Noxele din propria ogradă

Un activist pentru protecţia mediului la un protest în luna februarie

Bucureştiul este unul dintre cele mai poluate oraşe din Europa, cu un indice mediu de 74% în ceea ce priveşte noxele pe care bucureştenii le inhalează zilnic.

Dreptul la replică transmis de administratorul depozitului de deşeuri Glina poate fi citit mai jos.

Din întreaga suprafaţă a capitalei, doar 7,5% este ocupată de spaţii verzi, fiecărui locuitor revenindu-i doar aproximativ 10% metri pătraţi din spaţiul viu al oraşului, faţă de alte capitale europene unde procentul este chiar şi de zece ori mai mare. Au fost şi zile, în plină pandemie, în care gradul de noxe a atins pragul critic de 100%. Poluarea este al doilea factor de risc, după fumat, care duce la instalarea sau la agravarea bolilor respiratorii, după cum arată medicii pneumologi.

Conform Institutului Naţional de Statistică, în Bucureşti sînt înregistrate oficial 1,4 milioane de maşini la care se adaugă cele în tranzit. La cei 1,8 milioane de locuitori ai Capitalei, fiecăruia îi revine cîte un automobil dacă, pe de o parte, scădem minorii, familiile care trăiesc sub pragul sărăciei şi persoanele foarte înaintate în vîrstă, iar pe de altă parte dacă adăugăm familiile îmbogăţite care au cîte 2-3 sau chiar mai multe maşini la poartă.  

De la un an la altul, parcul auto din România a crescut cu 7-8%. A avea o maşină a devenit un mod de viaţă pentru mulţi. Sunt situaţii cînd vezi un BMW la scara blocului, iar proprietarul, în general un tînăr, locuieşte într-un apartament coşcovit ca mama lui. De ce aşa? Pentru că autoturismul de lux este văzut, admirat pe străzile oraşului sau în parcare, pe cînd apartamentul rămîne necunoscut în sărăcia lui. Pentru ignoranţii locuirii, maşina ţine loc de casă.

Groapa de gunoi de la Glina, din marginea Capitalei, este un coşmar pentru bucureştenii care trăiesc la 70 de metri de un munte de gunoi de peste 100 de metri. După aderarea la Uniunea Europeană, România avea obligaţia de a reabilita sau de a închide depozitele de deşeuri care nu se conformau normelor europene. Nici acum groapa de gunoi de la Glina nu a fost închisă şi nici alte 68 de astfel de focare de infecţie din apropierea marilor oraşe din ţară. Arderea deşeurilor a rămas aceeaşi practică în urma căreia locuitorii sînt obligaţi să respire aerul îmbîcsit de noxe, în timp ce ţările Uniunii Europene alocă sute de miliarde de euro pentru a fi investite în sănătatea mediului şi a populaţiei. În România, miniştrii Mediului, agenţiile de protecţie a mediului şi funcţionarii publici trec de atîtea ori pe lîngă mormanele de deşeuri fără să le vadă.

În 2018, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a emis o directivă prin care toate statele membre sînt obligate să elimine deşeurile, în special prin reciclarea acestora, în aşa fel încît să nu pună în pericol sănătatea populaţiei. România se apropie cu paşi mari de procedura de infringement cu Uniunea Europeană, dacă nu va rezolva cît mai repede închiderea gropii de la Glina şi a altor zeci de focare, evitînd în felul acesta amenzi foarte mari.

Atitudinea autorităţilor faţă de sănătatea mediului nu este însă diferită de aceea a multor locuitori din mediul urban, dar şi din cel rural. Peturi, cutii de conserve, resturi menajere în putrefacţie, haine vechi, piese de maşină şi multe altele sînt aruncate de-a lungul căilor ferate, în păduri, în rîuri sau lacuri, la marginea cîmpurilor, în curţile caselor părăsite – într-un cuvînt, pe toată întinderea unei ţări fără stăpîn. Adică peste tot unde au loc chiolhanuri, tîrguri, festivaluri în aer liber, manifestaţii, pe stadioane, în parcuri. Garda de Mediu, acolo unde îşi face apariţia, aplică amenzi simbolice, aşa cum ordonă o lege mai mult decît permisivă în ceea ce priveşte protejarea mediului.

Pe de altă parte, sute de mii de hectare de pădure au fost tăiate ilegal doar în ultimii zece ani. Un departament al statului, înfiinţat la presiunea Uniunii Europene, monitorizează ce se întîmplă cu pădurile din România. Raportul instituţiei arată că în fiecare an 20 de milioane de metri cubi de lemn dispar ilegal. În ceea ce priveşte pădurile retrocedate foştilor proprietari, mai mult de jumătate dintre acestea au fost rase de pe suprafaţa pămîntului, fiind vîndute marilor afacerişti, care la rîndul lor le-au vîndut unor companii de exploatare a lemnului din străinătate.

Toate cele de pînă acum sînt legate de conceptul de „locuire în comunitate“. Cine nu respectă locul celuilalt este de fapt un intrus suficient sieşi şi micimii lui. Nu dă doi bani pe spaţiul din jurul său, tot astfel cum nu se implică în nici un fel în a construi o comunitate care să fie proprietara unui mod de viaţă sănătos. Dacă interiorul îi este deteriorat, la fel se va raporta şi la exterior. Aici chiar nu e vorba doar de clasa politică, ci şi de clasa civilă. Ne încolonăm ordonaţi către o lume mizeră şi respingem atîtea şi atîtea posibilităţi de a o face mai bună. Mai locuibilă.   

George Arun - Deutsche Welle

DREPT LA REPLICĂ DIN PARTEA ADMINISTRATORULUI DEPOZITULUI DE DEŞEURI GLINA

Ca a urmare a publicării în data de 21 iunie 2020, 16:41 a articolului “Noxele din propria ogradă” semnat de George Arun – sub sigla Deutsche Welle, în conţinutul căruia au fost prezentate publicului informaţii false, neverificate, într-o manieră capabilă să altereze percepţia cititorilor şi să inducă în eroare publicul cu privire la activitatea desfăşurată de ECOREC S.A. la depozitul de deşeuri Glina dar şi asupra situaţiei reale a amplasării depozitului şi a influenţei acestuia asupra comunităţilor învecinate, prin prezentarea cu rea intenţie a unor informaţii grave, fără citarea sursei acestora, prin care se promovează în mod eronat ideea că România riscă declanşarea unei proceduri de infringement din partea Uniunii Europene datorită depozitului pentru deşeuri Glina dar şi ideea că depozitul pentru deşeuri Glina este unul neconform, care nu respectă normele europene în materie, în contextul în care opinia publică este sensibilă la orice astfel de informaţii  în contextul recentelor episoade de poluare la nivelul capitalei dar şi în contextul pandemiei, aducem următoarele clarificări:

• Depozitul de deşeuri Glina este un depozit conform care respectă toate cerinţele de proiectare, construcţie şi exploatare existente prin normativele naţionale şi actele normative europene.
• Pentru activitatea depozitului, ECOREC S.A. deţine toate avizele şi actele de reglementare necesare. Activitatea este certificată prin Sisteme de Management de Mediu şi de Calitate.
• Activitatea desfăşurată de subscrisa este un serviciu public realizat în concordanţă cu Strategia Naţională a Deşeurilor, Planul Naţional şi Planurile Regionale de Gestionare a Deşeurilor. 
• Amplasarea depozitului, cât şi alocarea spaţiului aferent acestei activităţi s-a făcut prin hotărâre de guvern în anul 1999.
• Depozitul pentru deşeuri Glina nu este cuprins în lista depozitelor neconforme care trebuiesc închise ca urmare a nerespectării obligaţiilor impuse de Uniunea Europeană.
• Depozitul Glina nu face obiectul nici unei proceduri de pre-infringement sau infringement deschisă pentru România. Managementul depozitului nu are la cunoştinţă existenţa unei notificări a Uniunii Europene sau a oricărei alte entităţi care să relevă o astfel de procedură. În articolul “Noxele din propria ogradă” este prezentat în mod eronat, fără verificarea informaţiei, că România riscă o “procedură de infringement cu Uniunea Europeană, dacă nu va rezolva cât mai repede închiderea gropii de la Glina”.
• Amplasamentul depozitului Glina a fost vizitat în luna februarie anul curent 2020 de o delegaţie a Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, inclusiv de domnul ministru Costel Alexe, fiind verificare toate instalaţiile de depoluare aferente depozitului.
• În incinta depozitului se află o instalaţie de sortare a deşeurilor cu o capacitate de 70 de tone pe oră, respectiv 500.000 tone/an, modernizată în anul 2017, care este capabilă să sorteze aproximativ 50% din deşeurile produse la nivelul mun. Bucureşti.
• Celulele de depozitare a deşeurilor sunt construite cu respectarea tuturor cerinţelor legale şi cuprind măsuri stricte de protecţie prin dublă impermeabilizare, sisteme performante de drenaj şi sisteme eficiente de derulare a activităţii.
• Instalaţiile de poluare care deservesc depozitul cuprind: instalaţii de captare şi tratare a levigatului prin procedeul osmozei inversei cu o capacitate dublă faţă de cea necesară. Instalaţii de extracţie şi neutralizare a gazelor de depozit la temperaturi înalte de peste 1100 grade Celsius. 
• Pe parcursul celor 20 de ani de activitate, depozitul Glina a fost verificat prin sute de inspecţii ale comisarilor Gărzii de Mediu Ilfov şi Gărzii Naţionale de Mediu, de laboratorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului şi de alte instituţii abilitate, niciodată nu au fost constatate neconformităţi la adresa activităţii capabile să pună în pericol mediul înconjurător ţi comunităţile învecinate (link APM).
• Depozitul pentru deşeuri Glina este amplasat într-o zonă industrială destinată managementului deşeurilor încă din anii 1950 , fiind învecinată cu Staţia de Epurare a Apelor Uzate Glina care deserveşte întreg municipiul Bucureşti, colectorul casetat Dâmboviţa (transport ape menajere municipale), PROTAN S.A. (activitate de stocare si manipulare cadavre si resturi animaliere), REMAT S.A. (sortare si valorificare deseuri) INDECO GRUP S.A. (sortare si valorificare deseuri), PICOVIT S.A. (ferma de crestere intensive a porcinelor), PALAPLAST S.A. (producţie fittinguri industriale din materiale plastice), ARTE GRUP PRINT S.R.L. (productie ambalaje), T.M.C.U.B. (productie utilaje si chimicale), PROTECT CHEMICAL S.R.L. (productie chimicale), PEPSICO STAR FOODS S.R.L. (productie alimente) EUROINK CHEMICALS S.R.L. (productie cerneluri tipografice, lacuri, vopseluri), EUROBUSINESS GROUP S.R.L. (activitati tipografice), DURAZIV S.R.L. (produse chimicale, vopsele, tencuieli decorative, adezivi etc.), GLASS EXPERT S.R.L. (procesarea sticlei plane, precum si productia de sticla), FABRYO CORPORATION S.R.L. (fabrizarea vopselelor, lacurilor, cernelei tipografice etc.), CARDINAL S.R.L. (productie de compounduri din polimeri si elastomeri termoplastici) şi multe alte activităţi industriale.
• Prima atestare a zonei ca “groapă pentru depozitarea gunoaielor menajere” apare în anul 1967 în “Studiul posibilităţilor de depozitare a gunoaielor menajere din oraşul Bucureşti nr. 200/30.01.1967”.
• Depozitul Glina este cuprins Planul Urbanistic General al oraşului Popeşti Leordeni, faţă de limita acestuia fiind impusă prin reglementările urbanistice o distanţă minim de protecţie de 1000 m. Această zonă nu este respectată datorită edificării construcţiile de tip locuinţă (legal sau ilegal) mai ales cu preponderenţă în perioada 2010 – prezent. Autorităţile locale sunt conştiente de această situaţie, subscrisa notificând frecvent aceste nereguli, însă continuă să emită autorizaţii de construire pentru edificarea locuinţelor în zona de protecţie a depozitului  
• Nerespectarea distanţei de protecţie sanitară între limita amplasamentului este o consecinţă a extinderii nesupravegheate a zonelor rezidenţiale spre depozitul Glina.
• Între zonele active din incinta amplasamentului şi cele mai apropiate locuinţe, subscrisa a realizat o perdea vegetală pe o suprafaţă de 10 hectare, poziţionată pe aliniamentul limitei de proprietate care cuprinde 40.000 de exemplare arboricole de salcâm şi salcie.
• Subscrisa desfăşoară periodic activităţi de monitorizare a principalilor factori de mediu prin laboratoare acreditate, monitorizare care nu a relevat depăşirea pragurilor de alertă.
• Rezultatele studiilor  de monitorizare şi verificare privind impactul activitatii de depozitare asupra sanatatii populatiei din zona depozitului Glina, efectuate pe parcursul activităţii, demonstrează că activitatea din interiorul depozitului nu afecteaza starea de sănătate a populatiei si mediul inconjurator.
• Contrar celor prezentate, activitatea desfăşurată la depozitul Glina nu reprezintă niciun pericol pentru mediu sau pentru comunităţile locale, aspecte certificate de numeroasele controale ale autorităţilor.  

De asemenea, atragem atenţia că prin acest articol aţi dat publicităţii informaţii de a căror veridicitate autorii nu sunt siguri, şi a căror autenticitate nu a fost verificată prin sursele avute la îndemână şi care nu se bucură de referinţe către surse exterioare de confirmare. Considerăm că nu este respectat codul deontologic asumat de publicaţie iar maniera de redactare a textului şi de prezentare a faptelor induce cititorul în eroare şi lasă impresia de dezinformare cu rea intenţie.

Menţionăm încă o dată că nu am fost contactaţi pentru a verifica informaţiile înainte de publicarea articolului şi nici pentru a emite un punct de vedere legat de acest subiect.

Pentru toate afirmaţiile nereale si calomnioase, difuzate publicului ne rezervăm dreptul să atragem răspunderea persoanelor vinovate, inclusiv prin solicitarea de daune materiale.