Moldova, între ciocan şi nicovală, cu neutralitatea ca o piatră legată de gât

Imagine din Tiraspol, capitala regiunii separatiste Transnistria

Guvernele mai multor ţări europene şi-au avertizat cetăţenii să părăsească imediat regiunea transnistreană, iar Bulgaria şi-a extins avertismentul asupra întregii Republici Moldova.

Motivul invocat ţine de incidentele din ultimele zile, când mai multe obiective din stânga Nistrului, ce deserveau propagandistic, logistic şi militar Rusia, au fost aruncate în aer. Uniunea Europeană a făcut apel la actorii responsabili să evite destabilizarea situaţiei. Înaltul reprezentant Josep Borrell a emis o declaraţie în acest sens.

La rândul său, Ministerul de Externe de la Chişinău a precizat că anunţul difuzat de către Centrul de criză al MAE bulgar face parte din protocolul de siguranţă al acestei ţări ca urmare a înregistrării recente a incidentelor din regiunea transnistreană.

Întâlnire cu Krasnoselski în condiţii de opacitate

Vicepremierul moldovean pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, şi consilierul prezidenţial în domeniul apărării şi securităţii naţionale, Dorin Recean, s-au întâlnit joi seara, la Varniţa, cu şeful grupării separatiste de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski. Preşedinţia de la Chişinău a confirmat întâlnirea, precizând doar că „discuţia a vizat situaţia curentă de securitate din regiune”, fără a oferi alte detalii.

Între timp, după ce a instituit „cod roşu de alertă teroristă” în Transnistria, administraţia separatistă de la Tiraspol a fortificat posturile militare, a montat blocuri din beton la toate intrările şi ieşirile din oraşe şi a restricţionat accesul diplomaţilor ucraineni în Zona de Securitate, deşi Ucraina are statut de mediator în conflictul transnistrean. Potrivit vicepremierului moldovean pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, „instituirea codului roşu în regiunea transnistreană este o acţiune inutilă, întrucât nu există riscuri ca zona să fie implicată într-un conflict militar”.

Vicepremierul moldovean pentru Reintegrare, Oleg Serberian

Pe de altă parte, Olexei Arestovici, consilierul şefului Biroului preşedintelui Ucrainei, a declarat joi că „războiul va ieşi din frontiera Ucrainei şi va cuprinde Moldova, Belarus şi unele regiuni ale Rusiei”.

Retorică defetistă

Potrivit fostului ambasador al Republicii Moldova în SUA, Igor Munteanu, „toate încrengăturile şi reţelele care lucrează mână în mână cu Rusia în acest moment pregătesc următoarele evenimente care se vor întâmpla până pe 9 mai”. Munteanu critică retorica autorităţilor de la Chişinău prin care se inoculează că Moldova nu se poate opune militar Rusiei: „Această retorică ar trebui să fie eliminată din discursul public. Dacă transmiţi un mesaj defetist, oamenii vor investi speranţe în autoritatea altor state. Şi asta se întâmplă în acest moment.”

De asemenea, el le reproşează autorităţilor moldovene că nu au profitat de rezistenţa Ucrainei pentru a cere sprijin militar Occidentului: „În condiţiile în care simţi, în septembrie 2021, că vine un pericol şi ai toate analizele pe masă, nu trebuie să ieşi cu discursul în care să spui că nu există indicii care ar arăta că suntem în periol, ci să începi să te pregăteşti. Din octombrie, Ucraina a început să bată pe la uşile tuturor cancelariilor occidentale şi să ceară sprijin militar. Noi de ce continuăm această retorică precum că nu ne atinge niciun vânt şi că suntem neutri? De ce nu cerem ajutor şi de ce nu punem în mişcare toate instituţiile Armatei Naţionale?”, se întreabă fostul ambasador.

Pe de altă parte, ministrul moldovean al Apărării, Anatolie Nosatîi, a declarat joi, în cadrul unui eveniment public la Căuşeni, că Armata Naţională a fost şi este pregătită pentru a-şi apăra ţara, iar autorităţile monitorizează cu atenţie situaţia din regiune. „Noi ca militari, ca funcţionari din structura militară vom face tot posibilul pentru a apăra integritatea şi securitatea ţării”, a spus ministrul.

Dacă trupele ruse trec de Odesa, Moldova riscă federalizarea

Dumitru Mînzărari, unul dintre experţii militari de referinţă din Republica Moldova, consideră că, în raport cu Republica Moldova, Rusia aplică acum un procedeu de slăbire a vigilenţei: „Pentru o operaţiune militară de succes, e nevoie de elementul-surpriză menit să scadă capacitatea de pregătire a statului ţintă. În cazul nostru, elementul-surpriză este crearea de către Rusia a incertitudinii privind atacarea Moldovei”, susţine Mînzărari.

În realitate, consideră expertul, probabilitatea unei agresiuni ruse asupra Moldovei e foarte mare. Potrivit lui, dacă trece de Ucraina, Rusia va transmite un ultimatum Guvernului de la Chişinău, cerând îndepărtarea de NATO, de UE, statut de limbă oficială pentru limba rusă şi federalizarea ţării – elemente care, în ansamblu, ar permite Rusiei să dirijeze procesele interne şi externe ale Moldovei. Dacă Chişinăul ar refuza, cel mai probabil Moldova va fi lovită militar, iar rezultatul va depinde dacă Chişinăul va capitula sau va încerca să reziste.

Capcana neutralităţii

Întrebat dacă statutul de neutralitate proclamat prin Constituţie ar putea apăra Moldova de o invazie a Rusiei, Dumitru Mînzărari a răspuns că, în actualele condiţii, neutralitatea Moldovei nu mai este funcţională: „Dacă analizăm prevederile dreptului internaţional în partea referitoare la război, putem conchide că, tehnic, Moldova este astăzi un aliat al Rusiei în agresiunea ei contra Ucrainei, deoarece are trupe ale agresorului pe teritoriul său. Prevederile privind neutralitatea arată că un stat neutru este obligat să-şi asigure această neutralitate, inclusiv să nu permită, în caz de război, unuia din beligeranţi să intre pe teritoriul său. (Rusia menţine ilegal trupe pe teritoriul Moldovei – n.n.) Şi dacă permite, devine o ţintă legitimă în război, pentru cealaltă parte. Ucraina respectă sensibilităţile Moldovei, dar dacă situaţia se agravează şi ruşii folosesc forţele din Transnistria în acest război, Ucraina va fi nevoită să lovească aceste ţinte. Din aceste considerente, neutralitatea Moldovei nu mai este funcţională. Faptul că Rusia insistă asupra neutralităţii Moldovei e la fel cum i-ai interzice unuia căruia îi arde casa să aducă apă să şi-o stingă. Deci, neutralitatea este o capcană care îi permite Rusiei să ne ţină departe de protecţia unor aliaţi occidentali şi vulnerabili în faţa unor atacuri ale Rusiei”, a explicat Dumitru Mînzărari.

Vitalie Calugareanu - Deutsche Welle