Mortul de la groapă nu se mai întoarce

Ce procuror, judecător, magistrat îşi mai face treaba liber, cinstit, fără frică, independent în situaţia din justiţia actuală? DNA-ul este ca şi paralizat, decapitat, cu procurori anchetaţi. Procurorii la nivel naţional, sunt vizaţi de controale ample. Din zona instanţelor vin achitări răsunătoare, amânări! Ne fac să ne punem, firesc, întrebarea dacă judecătorii sunt liberi, controlaţi politic sau procurorii DNA sunt incompetenţi?

S-a instaurat epoca infractorilor. Da! Să trăiţi! Am înţeles! După o lungă tranziţie neîncheiată nici până astăzi, de la era socialistă/comunistă la cea democratică/capitalistă, România a intrat legal în epoca infractorilor/corupţilor/penalilor şi a hoţiei. Fapte, nu vorbe. Ţara lucrului bine făcut! Cred că este fără precedent în istoria României centenare. Niciodată până acum de la crearea statului român nu s-a dat atât de liber la fărădelegi, la furturi, la abuzuri.

Care procuror, judecător, magistrat îşi mai face treaba liber, onest, cinstit, fără frică, independent, în condiţiile situaţiei din justiţia actuală? DNA-ul este ca şi paralizat, decapitat, cu procurori anchetaţi, corpul procurorilor la nivel naţional este supus unor controale ample, din zona instanţelor vin achitări răsunătoare, care ne fac să ne punem firesc întrebarea dacă judecătorii sunt liberi, controlaţi politic sau procurorii DNA sunt incompetenţi?

Mafia jubilează în vârful puterii, cu genunchii pe grumazul justiţiei în agonie. Şi talpa pe statul de drept, în timp ce tagma procurorilor şi judecătorilor, bulversată, divizată, intimidată, se îndepărtează tot mai mult de la menirea ei de bază, începând marea căciulire şi linguşeală la marea clasa politică conducătoare.

De la decizia CCR de a impune revocarea şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, de către preşedintele ţării, Klaus Iohannis, ţara s-a inflamat, gata să ia foc. Zeci de mii de opinii, împărţite între pro decizie şi împotrivă, au explodat în spaţiul public. Pe lângă indignări, proteste vehemente, apeluri la ieşiri în stradă, o mulţime de părerologi, începând de la politicieni de tinichea şi până la analiştii de la genunchiul broaştei, ne-au băgat în ceaţă, încercând să ne lămurească despre cum stă situaţia de fapt şi de drept.

Cel mai bine a prezentat situaţia fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, care a scos în evidenţă importanţa deciziei CCR, precedentul creat de aceasta şi efectele dezastruoase pe viitor, privind subordonarea justiţiei de către politic. Un pericol imens pentru România, care nu se mai poate îndepărta fără a încălca legea, dar care putea fi prevenit.

Dacă aveam o clasă politică responsabilă, în slujba poporului şi nu a mafiei, dacă aveam un şef de stat implicat, hotărât, jucător, care să îşi asume riscuri, cunoscător al maşinaţiunilor politice, ajutat de o echipă profesionistă, să nu facă jocurile puterii roşii, nu se mai ajungea aici. Acum, mulţi vorbesc vorbe goale, doar ca să se afle în treabă, dar puţini sunt cei care se gândesc cum s-a ajuns în această situaţie. Care sunt cauzele şi cine sunt vinovaţii fără vină?

Puterea PSD-ALDE şi-a urmărit cu obstinaţie scopurile, fără scrupule, şi a dat şah/mat adversarilor politici, justiţiei, democraţiei şi României, tuturor cetăţenilor oneşti. Acum, jubilează. Au ţara la cheremul lor. Cine mai are curajul să-i ancheteze, cerceteze, judece şi condamne pe corupţi, când politicul controlează justiţia?

De partea cealaltă, vinovaţii fără vină, o parte a opoziţiei, echipa prezidenţială în frunte cu Iohannis, instituţiile anticorupţie au făcut greşeli după greşeli, facilitând puterii victorii după victorii, în războiul contra corupţiei. Responsabilitatea şi vinovăţia acestora, în frunte cu preşedintele ţării, adus în postura de „notar“ este imensă şi trebuie asumată. De reparat ceva este aproape imposibil. Mortul de la groapă nu se mai întoarce.

Ca şi în cazul acceptării unui premier total nepotrivit funcţiei, acordând „încă o şansă PSD-ului“, preşedintele Iohannis a greşit grav, judecând şi acţionând greşit în speţa Kovesi. Decât să o susţină necondiţionat, ştiind că sunt probleme grave în DNA, iar ea înseşi are schelete în dulap, fiind atacată masiv din această cauză, şeful ţării a preferat să o susţină  fără să gândească prea mult. Greşeală gravă, pe mâna lui sau a sfătuitorilor. Nu ştiu.

Dacă gândea dinainte că principala instituţie anticorupţie trebuie reformată, trebuie curăţată de oile negre, trebuie să lucreze la nivelul conducerii pentru a nu mai putea fi atacată, ci întărită, inclusiv prin schimbarea procurorului şef, nu s-ar mai fi ajuns în situaţia fără precedent de astăzi.

Influenţa politicului în zona justiţiei este copleşitoare. Ce credibilitate să aibă Curtea Constituţională a României, ai cărei membri numiţi pe criterii politice, al cărei preşedinte a fost acum câteva zile la o „manifestare ştiinţifică“ în Rusia? Ce credibilitate au alte instituţii ale statului de drept, menite să întărească democraţia, când ele sunt înţesate la vârf de reprezentanţi impuşi ai partidelor politice, în detrimentul profesioniştilor apolitici?

Sunt interesante şi aceste opinii ale unor cetăţeni simpli, exprimate pe forumuri:

„Clar cristal.
În sport se spune ca trebuie să te folosesti de greşelile adversarului. Să nu le ratezi. Asta au făcut şi fac aceşti guvernanţi adunaţi în Grupul Infracţional Organizat.
Dacă tot vom ocoli greşelile dnei Kovesi şi îi vom acuza doar pe cei ce consideră ca nu au Puterea pâna nu au Justiţia, ne facem rău cu mâna noastră. Pentru ca Tudorel şi a lui ceată, de-abia au aşteptat să iasă la interval procurori ca Portocală şi Onea (şi câţi ca ei!).
Eu mă întreb referitor la achitarea unor Ponta, Şova Tăriceanu şi alţii:
- dosarele au fost făcute de incompetenţi?
- au fost facute la ordin?
sau au fost întocmite intenţionat greşit încât indivizii să fie achitaţi?
NB,
Şi până acum unii judecători se simţeau timoraţi în faţa procurorilor !.“

„De la „procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului justiţiei” la “ministrul justitiei numeşte şi destituie procurori după cum i se pare lui” e cale lungă. CCR nu e un grup de zei care ne explica texte abstracte. Ştim şi noi limba româna şi nu spune nicăieri în Constituţie ceea ce au spus azi judecătorii CCR. Dar, sa nu uităm că judecătorii de la CCR sunt numiţi politic, deci pot interpreta în favoarea celor care i-au numit absolut orice sesizare.

Observ  nu e nimeni care sa conteste aceste interpretări. Multe nu sunt interpretări juridice şi doar exprimări neclare în Constituţie, aşa cum este şi în acest caz. Putem gândi fiecare şi înţelege un text, nu avem nevoie de CCR să ne spună cum să gândim. Avem nevoie de CCR să ia decizii în funcţie de ce spune Constituţia şi să nu ia nicio decizie atunci când speţa nu e specificată în Constituţie.“