (308.957 de persoane) şi minoritatea germană (131.951 de persoane).

Conform datelor recensământului din 2011, zonele ungare cu populaţie românească semnificativă sunt: 1. Budapesta - 6.189 români; 2. judeţul ungar Békés, de la frontiera cu România, cu localităţile: Micherechi - 1.637 români, Chitighaz - 1.050 români, Jula – 974 români, Bătania – 505 români, Bichişciaba – 396 români, Aletea – 271 români; 3. judeţul Hajdú-Bihar, de la graniţa cu România, cu localităţile: Săcal – 188 români, Bichiş – 137 români, Pocei – 124 români, Bedeu – 117 români; 4. judeţul Csongrád, cu localităţile: Seghedin – 588 români, Cenadul Unguresc – 238 români.

  1. 1 Cadru legislativ
     

Naţionalităţile conlocuitoare sunt factori de formare statală şi parte a comunităţii politice maghiare”, potrivit legislaţiei în vigoare: Constituţia Ungariei, Art. 68, alineatul 1; Legea nr. LXXVII /1993 privind drepturile minorităţilor naţionale şi etnice.

Conform Legii XXXVI/2012, s-a introdus o nouă organizaţie juridică prin care se asigură reprezentarea parlamentară a etniilor, Comisia reprezentanţilor naţionalităţilor. Reprezentanţii naţionalităţilor pot activa în această comisie numai în cazul în care nu obţin un mandat de deputat Parlamentar. Sarcina principală a reprezentanţilor naţionalităţilor este reprezentarea etniilor în Parlament. Activitatea reprezentanţilor este grupată în jurul drepturilor şi obligaţiilor ce vizează în primul rând interesele naţionalităţilor. În Parlament – în baza regulamentului – reprezentanţii nu au drept de vot, însă pot lua cuvântul în plenul şedinţelor dacă pe ordinea de zi se află interesele naţionalităţilor şi drepturile acestora. De asemenea, în cazuri speciale, la finalul ordinei de zi, reprezentanţii au dreptul de a lua cuvântul. Mai mult decât atât, pot adresa întrebări Guvernului şi membrilor Guvernului, precum şi comisarului pentru Drepturile Fundamentale, preşedintelui Curţii de Conturi şi procurorului general, în cazurile privind drepturile şi interesele naţionalităţilor. Reprezentanţii naţionalităţilor au dreptul de a face propuneri şi a le înainta Parlamentului. Reprezentanţii naţionalităţilor sunt membri cu drept de vot ai Comisie Reprezentanţilor Etniilor în Parlament. Aceştia participă, cu rol consultativ, la întâlnirile de lucru ale şedinţelor comisiilor permanente precum şi la şedinţele Comisiei Legislative, în baza aprobării preşedintelui de comisie sau dacă pe ordinea de zi este inclus un punct ce priveşte naţionalităţile.

1.2 Reprezentare la nivel naţional şi local

Foto: Traian Cresta, Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria/AŢRU

Minoritatea românească este reprezentată în Parlamentul ungar de un purtător de cuvânt, în persoana lui Traian Cresta, din partea Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria/AŢRU, care nu are drept de vot, însă poate lua cuvântul în plenul şedinţelor, dacă pe ordinea de zi se află interesele minorităţii româneşti, conform legislaţiei în vigoare.

Organizaţia care reprezintă interesele minorităţii române în Ungaria este Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria/AŢRU/ Magyarországi Románok Országos Önkormányzata.

În urma alegerilor autoguvernărilor minorităţilor din 2006, s-au format 46 de autoguvernări româneşti, dintre care 15 în Budapesta, 13 în judeţul Békés, 11 în judeţul Hajdú-Bihar, 5 în judeţul Csongrád, 1 în judeţul Pest, 1 în judeţul Borsod-Abaúj-Zemplén. Din 2007, există autoguvernări româneşti regionale în Budapesta şi în judeţele Békés şi Hajdú-Bihar.

Alte structuri reprezentative ale minorităţii româneşti din Ungaria : Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria/UCRU/ Magyarországi Románok Kulturális Szövetsége/MRKSZ, din Giula, Institutul de Cercetări al Românilor din Ungaria/ICRU/Magyarországi Románok Kutatóintézete, din Giula, Institutul Cultural Român/ICR/Román Kulturális Intézet din Budapesta, etc.

1.3 Învăţământ şi cultură

Universitatea din Oradea se promovează la Liceul "Nicolae Bălcescu ...Foto: Liceul Românesc „Nicolae Bălcescu” (Giula, Ungaria).

În Ungaria, pregătirea şcolară pentru elevii proveniţi din comunităţile româneşti este asigurată în şcoli româneşti (acolo unde comunitatea este semnificativă numeric) şi în şcoli cu clase de predare în limba română în localităţile în care numărul copiilor de etnie română este mai redus. Şcolile generale româneşti din învăţământul public ungar au fost înfiinţate în 1946, în prezent, existând 6 astfel de instituţii cu statut autonom.

Datele publice privind sistemul de învăţământ în limba română nu sunt recente. Conform unor statistici deţinute de Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria, în anul şcolar 2000 – 2001, în Ungaria au fost înscrişi 1.045 de elevi la şcolile şi secţiile cu predare în limba română. Şcolile româneşti din Ungaria sunt finanţate de la bugetul de stat cu fonduri alocate comunităţii. Directorii acestor şcoli sunt aleşi dintre etnicii români cu acordul autoguvernării româneşti din localitate, iar legea învăţământului permite ca programa şcolară să fie stabilită de conducerea şcolii.

Giula este centrul cultural al minorităţii române din Ungaria, unde se află Liceul Românesc „Nicolae Bălcescu”, în cadrul căruia limba română se învaţă de două ori pe săptămână, ca limbă străină. După vârsta de 18 ani, tinerii români nu beneficiază de învăţământ superior în limba română. Potrivit unor reprezentanţi ai instituţiilor de învăţământ, în familiile româneşti din Ungaria, copiii vorbesc o limbă română de nivel mediu, au probleme majore de exprimare, iar bătrânii vorbesc un fel de dialect în care se combină limba română arhaică şi limba maghiară contemporană. Localităţile au o ”cultură închisă”, există diviziuni în comunitate, intruşii sunt respinşi. Operatorii de servicii de telecomunicaţii oferă doar posturi de muzică în limba română, nu există niciun program de ştiri sau de politică în limba română.

Din 2011, AŢRU primeşte circa 1 miliard de forinţi de la statul ungar, pentru a susţine instituţiile din subordine, în condiţiile în care s-a remarcat o explozie demografică nefirească în rândul comunităţii româneşti, respectiv unguri sau alte etnii care se declară români pentru a avea acces la fonduri, un exemplu fiind rromii din Miskolc care au constituit o ”comunitate românească”, iar, legal, nu pot fi opriţi.

La Bătania, Şcoala românească ”Lucian Magdu” are 8 clase în care activează 17 profesori, majoritatea veniţi din România. Activităţile derulate în instituţie sunt gratuite: cercuri de teatru şi dans, mic dejun, prânz şi o gustare.

1.4 Mass media de limbă română din Ungaria

Foto: mesaj de protest din 2015, când Viktor Orban a interzis canalele româneşti pentru românii din Ungaria. Sursa: Gândul.

  • săptămânalul ”Foaia Românească”, cea mai veche publicaţie de limba română din Ungaria, lansată în 1951;
  • publicaţia lunară „Cronica”, lansată în 2000, în Giula, de către Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria/AŢRU;
  • publicaţiile ICRU: ”Simpozion”; ”Lumina”; ”Izvorul”;
  • emisiunea radiofonică: „O voce românească” - program zilnic de 2 ore în limba română realizat în Studioul din Seghedin al Trustului Public de Radio-Televiziune din Ungaria - difuzată începând cu anul 1980.
  • emisiunea televizată: „Ecranul Nostru” - emisiune săptămânală, în limba română, de 26 de minute, difuzată de canalului de televiziune „M1” şi reluată de ”Duna TV”, ambele aparţinând Trustului Public de Radio-Televiziune din Ungaria.
 

1.5 Problemele minorităţii româneşti din Ungaria

La recensământul din anul 2011, din cifra totală declarată ca aparţinând comunităţii româneşti 50% au fost români băştinaşi şi 50% persoane stabilite din România, care pe parcurs au obţinut cetăţenie ungară. Această populaţie venită din România, care este de aproximativ 8.700 de persoane, s-a stabilit cu precădere în capitală şi în jurul acesteia. Pe fondul posibilităţilor de care beneficiază comunitatea românească din Ungaria, dar şi a dezbinării din cadrul acesteia, au fost înfiinţate autoguvernări în fiecare sector al capitalei şi în localităţile din jurul ei. În nenumărate rânduri s-a solicitat modificarea legii şi înfiinţarea în capitală a unei singure autoguvernări. Acest proiect nu a fost susţinut şi de celelalte naţionalităţi, dat fiind faptul că majoritatea celorlaltor etnii se află în capitală. Legislaţia ungară prevede că, dacă un candidat obţine 25.000 de voturi, poate intra în Parlament, însă în Ungaria nicio naţionalitate nu a reuşit să intre în Parlament, cu atât mai puţin comunitatea română.

Din interviurile sporadice realizate de reprezentanţi ai jurnalismului din România reiese o realitate tristă. Bătrânii din comunităţile româneşti, singurii păstrători ai tradiţiilor strămoşeşti, îşi dau seama că viitorul fiilor lor e legat mai mult de locul unde trăiesc decât de România şi-i îndeamnă către şcolile în limba maghiară. Se tem chiar şi ei să-şi recunoască originile, pentru că atitudinea vădit pro-românească a dus întotdeauna la izolare şi, implicit, la limitarea posibilităţilor materiale. În aceste condiţii, procesul de asimilare se desfăşoară ireversibil, prin prisma interesului personal sau de grup. “Autoguvernarea românilor din Ungaria” are mai mult caracter cultural şi depinde de susţinerea financiară a Guvernului/Parlamentului ungar, instituţii în care reprezentantul comunităţii româneşti nu are drept de vot. Autorităţile ungare finanţează doar anumite proiecte, care reprezintă o faţadă a intereselor şi obiceiurilor românilor, ce se pierd.

În presa românească a fost semnalat fenomenul de ”cumpărare cu burse de limbă maghiară” a elevilor nemaghiari (ruteni/ucraineni şi români), în scopul de a urma o formă de instruire în limba maghiară (nematernă) în şcolile de stat din România, respectiv o maghiarizare cultural-lingvistică, produsă în diverse judeţe (de pildă în judeţul Maramureş, comuna Bocicoiul Mare). Aceste cazuri conturează un fenomen de ”corupere identitar-lingvistică” sau ”asimilare silenţioasă”, contra cost, sub pretextul susţinerii învăţământului în limba maternă maghiară a etnicilor maghiari de peste hotare şi exced dreptului Ungariei de susţinere a minorităţii sale înrudite, constituind un abuz îndreptat atât împotriva populaţiei româneşti de la Est şi Vest de munţii Carpaţi, cât şi împotriva minorităţilor nemaghiare conlocuitoare, rromă, ucraineană/ruteană, etc. Toate aceste fonduri pentru burse au ca sursă primară Statul ungar.

În Şedinţa Camerei Deputaţilor din 05.04.2011, deputatul Gheorghe-Mirel Taloş a evidenţiat următoarele minusuri cu care se confruntă minoritatea românească din Ungaria:

  • lipsa unei reprezentări la nivel parlamentar, aspect promis de nenumărate ori de autorităţile ungare, dar încă neînfăptuit;
  • lipsa unei platforme publice pentru vizibilitate, afirmare şi promovarea intereselor;
  •  legislaţia ungară deficitară în domeniul minorităţilor naţionale face posibile nenumărate situaţii în care se declară drept etnici români persoane care nu au această calitate şi nici măcar nu cunosc limba română, urmărind doar interese financiare, fenomen cunoscut ca etno-business;
  •  există situaţii concrete în care autoguvernările locale ale minorităţii româneşti sunt conduse de persoane care nu sunt etnici români sau chiar nu cunosc limba română.

  1. Maghiarii din România

La recensământul populaţiei din 2011 au fost înregistraţi în România 1.227.623 etnici maghiari reprezentând 6,5% din populaţia ţării

2.1 Cadru legislativ

În România, drepturile şi libertăţile minorităţilor naţionale sun reglementate de următoarele acte interne şi internaţionale:

Constituţia României; Legea nr. 86 pentru Statutul Naţionalităţilor Minoritare; Declaraţia Guvernului României cu privire la minorităţile naţionale; Hotărârea Guvernului României privind organizarea şi funcţionarea Consiliului pentru Minorităţile Naţionale nr. 137 din 6 aprilie 1993; Ordinul nr. 513 cu privire la drepturile minorităţilor naţionale etc.; Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite; Declaraţia Universală a Drepturilor Omului; Convenţia privind lupta împotriva discriminării în domeniul învăţământului; Carta de la Paris pentru o Nouă Europă; Recomandarea 1134 (1990) a Consiliului Europei cu privire la drepturile minorităţilor; Recomandarea 1177 cu privire la drepturile minorităţilor; Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare; Carta cetăţeniei şi drepturilor minorităţilor în Uniunea Europeană

2.2 Răspândire geografică

Populaţia de etnie maghiară este majoritară în judeţele Harghita (84,6%) şi Covasna (73,8%), iar proporţii semnificative ale populaţiei de etnie maghiară (peste 20%) există şi în judeţele Mureş (39,3%), Satu Mare (35,2%), Bihor (25,9%) şi Sălaj (23,1%).

2.3 Reprezentare la nivel naţional şi local

Principala organizaţie care îi reprezintă politic pe maghiarii din România este Uniunea Democrată a Maghiarilor din România/UDMR, prezentă ca partid politic în Parlament, având şi candidaţi desemnaţi la alegerile prezidenţiale. În prezent, preşedintele UDMR este Kelemen Hunor. Există de asemenea organizaţii politice de mai mică anvergură ale maghiarilor din România, precum Partidul Civic Maghiar sau Partidul Popular Maghiar din Transilvania, etc.

2.4 Învăţământ şi cultură

Comunitatea maghiară beneficiază de instituţii de învăţământ preuniversitar şi universitar în limba maternă, precum şi de numeroase emisiuni dedicate minorităţii maghiare, la posturile publice de radio şi televiziune.

Există numeroase instituţii de cultură ale comunităţii maghiare, între care Opera Maghiară din Cluj, Teatrul Maghiar de Stat din Cluj, Teatrul Naţional din Târgu Mureş, Teatrul Maghiar de Stat Csiki Gergely (Timişoara), Teatrul Tamási Áron (Sfântu Gheorghe), sau Teatrul Tomcsa Sándor (Odorheiu Secuiesc), Muzeul Naţional Secuiesc din Sfântu Gheorghe, Muzeul Secuiesc al Ciucului din Miercurea Ciuc sau    Biblioteca Teleki-Bolyai din Târgu Mureş. Amintim aici şi Casa memorială Ady Endre, Satu Mare, Casa memorială Tamási Áron, Lupeni, Harghita, Casa memorială Áprily Lajos, Praid, Harghita şi Casa memorială Petöfi Sándor din Turda, etc.

2.5 Mass media de limbă maghiară

Ziare: Krónika (Cluj-Napoca), Transindex (online), Népújság (Mureş), Vasarhelyi Hirlap (Mureş), Szabadság (Cluj-Napoca),  Erdélyi Napló (Cluj-Napoca), Háromszék (Sfântu Gheorghe). În ultima vreme, Guvernul ungar a alocat sume din ce în ce mai mari pentru a influenţa media maghiară din Transilvania.       Balcan Insight” (30.01.2020) menţiona că, în intervalul 2017 – 2019, Asociaţia pentru Spaţiul Media Transilvan/ Erdélyi Médiatér a primit de la Statul ungar suma de 10,5 milioane de euro, în două tranşe, pentru a achiziţiona cele mai importante ziare de limba maghiară, mai multe reviste, posturi de radio şi de televiziune, respectiv: Főtér.ro, Udvarhelyi Hiradó, Csíki Hírlap, Gyergyói Hírlap (judeţul Harghita), Vásárhelyi Hírlap (judeţul Mureş), săptămânalul Erdélyi Napló precum şi cel mai important portal al regiunii – Székelyhon.ro.

  1. Concluzie: în timp ce Budapesta vrea autonomie teritorială pentru maghiarii din România, românii din Ungaria dispar
 

Foto: Liderul UMDR Kelemen Hunor şi premierul ungar Viktor Orban.

Comparaţiile nu îşi au aproape deloc rostul. În ceea ce priveşte situaţia minorităţii româneşti din Ungaria, vom menţiona principalele probleme cu care aceasta se confruntă, şi vă lăsăm pe dumneavoastră să evaluaţi situaţia minorităţii maghiare din România în funcţie de aceste criterii.

Problemele majore cu care se confruntă minoritatea românească din Ungaria pot fi inventariate în acest fel:

  • fenomenul de ”etno-business” - unii cetăţeni ungari, cu sprijinul tacit al statului, se declară români fără ca ei să aparţină de fapt, nici etnic nici cultural, minorităţii române din Ungaria, pentru a beneficia de fondurile destinate autoguvernărilor româneşti - care afectează continuu structurile de reprezentare locală şi naţională, dar şi întreaga comunitate;
  • lipsa unei forme de învăţământ superior dedicată comunităţii;
  • lipsa accesului la posturi de televiziune cu ştiri în limba română sau din România. În 2011, firmele de cablu TV din Ungaria nu mai difuzau posturi româneşti decât cetăţenilor români, cetăţenia română obţinându-se anevoios;
  • lipsa condiţiilor corespunzătoare de funcţionare a mass-media în limba română;
  • situaţia Bisericii Ortodoxe;
  • ineficienţa statului ungar în elaborarea legii privind reprezentarea în Parlament a minorităţilor;
  • modul defectuos în care Statul român înţelege să susţină şi să colaboreze cu comunităţile româneşti din Ungaria etc.

Tergiversarea soluţionării acestor probleme a oferit condiţii prielnice asimilării minorităţii româneşti din Ungaria, care se află în faza terminală, potrivit exponenţilor comunităţii. Dezbinarea de la nivelul reprezentării comunităţii româneşti, sabotarea culturii româneşti din interior, maghiarizarea dirijată politic, economic şi administrativ de către Statul ungar şi organismele afiliate, toate acestea fac dizolvarea comunităţii iminentă.


*C. Ioana este expert LARICS pe problematica maghiară şi masterandă în cadrul programului de Studii de Securitate al Universităţii din Bucureşti.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

100 Comentarii

Zâna Măseluţă®
18.05.2020, 07:14:54

... În siajul unei zâne Vin comentatorii...

-6 (12 voturi)
Zâna Măseluţă®
18.05.2020, 07:23:59

… Pe lângă faptul că n-au stare Invocă „neajunsuri” consacrate; Deşi ajung mereu la guvernare Se plâng că sunt... minoritate!

+3 (15 voturi)
Adrian Foangǎ
18.05.2020, 07:35:26

Ungurii sunt 'otzi - au dat drepturi minoritatilor la ei in tara pentru ca acestea sunt reduse ca numar. 26.000 de romani n-au ce sa faca, oricate drepturi ar avea. Asa ca ungurii s-au gandit: "le dam toate drepturile posbile si apoi cerem reciprocitate de la Romania".

+5 (19 voturi)
Zâna Măseluţă®
18.05.2020, 07:58:53

… Se luptă pentru obiceiuri noi Minoritatea „Ea” cu „El” adică noi; Deşi acuma drepturi au la fel, Doar Ea doreşt ca să fie… El.

-2 (8 voturi)
Green Robert
18.05.2020, 07:53:00

Nationalismul romanesc vs nationalismul maghiar. Cu cat mai mic e poporul, cu atat nationalismul lui este mai agresiv.

+11 (21 voturi)

Vezi toate comentariile (100)