Oameni şi cărţi. România la Târgul de carte de la Paris 2016

Dacă Dumnezeu ar exista, el ar fi o bibliotecă, spunea Umberto Eco, plecat de curând să se instaleze, pentru eternitate, într-o astfel de supremă şi ultimă catedrală.  Mi-l amintesc la un tîrg de carte de la Paris, semnînd automat şi „laic”, fără evlavie, autografe pe zeci de tomuri, aşezate în coloane în jurul lui - nu-i aşa, stîlpii săi de catedrală. În acest an, coloana României e de peste 1000 de titluri.

Începe, la Paris, a 36-a ediţie a tîrgului de carte, care din acest an se numeşte Livre Paris.De joi 17 şi pînă duminică 20 martie, expun şi participă 40 de ţări iar invitată de onoare este literatura sud-coreeană, cvasinecunoscută în Europa. Salonul, în cîteva cifre, e recunoaşterea fără echivoc a faptului că literatura e şi o industrie: vor fi prezenţi 3000 de scriitori şi 1200 de editori; se organizează 800 de întîlniri şi dezbateri şi sunt aşteptaţi în total în jur de 200 000 de vizitatori, între care 40 000 de tineri. Cei peste 18 ani plătesc 12 euro la intrare.

Toţi suntem puţin dada 

Organizat de Centrul Naţional al Cărţii şi de Institutul cultural român de la Paris, standul românesc propune 20 de evenimente sub pălăria nonconformistă a unui titlu – omagiu : "Nous sommes tous un peu dada" / « Toţi suntem puţin dada ». Se împlinesc 100 de ani de cînd Tristan Tzara, pe numele său Samuel Rosenstock, născut la Moineşti, pleca la Zurich şi apoi la Paris pentru a-i uni sub strigătul « dada » pe cei mai nonconformişti artişti ai începutului de veac.  Îi sunt dedicate mai multe dezbateri, cu participare densă şi promiţătoare, printre care Petre Răileanu, Bogdan Ghiu, Virgil Tănase, Michel Carassou, Serge Fauchereau. O performanţă-lectură amestecă voci şi limbaje artistice – poeta Hélène Cixous, Mica Gherghescu, istoric de artă, Laura Grunberg, sociolog, Isabelle Maurel , coregraf -   în jurul titlului  « Larmoires de textes » , publicat de editura franceză de cărţi de artă Transignum a artistei franco -române Wanda Mihuleac.

Mai puţine ca număr faţă de producţia din alţi ani, traducerile din literatura română de azi îi aşează în vitrină pe Răzvan Rădulescu cu « Theodose le Petit », tradus în franceză de Philippe Loubière (editura Zulma), pe Matei Vişniec cu « Le Marchand de premières phrases », tălmăcit de Laure Hinckel (Actes Sud), Marius Chivu, cu « La Ventolière en plastique », transpus de Fanny Chartres (MEO) sau Bogdan Teodorescu cu « Spada », în versiunea lui Jean Louis Courriol (Agullo). Apărute, în franceză ,cu sprijinul Institutului Cultural Român prin programul TPS, cărţile vor fi lansate la stand, iar programul integral e de găsit aici.

O veste bună este faptul că începem să-i recuperăm, prin traduceri, pe clasicii vechi şi moderni, un patrimoniu indispensabil, pînă la urmă , pentru ca fiecare titlu de literatură contemporană care ajunge să pătrundă pe exclusivista piaţă a cărţii din Franţa să nu cadă în gol : au apărut şi vor fi lansate Eminescu « Poésies » (Non Lieu), Liviu Rebreanu « Adam et Eve » (Cambourakis), Cezar Petrescu, «Avenue de la Victoire » (Non Lieu), toate în traducerea lui Jean-Louis Courriol dar şi Ion Creangă, « Contes, Souvenirs d’enfance et histoires » (L’Harmattan), în traducerea lui Dominique Ilea.

Putem spera la mai multe traduceri în anii viitori ? Motive de optimism ar fi : ICR şi Centre national de livre din Franţa semnează în cadrul acestei ediţii a tîrgului de la Paris o convenţie pentru organizarea în parteneriat a unor ateliere de traducere şi publicarea, apoi, a unei colecţii de gen.    

Norman Manea, la Paris

Tema exilului, cu  excepţionala sa germinaţie literară, promite un regal de întîlniri. Scriitorul Norman Manea vine de peste Ocean, şi ne deschide, de două ori, în timpul salonului, sertarele exilului său.Prima întîlnire are loc sîmbătă 19 martie, în compania editorului Antoine Spire şi a traducătorului Nicolas Cavaillès. Voi fi gazdă fericită, duminică 20 martie, alături de literaţii Bruno Corty şi Oliviez Guez, pentru o dezbatere cu Norman Manea, la lansarea ultimului său titlu în franceză, « Les Tiroirs de l’exil. Dialogue avec Leon Volovici », tradus de Nicolas Cavaillès, şi publicat de editura Bord de l’Eau.

Scriitorul Paul Goma, reper fundamental al exilului şi disidenţei româneşti, se află în centrul discuţiilor unei mese rotunde moderată de Mariana Sipoş, la care participă Radu Boroianu, Dan Culcer, Bogdan Rusu şi Virgil Tănase. 

Virgil Tănase a tradus o carte fundamentală, Eugen Simion, « Cioran.Une mythologie de l’inachevé », (Soupirail), despre care va vorbi împreună cu Dimitru Tepeneag şi editoarea Emanuelle Moysan. Editura ICR a publicat traducerea lui Dominique Ilea « Lucian Raicu. Cent lettres de Paris » şi celebra voce critică de la Europa liberă şi Radio France International va fi evocată de Petre Răileanu, Michel Crépu şi Dinu Flămând.

În ce mod ne formează pendularea între două spaţii culturale diferite se întreabă Basarab Nicolescu la dezbaterea Paris-Bucarest, voyages et Bildung împreună cu invitaţii săi : Jen-Yves Conrad – autor al ghidului "Roumanie, capitale Paris" (Oxus), şi Louis Monier, celebrul fotograf, autor al faimosului clişeu  « Eliade Cioran Ionesco în Place Fürstenberg, în 1977 », şi al albumului "Les Roumains de Paris" iniţiat de Basarab Nicolescu, în curs de apariţie la editura franceză Michel de Maule.

Secvenţe cruciale din istoria României şi a Europei vor aduna specialişti şi public în jurul unor titluri recente precum « Histoire de la Transyilvanie » de Ioan Aurel Pop şi Ioan Bolovan (Rafael de  Surtis), într-o întîlnire moderată de  Roxana Bauduin cu participarea lui Ioan Aurel Pop, Basarab Nicolescu, Alain Vuillemin, Dinu Flămând şi Gabrielle Napoli.  Despre « Jours de sang, d'amour et de lumière. Une infirmière française durant la Grande Guerre » (Edilivre), vor vorbi istoricii Matei Cazacu şi Adrian Cioroianu, în prezenţa autorului Éric Pion-Noirie.

Librărie românească la Paris

Nu, nu există o librărie românească la Paris. E o frustrare vie pentru cineva fascinat de ceea ce se întîmplă între cuvintele limbii române graţie puterii de imaginaţie a scriitorilor noştri, indiferent de partea de lume în care a ales să trăiască. De aceea salonul de la Paris devine, anual, cea mai mare librărie românească pe care am putea-o avea vreodată. În acesta an o pune pe roate Virgil Oniţă, directorul Libris de la Braşov, care aduce cu camionul 1, 600 de tone de carte, peste 1000 de titluri, de la 30 de edituri.

Cărţile se mută pe ecrane, viitorul a început deja ieri. Şi totuşi, coloanele pe care se sprijinea Umberto Eco cînd oferea autografe la foc automat erau din celuloză iar scrisul său păta cartea cu cerneală adevărată. Cum vom mai putea găzdui, pe cărţile - ecran, autografele scriitorilor de care ne îndrăgostim ?

Todiébook se numeşte performanţa cu care e menită, simbolic, să debuteze seria de evinimente la standul României, un mod inedit de a sărbători 140 de ani de la naşterea lui Brâncuşi şi centenarul dada.  Artistul Cristian Todie, fabulos sculptor de cărţi - ne promite o carte futuristă, fără debut şi fără sfîrşit, o distorsiune spaţio-temporală, ca loc geometric al reflecţiilor în jurul cărţii şi al avatarurilor sale.

Ultimul eveniment dă Cezarului ce este al Cezarului. Un mănunchi de poeţi şi de traducători, între care Horia Bădescu, Octavian Soviany, Maria Pilchin, Emese Egyed, Dinu Flămând si Bogdan Ghiu, pun cu glas tare întrebarea formulată de poetul Saint John Perse : Et c'est assez, pour le poète, d'être la mauvaise conscience de son temps ?

Răspunsurile se găsesc în cărţi, totdeauna în cărţi.