Moţiunea, dincolo de cifre şi de calcule

Săptămâna trecută, miercuri,  PNL şi-a exercitat dreptul democratic de a depune o moţiune de cenzură al cărei scop este demiterea guvernului pe care se face că îl conduce o doamnă pe nume Viorica Vasilica Dăncilă. Campioană a gafelor de tot felul. De la cele de exprimare la cele de protocol diplomatic.

Asemenea respectivei, sunt mulţi alţi componenţi ai Executivului. De la vicepremierul Paul Stănescu la ministrul Economiei, Dănuţ Andruşca, de la ministrul Transporturilor, Lucian Şova la cel al Educaţiei, Valentin Popa-Pamblică, de la ministrul de Interne, Carmen Dan la ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu încheind cu pitorescul Petre Daea. Este de domeniul evidenţei că până şi ultimul guvern din perioada comunistă, cel condus de Constantin Dăscălescu era mai competent, dar şi mai puţin penibil decât cel format din pixul propriu de condamnatul penal Liviu Nicolae Dragnea.

Moţiunea de cenzură a fost citită luni în plenul Parlamentului şi urmează să fie supusă dezbaterii şi votării miercuri. Teoretic, şansele ca ea să treacă sunt reduse. Opoziţia dispune cu ceva mai mult de peste 150  de voturi şi ar mai avea nevoie de încă mai bine de 80 pentru ca moţiunea să fie adoptată. Intenţionat am furnizat în fraza anterioară cifre aproximative spre a sublinia fluiditatea situaţiei.

Căci nu doar PNL în frunte cu preşedintele său, dl. Ludovic Orban, negociază în draci ba cu nemulţumiţii din PSD care nu sunt deloc puţini, ba cu Victor Ponta care, pe lângă parlamentarii din Pro România, ar trebui să îi convingă să i se alăture pe cei din PSD care îi duc dorul şi oftează după frumoasele vremuri de odinioară, ba cu UDMR. Numai că Victor Ponta pune condiţii cvasi-imposibile. Practic, fostul lider al social-democraţilor români ar dori să primească garanţii solide că guvernul care i-ar putea lua locul celui condus de formă de d-na Dăncilă nu va fi unul al PNL, că în componenţa lui se vor găsi pe mai departe reprezentanţi ai PSD şi ALDE, că nu va fi lăsat la o parte nici partidul domniei-sale şi că viitorul premier nu va fi în nici un caz dl. Orban. Practic, dl. Ponta voieşte ca din viitorul Executiv să fie excluşi fidelii d-lui Dragnea şi cam atât. Totul seamănă a vendetă. Nimic mai mult. Şi aceasta spune multe despre calitatea clasei politice româneşti de astăzi. 

Mă întreb cum ar putea să îi dea astfel de garanţii dl. Ludovic Orban d-lui Ponta atâta vreme cât preşedintelui României, dl. Klaus Iohannis, îi revine încă atributul de a desemna viitorul posibil prim-ministru. Lucrul acesta nu au reuşit încă să îl schimbe cei din coaliţia PSD-ALDE, însă nu e deloc exclus că o vor face, cu sprijinul nemijlocit al intens politizatei Curţi Constituţionale, în cazul în care vor rămâne pe mai departe la putere. Mi-e greu să cred că preşedintele Iohannis va mai repeta greşeala de a desemna încă un premier din partea PSD-ALDE. Sunt mai mult decât convins că dl. Iohannis va juca de data aceasta toate cărţile posibile, că în nici un caz nu va ceda fără luptă fiindcă, dacă o va face, îşi va diminua serios şansele de victorie la alegerile prezidenţiale din toamna-iarna anului 2019. Unii vorbesc despre venirea unui posibil nou guvern de uniune naţională. La ora actuală, mi se pare o soluţie puţin probabilă.

La rândul său, UDMR ştie să îşi negocieze votul. Vrea să vadă liste cu numele viitorilor miniştri şi nu e exclus să formuleze şi alte solicitări de natură să forţeze limitele Constituţiei. Dl. Kelemen Hunor e din ce în ce mai fascinat şi dependent de politica Budapestei, de figura deloc simpatică a d-lui Orbán Viktor, aşa că va trebui să se vadă clar până se ajunge cu concesiile.

PSD declară că nu se teme de moţiune. Că orice trădare ar fi, din start, exclusă. Partidul condus de dl. Dragnea a dat garanţii că va asigura miercuri cvorumul, însă le-a cerut parlamentarilor săi să nu voteze. Mai exact să nu se apropie de urne. Indiciu clar că mai-marii PSD nu sunt cu totul stăpâni pe situaţie. Că se tem de surprize neplăcute. Chiar dacă nu mai departe decât luni a apărut pe piaţă zvonul că un parlamentar al PNL a decis să treacă în barca pesedistă, se pare că în Kiseleff sunt destule emoţii.

Nervozitatea liderilor falşilor social-democraţi din România este trădată fie de afirmaţiile lor iresponsabile (dar la ce te poţi aştepta la ins de valoarea unui Paul Stănescu, un umanoid căruia îi stă gândul la dictatură?), fie de postările agresive de pe conturile lor de pe reţelele sociale. A se vedea fanteziile d-nei Vasilescu care visează ca protestatarii #rezist să fie împrăştiaţi cu tunuri de apă ca în Venezuela.

Indiferent de rezultatul votului de miercuri, un lucru este cum nu se poate mai sigur. România trece astăzi printr-o criză politică majoră. În joc este însăşi apartenenţa ei la Europa democratică.

Deşteaptă-te, Române!