Eveniment

articolul anterior articolul urmator

Nevoia de eroi. Stima de sine a unei naţiuni ca armă supremă împotriva propagandei

12
27 Feb 2019 10:36:49
LARICS
Actorul Chris Evans, întruchipând personajul Captain America din filmul Avengers: Age of Ultron
Actorul Chris Evans, întruchipând personajul Captain America din filmul Avengers: Age of Ultron

Este un bărbat puternic, mereu dispus la eforturi extreme pentru binele comun. Luptă împotriva asupritorilor de oriunde şi, pe deasupra, se mai şi îmbracă într-un costum inspirat din drapelul naţional american, costum care, nu, nu îi vine caraghios.

Analiză realizată de Valentin Rupa*

A luptat în războiul contra naziştilor şi a susţinut şi efortul trupelor Statelor Unite în Afganistan, împotriva talibanilor, pentru a-i proteja pe localnici. Astăzi, apără, în calitatea sa de lider informal în cadrul agenţiei secrete SHIELD, întreaga planetă de invazia unor zei răi.

Captain America este întruchiparea perfectă a idealului american – valorile sale sunt strâns legate de ţara şi de poporul său, este un apărător al celor slabi şi îşi asumă toate acţiunile. Face şi greşeli, însă mereu şi le repară. Creatorii Joe Simon şi Jack Kirby l-au conturat pe Captain America astfel încât personajul lor să nu fie străin nici de ceea ce înseamnă a fi slab şi neputincios în faţa celor ce îţi vor răul gratuit, căci anterior devenirii sale, eroul fusese un băieţel orfan de ambii părinţi, pe care fizicul său micuţ nu îi ajuta instinctul de luptător, instinct care le-a atras atenţia autorităţilor guvernamentale americane. Guvernul SUA din universul Marvel este cel care, printr-un experiment ştiinţific, i-a dat personajului abilităţile ce l-au transformat în răzbunătorul asupriţilor.

Dar, pentru analiza noastră, cel mai relevant este tocmai faptul că doi creatori care nu au avut vreo legătură cu instituţiile statale au dat naştere acestui erou şi că americanii, de-a lungul generaţiilor, au acceptat personajul ca pe un produs cultural lăudabil. Apărut în cultura de masă de peste ocean cu un an înainte de atacul de la Pearl Harbor, deci înainte de intrarea SUA în război, în perioada în care nazismul, sub Hitler, reprezenta un pericol tot mai clar conturat, Captain America devine, de-a lungul timpului, imaginea rezilienţei naţionale în confruntarea cu răul. Personajul este, mai exact, imaginea sinceră şi nedeformată a patriotismului veridic care îşi are rădăcinile în fantezie.

Patriotismul ca formă supremă de rezilienţă în confruntarea cu fenomenul de fake news pornit dinspre Federaţia Rusă – iată unul dintre subiectele care mi-au atras atenţia la conferinţele din cadrul internshipului LARICS la care particip. Profesorul Lucian Dumitrescu a lansat ideea conform căreia analizele ştiinţifice care combat ştirile false, foarte utile în cercurile academice ce studiază fenomenul, nu îi atrag pe cei care sunt victime ale dezinformării de provenienţă estică. Cu alte cuvinte, aceste analize savante nu au reach decât la o categorie elitistă de internauţi sau consumatori de presă, iar mulţimea formată din oamenii care folosesc mass-media şi internetul pentru entertainment rămâne în continuare vulnerabilă la propaganda rusească. Întrebarea care derivă firesc ar fi: este un „Căpitan România“ mai util în lupta împotriva intoxicărilor dinspre est?


Ştiri de tip clickbait ale sputnik.md, menite să scadă încrederea în funcţionarea societăţii (screenshoturi)

Aceste intoxicări cu scop destabilizator îşi găsesc un teren fertil în România şi, se pare, în cea mai mare parte din Europa, ca urmare a scandalurilor social-politice din ultima vreme. La noi în ţară, cu precădere, instabilitatea politică generează, în rândurile populaţiei, o încredere scăzută în decidenţi şi în instituţiile statului (aspect previzibil), dar şi în interacţiunea cu cei din jur.

Când activităţile zilnice curente se bazează pe lipsă de încredere (când facem cunoştinţă cu cineva, când ne îndeplinim îndatoririle de serviciu, când încheiem un contract, când plătim impozite etc.), se creează o suspiciune generalizată, care la rândul ei dă naştere unui mod greoi de a face lucrurile să se întâmple în societate (birocraţie, dificultate în menţinerea/dezvoltarea infrastructurilor critice sau chiar solidarizare deficitară a cetăţenilor în faţa unui scop comun). Astfel s-ar explica tendinţa cetăţeanului de rând de a se delimita de grupul din care face parte – vezi indicele ridicat al emigrării din România.

Individualismul acesta reiese şi din sondajul realizat de INSCOP şi The Polling Company la comanda LARICS. Trebuie să precizăm aici că cercetarea sociologică menţionată pune faţă în faţă valorile românilor cu cele ale cetăţenilor SUA – toţi au răspuns la aceleaşi întrebări. Aş vrea să ne oprim atenţia asupra a două dintre aceste întrebări ale sondajului care, în mod particular, evidenţiază individualismul românilor.


Sursa: sondajul Valori, percepţii şi reprezentări ale populaţiei în România şi Statele Unite ale Americii.

Sondajul de opinie desfăşurat în România a fost realizat la comanda LARICS de Inscop Research în perioada 12-23 octombrie 2018, pe un eşantion de 1050 subiecţi reprezentativ pentru populaţia României, neinstituţionalizată, cu vârsta de 18 ani şi peste 18 ani, iar cel desfăşurat în Statele Unite ale Americii a fost realizat, tot la comanda LARICS de The Polling Company în perioada 19-22 octombrie 2018 pe un eşantion de 1050 subiecţi, reprezentativ pentru populaţia SUA în vârstă de 18 ani şi peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ±3% 

La întrebarea Cum apreciaţi/evaluaţi dvs. situaţia actuală economică a României?, 73 de procente dintre români au răspuns cu proastă şi foarte proastă. Ceea ce ne atrage atenţia cel mai mult este răspunsul românilor la următoarea întrebare, care sună astfel: Cum apreciaţi/evaluaţi situaţia financiară a familiei dumneavoastră?. Doar 35 de procente dintre români au răspuns cu proastă şi foarte proastă, pe când 61% consideră că, din punct de vedere financiar, familia lor o duce bine şi foarte bine. Aşadar, cu toate că o majoritate a românilor consideră că economia ţării nu este funcţională, tot o majoritate a românilor este de părere că familiile lor stau bine financiar. De aici nu putem să concluzionăm decât că cetăţenii ţării noastre nu consideră că bunăstarea lor se datorează statului. Altfel spus, conştiinţa apartenenţei, a solidarizării, este slabă.

De cealaltă parte, în SUA, cifrele sunt destul de constante: 35% dintre americani sunt de părere că situaţia economică a Statelor Unite este proastă şi foarte proastă, iar 32% dintre cetăţenii SUA consideră că situaţia lor familială este la fel. Invers, 56% sunt de părere că situaţia economică americană este bună şi foarte bună, iar 61% dintre cei care au răspuns întrebărilor din SUA consideră că familia lor o duce bine şi foarte bine din punct de vedere financiar. În Statele Unite, diferenţele de procentaj dintre răspunsurile la cele două întrebări nu sunt suficient de relevante pentru a ne forma o părere cu privire la nivelul individualismului.

Aceste diferenţe de percepţie dintre români şi americani vin pe fondul unui nivel similar de încredere în instituţiile statului, în sensul că acelaşi sondaj arată că atât românii, cât şi americanii, au mai degrabă puţină încredere în Guvern şi Parlament, respectiv Congres; deci, singura diferenţă este de mentalitate.

În faţa unor curente cultural-politice dăunătoare precum nazismul, bolşevismul şi, în general, cele îndreptate împotriva modului propriu de viaţă, SUA îl au pe Captain America. Super-eroul imaginar nu a fost creat de vreo instituţie a statului, deci nu ar putea să intre în categoria contra-propagandă, ci este pur şi simplu spiritul artistic manifestat, din patriotism, de Joe Simon şi Jack Kirby, primit cu entuziasm (tot din patriotism) de americani. Captain America a rezistat aproape 80 de ani şi se dezvoltă în continuare, sub forma unui self-esteem naţional.

Cât ar rezista, cum ar arăta şi cum ar suna un „Căpitan România“? Cine l-ar inventa? Dar, mai ales, cum l-am primi noi, românii?

*Valentin Rupa este jurnalist şi participant la programul de Internship LARICS 2018.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

12 Comentarii

antipro
27.02.2019, 11:00:20

"Cât ar rezista, cum ar arăta şi cum ar suna un „Căpitan România“? Cine l-ar inventa? Dar, mai ales, cum l-am primi noi, românii?" Exista un Capitan sau in fine o Capitana: Kovesi. Care chiar acum candideaza cu sansele cele mai mari sa cucereasca pentru Romania: Europa. Ceea ce nu s-a visat vreodata de la Decebal + Traian. Si acum va rog sa observati diferenta: daca Captain este doar in film, Capitana este in viata reala

+3 (5 voturi)
Lucifer
27.02.2019, 11:17:50

Interesante sondaje, aparent distractive. Dar concluzia, după părere mea, e alta. Chiar în condiţii similare cu SUA(mă refer la percepţia prosperităţii, relativ asemănătoare), totuşi SUA are o speranţă, un Captain America, dar România nu are. Adică, în SUA încrederea în stat este totuşi mai mare decât în România. În România statul este duşmanul, este Răul suprem, este adversarul permanent, în SUA există totuşi un patriotism. Asta înseamnă pentru România o rupere a simbiozei dintre popor şi stat, situaţie foarte periculoasă ca securitate naţională. Să mai observăm că elitele americane sprijină tedinţele patriotice ale poporului şi statului, în România e invers, elitele sunt cele care provoacă anarhie instituţională şi derutează poporul.

+3 (3 voturi)
SpAwN 《♤♡♢♧》
27.02.2019, 11:37:57

Lasă dracului Captain America sau mă rog România,noi avem la tot pasul al'de Jassie James,Bonnie & Clyde,Al Capone și multe alte exemple de unde ne-am inspirat și încă ne mai inspirăm de la americani când vine vorba de eroi naționali..😂

+3 (3 voturi)
Ggggg Hhhhh
27.02.2019, 11:40:05

Reprezentativitatea lui 1050 e diferită în funcție de totalul dintre care sunt aleși.

+1 (1 vot)
marius cristian
27.02.2019, 13:29:15

Cât ar rezista, cum ar arăta şi cum ar suna un „Căpitan România“? Simplu : JohANUS Intaiul , cel dintai din neamul sau plavanesc .....

-1 (3 voturi)

Vezi toate comentariile (12)