NATO vrea să trimită militari pe termen lung în România

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Jens Stoltenberg şi Klaus Iohannis
Jens Stoltenberg şi Klaus Iohannis

Liderii NATO au dat mesaje puternice în România, în vreme ce Rusia agită apele nu doar în Marea Neagră ci şi în ţară prin mesajele tendenţioase ale ambasadorului Moscovei la Bucureşti.

„Există riscul unei invazii la scară mare, dar şi al altor acţiuni agresive, răsturnarea guvernului de la Kiev sau atacuri cibernetice”, de aceea „prezenţa trupelor NATO în România este atât de importantă”, a spus secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a vizitat astăzi împreună cu preşedintele Klaus Iohannis Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu. Klaus Iohannis i-a mulţumit în primul rând preşedintelui SUA Joe Biden pentru cei 1000 de militari americani trimişi în România şi apoi NATO pentru susţinerea faţă de ameninţarea care vine dinspre Est.  

Liderul NATO a vorbit despre necesitatea prezenţei trupelor aliate în România pe termen lung şi a pomenit despre aşa-numitele grupuri de luptă ale NATO, existente deja în Polonia şi în Ţările Baltice. În prezent, în România sunt circa 2500 de militari aliaţi, din care 2000 de americani, dar urmează să vină pe malul Mării Negre şi un batalion francez, după cum a anunţat în urmă cu două săptămâni preşedintele Emmanuel Macron. În plus, avioane de luptă din Germania şi Italia se află în misiuni de protecţie aeriană deasupra spaţiului autohton.

    

Experţii militari susţin că în curând în România ar putea fi între 4000 şi 5000 de soldaţi aliaţi, iar misiunea lor este să descurajeze eventualele intenţii agresive ale Moscovei.

Abia acum flancul Estic al Alianţei începe să se întărească, fiindcă după 2014, când a fost anexată Crimeea, NATO s-a preocupat mai mult de apărare zonei baltice, unde trupele americane se află la mai puţin de 100 de kilometri de enclava rusească Kaliningrad.

Jens Stoltenberg a repetat şi la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu principiul NATO, potrivit căruia „un atac împotriva unui aliat va declanşa răspunsul întregii Alianţe”. Răspunzând anumitor temeri ale românilor, că prezenţa trupelor NATO şi scutul de la Deveselu ar putea fi riscante, Klaus Iohannis a răspuns tranşant: „Nu dorim să atacăm pe nimeni, nu dorim să invadăm pe nimeni”, iar şeful NATO a explicat scurt: „Nu este nicio îndoială că Rusia este agresorul”.

Cu o zi înainte s-a aflat tot la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu şeful Comandamentului Suprem al Forţelor Aliate în Europa (SACEUR), generalul Tod D. Wolters, cel care a cerut încă de la mijlocul lunii decembrie „o întărire a trupelor la graniţa de Est" a NATO.

Generalul Wolters a declarat ieri că atenţia Alianţei pentru membrii săi din Europa Centrală şi de Sud-Est demonstrează „capacitatea de a reacţiona şi desfăşura operaţiuni multinaţionale pentru păstrarea climatului de pace în aceste zone”. Şeful militar al NATO a inspectat baza militară de la Marea Neagră şi a explicat că sporirea numărului soldaţilor americani aici este „o oportunitate pentru îmbunătăţirea deprinderilor tactice şi creşterea interoperabilităţii forţelor”.

Prezenţa comandantului militar al NATO pe malul românesc al Mării Negre a transmis un mesaj simbolic important pentru Rusia, care a continuat să aducă la Sevastopol, în Crimeea, arme sofisticate plus cele încă şase nave de război pe care le-a dislocat din flota baltică şi nordică şi care au ajuns în Marea Neagră în această săptămână.

Preşedintele Iohannis a menţionat în discursul său alături de secretarul general NATO că România se află la doar 200 de mile de Crimeea şi că este vorba despre o „deteriorare accentuată a situaţiei de securitate”, care „afectează securitatea întregului spaţiu euro-atlantic”. Şeful statului român a accentuat disponibilitatea ţării de a investi în viitor mai mult în infrastructura militară şi civilă. Pentru moment, însă, cele 18 camioane uriaşe care au adus vehiculele blindate ale batalionului american Stryker detaşat lângă Constanţa, au avut nevoie de trei zile pentru a parcurge distanţa de la Arad până la baza de la Mihail Kogălniceanu. Absenţa unei autostrăzi care să treacă munţii şi să lege Estul ţării de Vest se dovedeşte un minus strategic important, în caz de nevoie.

Vizita secretarului general NATO în România a fost precedată de declaraţiile ambasadorului rus la Bucureşti, Valeri Kuzmin, care a încercat în acelaşi timp să creeze nemulţumire publică spunând că discutarea tezaurului românesc nu se află pe agenda bilaterală şi că oferta de a inspecta Scutul de la Deveselu de către specialiştii ruşi este inutilă fiindcă instalaţia de acolo poate fi „uşor şi rapid reajustată pentru arme strategice, de exemplu rachete de croazieră Tomahawk, iar aceste rachete de croazieră pot avea orice tip de focos, convenţional sau neconvenţional”. Ambasadorul a fost convocat la ministerul de Externe, unde secretarul de stat Iulian Fota i-a comunicat că astfel de intervenţii, care induc „percepţii eronate” în opinia publică, „nu sunt de natură să faciliteze desfăşurarea unui dialog firesc, bazat pe încredere între părţi, şi nici să conducă la o relaţie predictibilă şi constructivă”.

Rusia încearcă să agite atmosfera în interiorul ţării prin informaţii deformate, într-o perioadă în care NATO întăreşte România cu trupe şi mijloace militare. Manipulările de acest fel nu au însă multe şanse de izbândă, fiindcă peste 70% dintre români cred că ţara va fi apărată de NATO în cazul unui război în Ucraina.

Sabina Fati - Deutsche Welle

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite