Navele ruseşti ne dau târcoale, dar în caz de urgenţă Forţele Navale Române nu prea au cu ce să riposteze

Fregata „Mărăşeşti“ fOTO> navy.ro

Navele militare ruseşti se apropie uneori foarte mult de zona economică exclusivă a României, iar la nevoie Forţele Navale Române pot răspunde cât de cât eficient numai cu fregata „Mărăşeşti“ şi punctual cu trei nave mai mici purtătoare de rachete

Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a afirmat că mai sunt momente în care nave militare ruseşti se apropie de zona economică exclusivă a României din Marea Neagră, dar a precizat că nu sunt incidente care ar putea să ducă la declanşarea unui conflict. Totuşi, în acest context cotramiralul Constantin Ciorobea a precizat că, într-o situaţie critică, Forţele Navale Române ar avea o capacitate de răspuns limitată. 

„Există momente în care se apropie foarte mult de zona exclusivă, sunt metode prin care Rusia încearcă, alături de războiul hibrid pe care îl are în acest moment faţă de ţările din flancul estic, faţă de Europa, încearcă să creeze o stare de nelinişte, încearcă să-şi arate forţa în Marea Neagră. Nu sunt incidente care ar putea să ducă la declanşarea unui conflict”, a explicat ministrul Apărării.

Întrebat dacă Armata Română ar face faţă în cazul unei invazii, Vasile Dîncu a răspuns: „Armata Română face parte din NATO şi flancul estic a fost echilibrat foarte mult şi în partea de sud, aşa cum era partea de nord. Marea Neagră este egala Mării Baltice în acest moment. Avem în acest moment o responsabilitate comună şi Armata Română ca parte a NATO alături de aliaţi ar putea să facă faţă la orice agresiune”.

Fregata „Mărăşeşti“ poate fi scoasă în faţă

În acest context, contraamiralul (r) doctor Constantin Ciorobea a comentat pentru „Adevărul” capacitatea de răspuns a Forţelor Navale Române în cazul unei agresiuni ruseşti la Marea Neagră. „În acest moment, marinarii militari români au mijloace credibile de răspuns cel puţin modeste, ca să spun aşa. Şi când spun mijloace credibile vorbesc de nave cu dotări care pot fi considerate o ameninţare de ruşi. Concret, avem numai fregata de fabricaţie autohtonă «Mărăşeşti», care are în dotare rachete antinavă. În cazuri punctuale ar putea fi utilizate şi cele trei nave purtătoare de rachete de acelaşi tip (SS-N-2C «Styx» - n.red.), dar acestea nu pot sta foarte mult pe mare. Trebuie spus că fregatele de tip 22 nu pot fi utilizate pentru că nu au fost modernizate, iar corvetele existente sunt cam perimate. Ca o primă concluzie, nu prea stăm bine deloc”, a subliniat contraamiralul, care în cariera a avut şi funcţii de coordonare la comandamentul NATO din Italia.

Am fi putut avea trei corvete moderne, gata de luptă

Constantin Ciorobea a mai precizat faptul că dacă programul de livrare de corvete moderne şi de modernizare a fregatelor de origine britanică de tip 22 ar fi mers aşa cum era plănuit, altfel ar fi stat lucrurile acum. „Dacă contractul se lansa în anul 2017, aşa cum era plănuit, în prezent aveam trei corvete moderne gata de luptă şi, probabil, şi cele două fregate dotate cu armament antinavă şi antiaerian care putea pune presiune. Din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat. Parcă cineva a avut interesul să rămânem cu o flotă militară mai puţin credibilă, care poate fi ignorată de un adversar serios. Şi problema este cu atât mai gravă cu cât vorbim şi de pregătirea echipajelor.

Parcă cineva a avut interesul să rămânem cu o flotă militară mai puţin credibilă, care poate fi ignorată de un adversar serios Constantin Ciorobea contraamiral (r)

Astfel, ipotetic vorbind, chiar dacă la Forţele Navale ar ajunge azi nave noi şi moderne, ele ar putea fi operate în condiţii de luptă după ceva timp. Saltul de la dotări din anii ’90, să spunem, la cele din 2022 este imens. Echipajele ar avea nevoie de un program de instruire şi exerciţii de cel puţin 6 luni pentru a înţelege toate sistemele complexe ale navelor, modul în care acestea se interconectează şi operează. Ca un exemplu, crucişătorul Moskva s-a scufundat, între altele, din cauza modului defectuos în care echipajul a operat sistemele navei. Mai bine spus, cum nu a operat, pentru că, de exemplu, sistemul de combatere a rachetelor antinavă nici măcat un era în funcţiune când crucişătorul a fost lovit”, a mai subliniat contraamiralul.