Eveniment

articolul anterior articolul urmator

Omul de afaceri Ilie Carabulea va fi cercetat în arest la domiciliu

0
2 Dec 2014 21:51:35
Autor: Mihai Stoica
Ilei Carabulea va părăsi arestul FOTO Adevărul
Ilei Carabulea va părăsi arestul FOTO Adevărul

Omul de afaceri Ilie Carabulea va fi cercetat în libertate după ce magistraţii Curţii Supreme au admis, marţi seară, contestaţia acestuia şi au dispus să fie cercetat în arest la domiciliu. Decizia judecătorilor este definitivă.

Curtea de Apel Bucureşti a respins, pe 25 noiembrie, "ca nefondată" cererea de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu cea a controlului judiciar. Ilie Carabulea a atacat acea decizie, iar astăzi a avut câştig de cauză. 

Şase capete de acuzare

În luna iunie, magistraţii au decis ca Ilie Carabulea să fie cercetat în arest la domiciliu, unde a stat însă doar o lună de zile. 

În luna iulie, Carabulea s-a întors după gratii după ce procurorii DNA l-au acuzat că ar fi monitorizat video, din arestul de acasa, sediul Carpatica Asig şi că ar fi contactat mai multe persoane din dosar.  

Ilie Carabulea este acuzat de către procurorii DNA de săvârşirea a şase infracţiuni, respectiv constituirea unui grup infracţional organizat, cumpărare de influenţă (două infracţiuni), dare de mită (două infracţiuni), folosirea în orice mod de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii în scopul obţinerii pentru sine de foloase necuvenite, în formă continuată (3 acte materiale), instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, instigare la uz de fals. 

Alături de Carabulea, au mai fost trimişi în judecată Marian Mârzac, fost director general al S.C. CARPATICA ASIG S.A., ulterior membru neexecutiv în cadrul conducerii Autorităţii de Supraveghere Financiară, Dan Radu Ruşanu, fost preşedinte Autorităţii de Supraveghere Financiară, Radu Mustăţea, membru în Consiliul de Administraţie al S.C. CARPATICA ASIG S.A.,iar ulterior şi preşedinte al Biroului Asiguratorilor de Autovehicule din România, Elena Rusu, membru în conducerea S.C. CARPATICA ASIG S.A, Ina-Ana Crudu, fost director general la S.C. CARPATICA ASIG S.A, Elena Laura Chiţoiu, fost director al Direcţiei Avizări din cadrul Autorităţii pentru Supraveghere Financiară (A.S.F), Ioan Opriş, expert tehnic auto în cadrul Biroului de expertize locale de pe lângă Tribunalul Sibiu, Ioan Dacian Vinereanu, persoană din anturajul lui Mustăţea Radu, Călin Georgel, fost secretar general al A.S.F, Corneliu Silviu Moldoveanu, fost vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară – conducătorul Sectorului Asigurări, Dan Odobescu, avocat suspendat de drept în cadrul Baroului Bucureşti şi proprietar al unei societăţi de asigurări şi S.C. CARPATICA ASIG S.A. 
 
Potrivit DNA, în rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt: 
 
“În anul 2012, S.C. CARPATICA ASIG S.A., companie specializată în emiterea de poliţe de asigurări, în ponderea cărora, cel mai mare procent îl aveau asigurările tip R.C.A., avea o situaţie financiară precară şi necesita o infuzie de capital de circa 11.000.000 euro. Începând cu mai 2013, Carabulea Ilie împreună cu inculpaţii Mustăţea Radu şi Mîrzac Marian au constituit un grup infracţional organizat, în scopul săvârşirii unor infracţiuni prin care se urmărea protejarea intereselor financiare ale S.C. CARPATICA ASIG S.A.
 
Carabulea Ilie (persoana care deţine indirect şi controlează societatea de asigurări) l-a promovat, susţinut şi cointeresat financiar, în mod constant pe fostul director Mîrzac Marian (care a ocupat această funcţie la S.C. CARPATICA ASIG S.A în perioada 16.05.2012 – 23.04.2013), pentru a fi ales în conducerea A.S.F. Din poziţia de membru neexecutiv în cadrul conducerii A.S.F., ocupată cu începere din data de 24 aprilie 2013, Mîrzac Marian a făcut demersuri pentru a asigura protecţia S.C. CARPATICA ASIG S.A. şi pentru a evita suspendarea autorizaţiei de funcţionare de pe piaţa asigurărilor din România, până la remedierea deficienţelor.
 
Ca intermediar în relaţia dintre Carabulea Ilie şi Mîrzac Marian a fost desemnat Mustăţea Radu, membru în consiliul de administraţie al S.C. CARPATICA ASIG S.A, având rolul de a comunica rezultatele demersurilor infracţionale ale lui Mîrzac Marian, precum şi informaţii confidenţiale obţinute de la acesta din urmă.
 
Gruparea respectivă a fost sprijinită de Ruşanu Radu Dan, preşedintele ASF, precum şi de alte persoane din conducerea ASF, respectiv inculpaţii Călin Georgel, Chiţoiu Laura Elena şi Moldoveanu Corneliu Silviu şi Odobescu Dan.
 
La rândul lor, inculpaţii Crudu Ina-Ana, Rusu Elena, angajaţi la S.C. CARPATICA ASIG S.A., precum şi Vinereanu Ioan Dacian au aderat sau au sprijinit gruparea infracţională constituită.
Constituirea grupului infracţional organizat şi funcţionarea lui s-a făcut, în timp, fiecare membru având atribuţii specifice, bine determinate şi specializate, în raport de problemele financiare întâmpinare de S.C. CARPATICA ASIG S.A.
 
Astfel, inculpatul Mîrzac Marian şi, ulterior, inculpata Crudu Ina-Ana, au fost propuşi şi numiţi director general la S.C. CARPATICA ASIG S.A., urmărindu-se în acest scop mărirea libertăţii de mişcare a inculpatului Mustăţea Radu, prin înlăturarea, din conducerea societăţii de asigurări a altor persoane care nu erau dispuse să adere la practicile infracţionale.
 
Concret, în schimbul protecţiei oferite de Mîrzac Marian societăţii de asigurări S.C. CARPATICA ASIG S.A, Carabulea Ilie cu sprijinul lui Mustăţea Radu, Rusu Elena, Vinereanu Ioan-Dacian şi Crudu Ina-Ana, a dispus, în perioada 25 mai - 10 iunie 2013, ca un autoturism marca Audi A8, având valoarea de catalog de 81.370 euro, să îi fie vândut la un preţ subevaluat lui Mîrzac Marian, cu plata în 40 de rate sub disimularea unei tranzacţii de vânzare-cumpărare între acesta şi societatea de asigurări, iar la 26 august 2013, i-a remis lui Mîrzac Marian suma de 8.937,5 euro (39.141 lei), sumă disimulată în modalitatea acordării unei prime, fără acoperire contractuală.
 
Pentru a da o aparenţă de legalitate cu privire la valoarea de înstrăinare a autoturismului Audi A8, mult diminuată, la solicitarea lui Mîrzac Marian şi Carabulea Ilie, inculpatul Opriş Ioan (acţionând în calitate de expert în cadrul Biroului Local de Expertize Judiciare de pe lângă Tribunalul Sibiu) a întocmit un raport de evaluare în cuprinsul căruia a menţionat date neconforme realităţii, cu privire la anul fabricaţiei (2001 în loc de 2011) şi existenţa unor defecte/avarii (care în realitate nu existau), stabilind valoarea autoturismului la preţul subevaluat de 31.000 de euro.
 
Urmărind acelaşi demers infracţional şi pentru a conferi tranzacţiei o falsă natură cutumiară, specifică companiilor private, prin care unui fost director i se înstrăinează autoturismul de serviciu la preţ preferenţial, inculpata Rusu Elena a dat dispoziţie directorului economic, în cursul primei săptămâni din luna iunie 2013, să întocmească, în fals, o factură fiscală şi o chitanţă care să ateste că inculpatul Mîrzac Marian a virat către S.C. CARPATICA ASIG S.A., în baza unui contract încheiat anterior datei de 22 mai 2013, o primă rată de 5.000 euro, dată la care ar fi avut loc şi întocmirea facturii susmenţionate. S-a procedat în acest mod pentru a preconstitui probe în cazul în care Mîrzac Marian ar fi fost acuzat de primirea de foloase necuvenite, prin atestarea faptului că, la data vânzării autoturismului acesta s-ar fi aflat încă în perioada de 30 zile, în interiorul căreia avea obligaţia să încheie orice raport cu societatea S.C. CARPATICA ASIG S.A (în condiţiile în care acesta îşi încheiase activitatea la Carpatica la data de 23 aprilie 2013).
 
În schimbul acestor foloase necuvenite, Mîrzac Marian, în calitatea deja dobândită de membru neexecutiv în cadrul conducerii ASF, a acţionat în aşa fel încât, şi prin influenţarea altor funcţionari cu funcţii de conducere ori de execuţie din cadrul ASF, nu şi-a exercitat funcţiile de supraveghere şi control, asigurând protecţie societăţii de asigurări S.C. CARPATICA ASIG S.A.. Rolul protector al lui Mîrzac Marian a constat în tergiversarea luării unor decizii de către conducerea ASF privind dispunerea unor controale asupra activităţii S.C. CARPATICA ASIG S.A., prin divulgarea tematicii şi a datei controalelor inopinate, prin influenţarea membrilor organismului de conducere al Autorităţii de Supraveghere Financiară cu privire la aprobarea concluziilor potenţialului control, precum şi prin orice altă modalitate prin care inculpatul Mîrzac Marian, în baza raporturilor colegiale sau de subordonare care existau între acesta şi funcţionarii ASF ar fi putut favoriza, pe căi ilicite, activitatea S.C. CARPATICA ASIG S.A.
 
Astfel, în zilele de 16 şi 23 septembrie 2013, Mîrzac Marian i-a transmis lui Carabulea Ilie, prin intermediul lui Vinereanu Ioan-Dacian, date confidenţiale privind hotărârile adoptate în cadrul consiliul de conducere al Autorităţii de Supraveghere Financiară, hotărâri prin care s-a dispus efectuarea unor controale inopinate la S.C. CARPATICA ASIG S.A., iar în data de 25 octombrie 2013, Mîrzac Marian a transmis lui CARABULEA ILIE, prin intermediul inculpatului Mustăţea Radu, date de aceeaşi natură.
 
Datele susmenţionate priveau devoalarea numelui membrilor echipei de control inopinat, tematica controalelor şi data când vor avea loc, astfel încât inculpatul Carabulea Ilie a fost pus în gardă şi a reuşit, prin măsurile dispuse, să ascundă echipei de control deficienţele existente în activitatea S.C. CARPATICA ASIG S.A. şi să sustragă controlului mai multe dosare de daune care conţineau nereguli urmărite în tematica de control a comisiei Autorităţii de Supraveghere Financiară, constituită în acest sens.
 
În cursul lunii iunie 2013, inculpatul Mîrzac Marian a intervenit pe lângă inculpata Chiţoiu Laura-Elena, director al Direcţiei Autorizări din cadrul ASF, pentru ca aceasta să promoveze, cu celeritate şi cu nerespectarea condiţiilor legale, autorizarea ocupării, de către inculpata Crudu Ina-Ana, a funcţiei de director general al S.C. CARPATICA ASIG S.A.
 
La solicitarea lui Mîrzac Marian, Chiţoiu Laura Elena a stabilit data evaluării în vederea autorizării lui Crudu Ina-Ana, în mod arbitrar, pentru data de 19 iunie 2013 şi nu a convocat, aşa cum era procedura, nici pe directorul Direcţiei Juridice şi nici pe directorul Direcţiei Control, pentru a face parte din comisia susmenţionată, temându-se de o posibilă avizare negativă din partea acestora.
 
Pentru a nu exista surprize cu privire la rezultatul evaluării, chiar dacă respectiva comisie, prin însăşi modalitatea de constituire, era una extrem de concesivă, deşi nelegală, inculpata Chiţoiu Laura Elena a convenit cu inculpatul MÎRZAC MARIAN ca înainte de încheierea evaluării acesta să intre „întâmplător” în biroul unde era întrunită comisia, iar prin prezenţa sa să contribuie suplimentar, ca factor de presiune, pentru luarea unei decizii favorabile în ceea ce o priveşte pe Crudu Ina-Ana.
 
Într-un alt context, la data de 1 august 2013, inculpatul Mîrzac Marian, folosindu-se de prerogativele funcţiei sale în cadrul ASF, i-a solicitat inculpatului Călin Georgel, secretar general al aceleiaşi instituţii, să sustragă un document transmis din greşeală către Autoritatea de Supraveghere Financiară de către o angajată a S.C. CARPATICA ASIG S.A. Documentul respectiv releva încălcări grave ale limitelor mandatului conferit inculpatului Mîrzac Marian, în perioada în care acesta deţinuse funcţia de director general la S.C. CARPATICA ASIG S.A., încălcări săvârşite cu ocazia încheierii unui contract privind comisioanele acordate unui broker de asigurări. În acelaşi context, Mîrzac Marian i-a cerut lui Călin Georgel să radieze din registrul electronic de intrări numărul de înregistrare al documentului respectiv transmis prin fax, în condiţiile în care acest document, dacă ar fi fost supus atenţiei conducerii ASF, risca să declanşeze un control automat asupra activităţii S.C. CARPATICA ASIG S.A. şi ar fi creat prejudicii grave de imagine inculpatului Mîrzac Marian.
 
În perioada 11-17 decembrie 2013, inculpatul Ruşanu Radu Dan a exercitat presiuni, în calitate de preşedinte al ASF, asupra mai multor societăţi de asigurări, urmărind şi reuşind impunerea lui Mustăţea Radu, membru al consiliului de administraţie al S.C. CARPATICA ASIG S.A., la conducerea Biroului Asiguratorilor de Autovehicule din România (B.A.A.R.), asociaţie care administrează fondul la care contribuie toate societăţile de asigurări din România, autorizate să practice asigurări de răspundere civilă auto obligatorii şi mandatate să elibereze documente de asigurare de răspunde civilă auto Carte verde. (Valoarea acestui fond se ridică la momentul de faţă la circa 15.000.000 euro).
 
Astfel, la solicitarea formulată de către inculpatul Mustăţea Radu, atât direct, cât şi indirect, prin intermediul inculpatului Mîrzac Marian, în intervalul 11-17 decembrie 2013, inculpatul RUŞANU RADU DAN „l-a mandatat” pe vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară – conducătorul Sectorului Asigurări, Moldoveanu Corneliu Silviu, să contacteze asiguratorii din România, cu drept de vot, pentru a-i determina ca la alegerile din 19 decembrie 2013, aceştia să îi dea voturile lui Mustăţea Radu, în detrimentul contracandidatului său.
 
În data de 16 decembrie 2013, conformându-se acestei solicitări, Moldoveanu Corneliu Silviu i-a cerut lui Odobescu Dan, avocat suspendat de drept în cadrul Baroului Bucureşti şi proprietar al unei societăţi de asigurări, să intervină pe lângă diverşi asiguratori, astfel încât să le schimbe intenţia de vot în favoarea lui Mustăţea Radu. În baza acestei înţelegeri infracţionale, Odobescu Dan s-a angajat efectiv să determine persoanele împuternicite reprezentând 3 societăţi de asigurări să îl voteze pe Mustăţea Radu.
 
Ca urmare a acestei înţelegeri frauduloase, dar şi a influenţei exercitate de Ruşanu Radu Dan şi de Moldoveanu Corneliu Silviu, au fost deturnate şi direcţionate, în favoarea inculpatului Mustăţea Radu, un număr total de 91 voturi. Activitatea infracţională a condus la alegerea, ca preşedinte al BAAR, a inculpatului Mustăţea Radu, cu un număr total de voturi de 270 voturi, faţă de 139 voturi cât a obţinut contracandidatul său.
 
Începând cu data de 28 ianuarie 2014, inculpatul Ruşanu Radu Dan a impus, prin intermediul Direcţiei resurse umane din cadrul ASF, aflată în subordonarea nemijlocită a preşedintelui ASF, ca o parte semnificativă a salariaţilor A.S.F., martori şi potenţiali martori în prezenta cauză, să semneze angajamente de confidenţialitate. Acest lucru a fost impus de Ruşanu Radu Dan ulterior efectuării, în prezenta cauză, a unor percheziţii la cele trei sedii sau puncte de lucru ale A.S.F. din Bucureşti şi în contextul în care devenise notorie (ca urmare a comunicatelor oficiale ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie, preluate substanţial în mass-media), punerea sub acuzare a inculpaţilor Chiţoiu Laura Elena, director Direcţia Avizări din cadrul A.S.F., Mîrzac Marian, membru neexecutiv în cadrul Consiliului A.S.F., şi Călin Georgel, secretar general al A.S.F., sub aspectul săvârşirii unor infracţiuni de corupţie şi a unor infracţiuni de serviciu, în legătură cu activitatea S.C. CARPATICA ASIG S.A. 
 
În conformitate cu aceste angajamente, angajaţii A.S.F. erau obligaţi să respecte o procedură de furnizare a informaţiilor cu caracter confidenţial, urmând ca informaţiile deţinute, de interes pentru o procedură judiciară, solicitate prin dispoziţia procurorului sau a instanţelor, să poată fi transmise numai după obţinerea acordului scris al preşedintelui A.S.F. Astfel, în intervalul 28 – 31 ianuarie 2014, au fost luate un număr de 39 de angajamente de acest tip, unui număr de 39 de angajaţi A.S.F., iar începând cu data de 1 februarie 2014 au fost luate alte 11 asemenea angajamente unui număr de 11 salariaţi. Conform acestor angajamente, divulgarea unor date organelor de urmărire penală sau instanţei de judecată fără aprobarea preşedintelui A.S.F., putea fi sancţionată cu desfacerea contractului de muncă, constituind abatere disciplinară”, arată DNA. 
 
Prima condamnare a lui Ilie Carabulea. Cum a ieşit omul de afaceri din închisoare după doar câteva luni

În octombrie 2010, DNA-ul descindea la Sibiu, în cel mai răsunător dosar instrumentat în ultimii ani în fosta capitală culturală europeană. Vizaţi de anchetă erau magnatul Ilie Carabulea, fostul prim-procuror al Judecătoriei Sibiu, Florin Apostu, dar şi un ofiţer SRI. 

DNA îl acuza atunci de Carabulea de dare de mită şi de cumpărare de influenţă. ”În cursul lunii septembrie 2010, inculpatul Apostu Florin Nicuşor a primit de la inculpatul Carabulea Ilie contravaloarea unei revizii auto în sumă de 4000 lei pentru a-l sprijini în promovarea unui recurs în interesul legii, lăsându-l să creadă că are influenţă asupra Procurorului General al României. Revizia a fost facturată între SC Star Motors SRL Sibiu şi SC Atlassib SRL Sibiu, ambele fiind firmele inculpatului Carabulea Ilie.
 
În perioada 2006 – octombrie 2010, Apostu Florin Nicuşor a folosit în mod exclusiv şi consecutiv două autoturisme marca Audi A8 şi VW Passat achiziţionate în baza unui contract de leasing financiar între SC Atlassib Leasing IFN SA Sibiu şi SC Intermedia SRL Sibiu, ambele societăţi fiind membre ale holdingului Atlassib condus de Carabulea Ilie. Cele două societăţi comerciale au achitat pentru Apostu Florin Nicuşor TVA aferentă acestora şi contravaloarea avansului auto, în condiţiile în care, la nivelul anului 2010, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu a avut în instrumentare un număr de 196 de dosare penale referitoare la activitatea firmelor lui Carabulea Ilie. În aceste dosare, Apostu Florin Nicuşor a dat soluţii şi a verificat soluţiile date de procurorii subordonaţi.
 
În cursul anilor 2006, 2007, 2008 şi 2009, pentru a crea o aparenţă de legalitate a utilizării acestor autoturisme, Apostu Florin Nicuşor a consemnat în declaraţiile de avere că le utilizează în baza unor contracte de leasing”, susţineau atunci reprezentanţii DNA. 
 
Iniţial, dosarul s-a judecat la Curtea de Apel Constanţa. Aici, Carabulea a primit doi ani cu suspendare, magistraţii arătând atunci, în motivarea sentinţei, că ”Semnificativă în activitatea infracţională a inculpatului Apostu este şi contribuţia inculpatului Carabulea Ilie fondator, acţionar majoritar al holdingiului ”ATLASSIB” SA Sibiu format din 40 de firme cu obiecte de activitate diverse (...) care a profitat de dorinţa celui dintâi de a face parte din sfera oamenilor influenţi la nivelul judeţului, oferindu-i diverse avantaje până la mită”. 
 
Procurorii au făcut recurs, iar dosarul s-a mutat la Bucureşti, la Înalta Curte de Casaaţie şi Justiţie. Magistraţii Curţii Supreme l-au condamnat pe omul de afaceri în aprilie 2012 la un an şi jumătate de închisoare cu executare, acesta fiind iniţial încarcerat în arestul IPJ Sibiu şi apoi transferat la penitenciarul Aiud
 
Ilie Carabulea avea să iasă din arest după doar câteva luni. Reprezentanţii penitenciarului spuneau atunci că, fiind trecut de 60 de ani, poate fi eliberat pentru bună purtare după ce execută doar o treime din pedeapsă, perioadă care se calculează scăzându-se din pedeapsă atât zilele petrecute în închisoare cât şi cele în care acesta a muncit în penitenciar.
 
Potrivit acestora, Carabulea a fost un deţinut activ, care pe timpul detenţiei a muncit la biblioteca penitenciarului, unde „a inventariat fondul de carte, a întocmit fişe, a repartizat cărţi deţinuţilor, deci o muncă specifică de bibliotecar”. 
 
De asemenea, magistraţii de la Judecătoria Aiud, care a admis cererea de eliberare a lui Carabulea, au spus în motivare că omul de afaceri a mai avut şi alte activităţi demne de laudă în penitenciar. 
 
” De asemenea, se reţine că, potrivit celor menţionate în procesul verbal, condamnatul a fost stăruitor în muncă pe toată durata detenţiei în Penitenciarul Aiud, a participat la Programul de adaptare la condiţiile privării de libertate, a absolvit cursul de calificare în meseria lucrător în confecţii piele şi înlocuitori şi a participat la activitatea educativă de informare pe platforma E-learning pentru prevenire TB, a fost recompensat pentru implicare prin redactarea unor articole pentru revista penitenciarului şi nu a fost sancţionat disciplinar”, se arăta atunci în motivarea instanţei. 
 
Vă mai recomandăm: 
 
Dosarele aleşilor Sibiului. Cine sunt politicienii locali care au ajuns în instanţă
 
Primarul Sibiului, Klaus Iohannis, dar şi preşedintele Consiliului Judeţean, Ioan Cindrea, sunt doar doi dintre politicienii locali cu dosare pe rolul instanţelor. Mai mulţi primari sunt de asemenea acuzaţi de conflict de interese iar la Mediaş primarul şi mai mulţi consilieri locali sunt trimişi în judecată pentru abuz în serviciu.
 
Ultimii inculpaţi arestaţi în dosarul cămătăriei de la Sibiu au fost eliberaţi
 
Ultimii inculpaţi aflaţi în arest la domiciliu în dosarul cămătăriei de la Sibiu au fost eliberaţi, urmând să fie cercetaţi sub control judiciar.
 
Directorul Direcţiei Sanitar Veterinare Sibiu, în arest la domiciliu. Jurista instituţiei, Mirela Olteanu, cercetată sub control judiciar
 
Magistraţii Tribunalului Alba s-au pronunţat marţi, 30 noiembrie, în dosarul în care Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut arestarea preventivă a directorului DSVSA Sibiu, Şerban Ţichindelean, şi a juristei instituţiei, Mirela Olteanu.
 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările