Mircea Dumitru, prins în ambuscada dosarului de Securitate. Evaluarea experţilor: „un joc politic“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Surse din cadrul CNSAS au ţinut să dezvăluie marţi că actualul ministru al Educaţiei, Mircea Dumitru, ar fi semnat în anul 1980 un angajament de colaborare cu Securitatea. Ministrul neagă acuzaţiile şi susţine că are certificat de necolaborare încă din anul 2007. CNSAS verifică în această perioadă dosarele membrilor Guvernului Cioloş, dar încă nu a ajuns oficial la cel al ministrului Educaţiei.

Pe vremea când era student la Facultatea de Filosofie şi Istorie din Universitatea Bucureşti, Mircea Dumitru ar fi semnat la data de 23 octombrie 1980 un angajament de colaborare cu fosta Securitate cu numele de cod „Negulescu“. Conform surselor CNSAS, dosarul lui are 11 pagini şi conţine două note informative în care se regăsesc informaţii despre studenţii români şi străini. Sursele nu au oferit amănunte privind conţinutul notelor informative. 

Jurnaliştii Adevărul au încercat iniţial să ia legătura cu ministrul Mircea Dumitru, însă nu a răspuns la telefon şi nu a transmis vreun punct de vedere nici el nici prin purtătorul de cuvânt al Guvernului, Liviu Iolu.

Ulterior, Mirabela Amarandei, purtătorul de cuvânt al Ministerului Educaţiei, a declarat că Mircea Dumitru are adeverinţă de la CNSAS din 2007, din care reiese că nu a făcut poliţie politică şi nu a fost colaborator al Securităţii: „Domnul ministru nu a avut nicio colaborare cu Securitatea. Domnia sa are din 2007 o adeverinţă de la CNSAS, prin care se adevereşte acest lucru. Mai mult, s-a făcut o analiză a situaţiei domniei sale la momentul în care a existat solicitare de verificare, dar şi la momentul la care avea nevoie de această adeverinţă de necolaborator pentru a se înscrie la candidatura pentru funcţia de prorector”, a spus purtătorul de cuvânt al Ministerului. 

R 79832, dosarul de reţea 

Într-adevăr, în anul 2007, la solicitarea Asociaiei Civic Media, s-a cerut reprezentanţilor CNSAS verificarea lui Mircea Dumitru. „În fapt, SRI a predat dosarul fond reţea nr. 79832, perioada 1980 – 1986, întocmit pe numele domnului Dumitru Mircea. Dosarul nu conţine elemente de colaborare ale titularului cu poliţia politică comunistă”. În continuare, documentul notează: „În temeiul Legii 187/ 1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste, domnul Dumitru Mircea nu a fost agent/ colaborator al poliţiei politice comuniste“.

Deci ministrul a fost verificat în anul 2007, iar în textul deciziei, de asemenea, se face referire la dosarul de reţea al lui Mircea Dumitru, respectiv R 79832. Dosar de reţea aveau, la vremea aceea, toţi cei care semnau angajament de colaborare cu Securitatea. Verdictul CNSAS din 2007 a fost că nu a făcut poliţie politică.

Ulterior, legea s-a schimbat şi a apărut Ordonanţa de Urgenţă nr. 24/ 2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/ 2008. În noua lege, dispare sintagma de „poliţie politică” şi este explicată mai bine noţiunea de colaborator: „calitatea de colaborator al Securităţii nu poate fi reţinută decât în privinţa persoanelor care au furnizat informaţii prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice sistemului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului“. 

„Nu mă voi opri din a apăra legea”

Ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, a declarat într-o conferinţă de presă că este hotărât să ceară un punct de vedere oficial din partea CNSAS şi presupune că toată situaţia a pornit pentru că incomodează prin dorinţa de a aplica legea.

„Voi solicita un punct de vedere oficial din partea CNSAS. Este o calomnie grosolană. E un fals. Nu am avut nicio legătură cu fosta Securitate. Nu am colaborat, nu am făcut poliţie politică. Dezmint orice acuzaţie de colaborare. Probabil că am deranjat şi deranjez în foarte multe medii. Este vorba  de povestea cu plagiatele, care trebuie analizate până la capăt, retragerea titlurilor de doctor, sunt multe lucruri. Atâta timp cât voi lucra în serviciul public, nu mă voi opri din a apăra legea şi integritatea”, a declarat Mircea Dumitru.

Ministrul a precizat că în 2007, când s-a făcut precedenta verificare, a contestat inclusiv autenticitatea angajamentului la Securitate, motiv pentru care depus la CNSAS un înscris olograf, spre a putea fi comparat cu documentul din arhive.

Totodată, întrebat dacă are vreo suspiciune despre persoanele sau grupul de persoane care ar fi putut iniţia acest zvon, Dumitru a răspuns: „Nu ştiu dacă este vorba de vreun partid politic, dar probabil e cineva chiar din interiorul CNSAS”.

 De asemenea, acesta este hotărât să acţioneze în instanţă pentru defăimare pe cei care se vor găsi vinovaţi de acest zvonuri.

Potrivit unui purtător de cuvânt al CNSAS, în aceste zile sunt verificaţi, din oficiu, toţi membrii Guvernului Cioloş şi urmează ca în perioada următoare rezultatele să fie comunicate public. Surse din instituţie au precizat pentru „Adevărul” că la dosarul lui Mircea Dumitru nu au apărut elemente noi faţă de anul 2007, de natură să schimbe verdictul. 

Totodată, purtătorul de cuvânt al Guvrnului, Liviu Iolu, susţine că Guvernul nu a primit nicio informare din partea CNSAS despre modificări sau elemente noi care să ducă la invalidarea deciziei din 2007.

„Un angajament nu înseamnă nimic”

Membrul CNSAS Dinu Zamfirescu a explicat că la momentul cercetărilor nu ar fi existat niciun angajament, ba, mai mult, chiar dacă ar fi existat sau ar exista, acesta nu înseamnă nimic. 

„Angajamentele erau luate de obicei prin şantaj. Oamenii erau şantajaţi cu pierderea serviciului - şi după aia să fie arestaţi pentru vagabondaj, astfel ca omul să semneze. Ceea ce contează este ceea ce a dat, dacă a dat. Mai mult, nu pot fi luate în consideraţie declaraţiile scrise de ofiţerul care îl avea în grijă pe presupunsul colaborator, dacă nu sunt coroborate şi cu alte probe. Ofiţerul putea scrie ce vrea. Ceea ce este relevant este dacă au fost încălcate drepturi ale omului, dacă a primit nişte bani, pentru că Securitatea nu plătea pe ochi frumoşi pe cineva, dacă există chitanţe. Un angajament nu spune nimic, pentru că putea să raporteze că nu s-a întâmplat nimic”, a explicat membrul CNSAS.

Ce spun experţii

Expertul în Educaţie Marian Staş susţine în acest context că toată povestea „angajamentului” este un joc politic pentru putere. „Este un joc foarte dur de putere şi de influenţă pe subiecte legate de educaţie, cum e concursul pentru directori, cum sunt planurile cadru, cum sunt doctoratele, subiecte în care instrumentele şi armele nu sunt toate de bună credinţă, pentru că fiecare parte are intenţia să îşi atingă un scop”, a spus Staş pentru Adevărul. 

Subiectul concursului de director, care urmează să aibă loc pe 12 octombrie, este o miză importantă, potrivit analistului politic Adrian Zăbavă. „Există în continuare o luptă cu examenele pentru director. Au mai venit cu propuneri politice şi după acea boacănă a doamnei Andronescu. Este clar că subiectul nu este închis şi există un război în ceea ce priveşte acel subiect”, a observat Zăbavă.

„Universităţi pentru legitimarea partidelor”

Profesorul în Drept Marius Văcărelu susţine că lupta reală acum se poartă între cei care vor să schimbe sistemul şi cei care nu vor, pentru că le convine aşa cum e,  cu partide care se folosesc de universităţi pentru a-şi legitima oamenii.

„Este o luptă teribilă în clipa asta, se vede în mod real, între cei care încearcă să modifice ceva în sistemul educaţional - şi este foarte greu să modifici pentru că este cel mai neperformant sistem - şi cei care nu. În învăţământ nu s-a schimbat aproape nimic. Foarte multe universităţi, mai ales particulare,  dau bani pentru partide. Partidele şi-au legitimat în universităţi propriii oameni. Idiotul X, Y, Z, dintr-o dată, devenea lector şi apoi scria pe cartea de vizită că este şi profesor. Cred că este un joc politic”, a spus Văcărelu.

Dumitru, un pion dintr-un guvern tehnocrat

Adrian Zăbavă ia în calcul o imagine mai amplă, astfel încât nu doar Mircea Dumitru este ţinta denigrărilor, ci întregul guvern tehnocrat. 

„Nu pot să nu observ că, dintr-o parte a presei, există discuţii constante despre unii miniştri din cabinetul tehnocrat. Se pun semne de întrebare către aceşti miniştri şi nu doar, pentru că inclusiv în cazul tezei de doctorat a Laurei Codruţa Kovesi anumite instituţii de presă au abordat subiectul amplu. Cu siguranţă, cineva are un anumit interes în a denigra, în a ridica semne de întrebare faţă de guvernul tehnocrat sau anumiţi oameni. Nu putem să nu credem că nu are legătură cu politicul şi cu faptul că urmează alegerile parlamentare şi cu faptul că Dacian Cioloş este posibil să intre în jocul politic”, a mai spus Zăbavă.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite