Motivarea în procesul în care Horia Georgescu a fost achitat: Faptele nu sunt prevăzute de legea penală ca infracţiuni

Fostul şef al Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu, a fost achitat de către tribunal de acuzaţiile aduse de DNA în dosarul ANRP 2, motivarea Înaltei Curţi arătând că acesta nu avea atribuţii de evaluare a imobilelor, iar paguba a fost inventată.

În dosarul ANRP 2, Înalta Curte a a decis achitarea lui Horia Georgescu, pe motiv că acesta nu avea atribuţii de evaluare a unor imobile deşi era membru în Comisia Centrală a Stabilirii Despăgubirilor.

Conform DNA, Georgescu  ar fi supraevaluat unele imobile pentru a mări cuantumul despăgubirilor, paguba fiind evaluată la 84 de milioane de euro. Totuşi, la Înalta Curte procesul ANRP2  a luat altă turnură.

Înalta Curte a achitat toţi inculpaţii acuzaţi de abuz în serviciu. Motivarea arată că  "acuzaţia formulată prin rechizitoriul parchetului se întemeiază pe premisa existenţei unei atribuţii de serviciu de verificare a rapoartelor de evaluare din perspectivă tehnică", conform Newsweek.

În plus se stipulează în motivare că ”Înalta Curte urmează să stabilească în ce măsură atribuţiile de serviciu ale membrilor Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, menţionate anterior, le permiteau şi îi obligau în acelaşi timp la o analiză detaliată din perspectivă tehnică."

ICCJ spune că membrii Comisiei Centrale au apelat la expertiză tehnică la fel cum ”organele judiciare folosesc cunoştinţele unui specialist pentru a verifica un aspect tehnico-ştiinţific, respectiv o expertiză sau o constatare tehnico-ştiinţifică, cu alte cuvinte se apelează la cunoştinţele unui expert specializat într-un anumit domeniu. Înalta Curte reţine că rapoartele de constatare întocmite în cursul urmăririi penale sunt practic desfiinţate de către experţii judiciari solicitaţi de instanţă, care contestă modalităţile în sine de evaluare folosite de către specialiştii DNA."

Mai clar se explică în acest pasaj: "condiţiile în care aceste diferenţe au fost înlăturate de experţii judiciari prin considerarea constatărilor tehnice de evaluare efectuare în timpul urmăririi penale ca fiind nepertinente în ansamblul lor (concluzii însuşite atât de către instanţa de fond, cât şi de Înalta Curte) se constată că nu există o pagubă în sensul prevăzut de lege."

Concluzia este clară: "Având în vedere că nu pot fi reţinute două dintre condiţiile de tipicitate necesare pentru reţinerea infracţiunii de abuz în serviciu pentru care au fost trimişi în judecată inculpaţii (...), Înalta Curte (...) va dispune achitarea lor întrucât faptele nu sunt prevăzute de legea penală ca infracţiuni."