Omul de afaceri Puiu Popoviciu, aşteptat luni la Curtea de Apel Bucureşti

Omul de afaceri este judecat pentru fapte de corupţie

Omul de afaceri Gabriel „Puiu” Popoviciu este aşteptat luni la Cutea de Apel Bucureşti unde magistraţii iau în discuţie un nou termen din dosarul în care acesta, alături de alte zece persoane, sunt judecate pentru fapte de corupţie. Popoviciu este acuzat că ar fi cumpărat un teren la un preţ subevaluat.

La un termen anterior, magistratul care judecă dosarul în care omul de afaceri este judecat a atras atenţia că Ministerul Justiţiei nu a trimis până în acest moment instanţelor varianta oficială a Noului Cod penal şi Noului Cod de procedură penală, „aşa cum era normal”, şi că în acest moment nu are cum să judece dosarul. 

Magistratul a precizat într-un dialog cu unul din avocaţi că se aştepta ca până în acest moment să primească o versiune oficială a noilor coduri arătând că în opinia sa Ministerul justiţiei era instituţia care trebuia să se ocupe ca fiecare magistrat să primească, până la intrarea oficială în vigoare, a Codurilor.

„Judecător:.. nu am după ce judeca, Ministerul trebuia să îmi dea cartea... cartea nu ştiu dacă este bună sau rea, dar trebuie să o am, ori eu nu o am. 

Avocat : ...în acestă situaţie să acordaţi alt termen.

Judecător: Ca să citesc..

Avocat: ...

Judecător: ... Eu nu am cumpărat-o. Mă aşteptam să îmi fie trimisă oficial...am primit până la urmă, dar nu ştiu dacă editura asta este serioasă...mă aşteptam ca Ministerul Justiţiei să facă asta...noi suntem autoritate, ei sunt puteri şi nici măcar asta nu au făcut.

Avocat: ...nu... să acordaţi până vi se distribuie oficial noul Cod.

Judecător: Dumneavoastră citiţi dintr-o carte pe care aţi cumpărat-o?

Avocat: ...da domnule Preşedinte.

Judecător: Eu aşa aş fi început în locul dumneavoatră, întrebându-mă dacă am sau nu carte”.

Omul de afaceri Gabriel „Puiu” Popoviciu şi foştii şefi de la Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI) şi Direcţia Generală Anticorupţie (DGA), Cornel Şerban şi Petru Pitcovici, au fost trimişi în judecată, în decembrie 2012, pentru fapte de corupţie în legătură cu tranzacţionarea, la un preţ subevaluat, a unui teren de 224 de hectare de la Universitatea de Ştiinţe Agronomice din Bucureşti.

Popoviciu a fost trimis în judecată pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuată, dar şi pentru dare de mită, iar Ilie Cornel Şerban şi Petru Daniel Pitcovici pentru complicitate la dare de mită şi favorizarea infractorului.

În acelaşi dosar vor fi judecaţi Ioan Niculae Alecu, rector al Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti (USAMV) la data comiterii faptelor, Ştefan Diaconescu, secretar ştiinţific şi rector în cadrul USAMV Bucureşti la data comiterii faptelor, ambii pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuată, şi Andrei Mihai Bejinaru, pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuată.

În plus, au mai fost trimişi în judecată pentru abuz în serviciu contra intereselor publice şi Mihai Ion Florin Luican, prefect al Capitalei şi preşedinte al Comisiei municipiului Bucureşti de aplicare a Legii 1/2000 la data comiterii faptelor, Gabriel Răsvan Toader, secretar la Prefectura Capitalei şi membru al Comisiei municipiului Bucureşti de aplicare a Legii 1/2000 la data comiterii faptelor, Ioan Todiraş, viceprimar al Primăriei Sectorului 1 Bucureşti la data comiterii faptelor, Lizeta Minea, secretar la Primăria Sector 1 şi membru al subcomisiei de aplicare a Legii 1/2000 la data comiterii faptelor, şi Gheorghe Petrulian, şef OCOOTA Bucureşti şi membru al Comisiei municipiului Bucureşti de aplicare a Legii 1/2000.

Subiectul cauzei: un teren de 224 de hectare

Potrivit rechizitoriului întocmit de procurori, în perioada 2000 - 2004, Ioan Niculae Alecu, beneficiind de sprijinul lui Gabriel Popoviciu, „în baza unui contract încheiat cu încălcarea prevederilor legale”, ar fi făcut posibilă aducerea unui teren de 224 hectare, aparţinând domeniului public al statului, ca aport în natură la capitalul social al SC Băneasa Investments SA, societate controlată de Popoviciu.

„În condiţiile în care terenul respectiv (ferma Băneasa) se afla în proprietatea publică a statului, conform legii, nu putea să facă obiectul vreunei tranzacţii şi, în plus, a fost în mod vădit subevaluat. În momentul constituirii ca aport la capitalul social al SC Băneasa Investments S.A., terenul a fost evaluat la valoarea de 1 USD/mp, în timp ce valoarea de piaţă de la acea dată era de aproximativ 150 euro/mp. Terenul se situează în partea de nord a oraşului Bucureşti, se învecinează cu DN1 Bucureşti-Ploieşti, iar pe acest teren s-au construit puncte de lucru şi sediile unor importante societăţi comerciale”, precizează procurorii în documentul citat.

Anchetatorii au mai stabilit că Popoviciu, împreună cu rectorul Ioan Niculae Alecu, ar fi creat posibilitatea încheierii unui contract de asociere în participaţiune în condiţii nelegale, introducând în acest mecanism societatea SC Log Trans SA, devenită ulterior Băneasa Investments SA, şi pe Andrei Mihai Bejenaru, care ar fi acţionat potrivit indicaţiilor omului de afaceri. 

Potrivit contractului, trebuiau dezvoltate activităţi de pomicultură, viticultură şi creşterea animalelor pe terenurile fermei Băneasa.

„Fără a avea acordul membrilor Biroului de Senat şi al Senatului USAMV Bucureşti, Alecu Ioan Niculae şi Popoviciu Gabriel Aurel au stabilit procentele de participare în cadrul asocierii, respectiv 49% pentru Universitatea de Ştiinţe Agricole şi 51% pentru S.C. Log Trans S.A. O evaluare asupra terenurilor în suprafaţă de 224 ha şi a imobilelor aferente care urmau a fi aduse în asociere nu fusese făcută. Prin urmare, acceptarea unei cote de participare de 49% de către Universitate nu s-a făcut în condiţii legale. În plus, aportul de 51%, sub forma de bani, ce revenea celeilalte părţi a fost doar formal, sumele de bani doar tranzitând conturile societăţii”, au precizat procurorii DNA.

Rectorul Agronomiei i-ar fi indus în eroare pe membrii Senatului Universităţii 

Potrivit sursei citate, pentru a pune în aplicare „înţelegerea ascunsă” cu omul de afaceri Puiu Popoviciu, rectorul Ioan Niculae Alecu i-ar fi indus în eroare pe membrii Senatului USAVS Bucureşti, prezentându-le date neadevărate şi impunând chiar modificarea Cartei Universităţii. De asemenea, ar fi susţinut că se vor mări salariile cadrelor didactice, că universitatea va câştiga fonduri băneşti cu ajutorul cărora se va dota unitatea de învăţământ, pentru asigurarea unor condiţii decente de studiu şi că vor fi construite garsoniere pentru a fi închiriate de preparatori, asistenţi, doctoranzi.

„Inculpatul Alecu Ioan Niculae a fost de acord ca sus-menţionatul contract de asociere în participaţiune să fie conceput şi redactat de Popoviciu Gabriel Aurel şi de avocaţii acestuia, fără să participe consilierul juridic şi economistul Universităţii. Contractul a fost a fost semnat la USAVM Bucureşti în condiţii improprii de reprezentare a universităţii”, au mai arătat procurorii în rechizitoriu.

Astfel, pe 3 august 2000, încălcând hotărârea Senatului USAVM, Alecu, Popoviciu şi Bejenaru au aportat dreptul de folosinţă asupra unui teren de 174 hectare, parte din suprafaţa de 224 de hectare a fermei Băneasa, împreună cu imobilele aferente, la capitalul social al SC Băneasa Investments SA. După aportarea dreptului de folosinţă, clădirile aferente fermei Băneasa au fost demolate, precizează hotnews.ro.

La solicitarea lui Alecu, omul de afaceri Gabriel Popoviciu, „fiind direct interesat”, i-ar fi promis că îl va sprijini să obţină titlul de proprietate pe terenul aferent Fermei Băneasa.

„Astfel, în condiţii nelegale, în cursul anului 2001, la propunerea subcomisiei de aplicare a Legii 1/2000 (a fondului funciar), comisia municipiului Bucureşti a eliberat titlul de proprietate pentru USAVM Bucureşti. Aceasta, deşi membrii comisiei cunoşteau ca terenul aparţinea domeniului public şi ca, pentru a fi restituit, trebuia să fie trecut în domeniu privat al statului, prin hotărâre de guvern. În legătură cu subcomisia de aplicare a Legii 1/2000, menţionăm că inculpaţii Minea Lizeta şi Todiraş Ioan, au întocmit în fals un referat în care au consemnat că terenul aferent Fermei Băneasa a fost trecut din domeniul public în cel privat, document înaintat comisiei municipiului Bucureşti”, mai scriu procurorii în documentul citat.

Comisia Capitalei  a emis titlul de proprietate

Procurorii ii acuza pe Mihai Ion Florin Luican şi pe Gabriel Răsvan Toader că, în calitate de prefect, respectiv de secretar la Prefectura Capitalei, ar fi aprobat nota de fundamentare prin care au întărit faptul că terenul a fost trecut din domeniul public în cel privat, indicând o hotărâre de guvern care nu reglementa acest aspect. 

Ulterior, Comisia municipiului Bucureşti, din care făceau parte Luican, Toader şi Petrulian, a decis emiterea titlului de proprietate.

„După eliberarea titlului de proprietate, inculpatul Alecu Ioan Niculae în înţelegere cu Popoviciu Gabriel-Aurel au aportat dreptul de proprietate asupra suprafeţei de 174 ha la capitalul social al SC Băneasa (iniţial fusese aportat dreptul de folosinţă al aceleiaşi suprafeţe) şi dreptul de proprietate asupra clădirilor edificate pe acest teren, deşi Hotărârea Senatului USAVM interzicea acest lucru. În acest context, terenul de 174 de hectare a fost subevaluat. La o dată ulterioară, în cursul anului 2004, a fost aportată şi diferenţa până la 224 hectare la capitalul social al SC Băneasa Investments SA, în condiţii de subevaluare. Practic, în urma tuturor acestor activităţi, Universitatea de Ştiinţe Agricole nu a avut nici un beneficiu, dimpotrivă a pierdut suprafaţa de teren aferentă fermei Băneasa pe care o avea în administrare şi în exploatare, iniţial”, au mai precizat procurorii.

Prejudiciul adus statului: peste 335.000.000 de lei

În urma eliberării titlului de proprietate pe suprafaţa de 224 de hectare, a fost adus statului un prejudiciu de 335.387.260 de lei, potrivit DNA.

Prejudiciul cauzat USAMV Bucureşti se ridică la suma de 619.472.218 lei şi se compune din valoarea terenurilor aportate prin subevaluare la capitalul social al SC Băneasa Investments SA şi din scoaterea din societate a sumelor de bani care fuseseră aportate la capitalul social, „lipsind societatea de capital de lucru”, au mai arătat procurorii anticorupţie.

Ministerul Finanţelor Publice s-a constituit parte civilă şi a cerut revenirea terenului în suprafaţă de 224 de hectare în proprietatea publică a statului.

Anchetatorii au dispus instituirea sechestrului asigurator pe bunurile imobile aparţinând lui Ioan Niculae Alecu, Gabriel Aurel Popoviciu, Ştefan Diaconescu, Andrei Mihai Bejenaru, Gabriel Răzvan Toader, Lizeta Minea şi Gheorghe Petrulian, în vederea recuperării prejudiciului.

Popoviciu, acuzat că ar fi dat mită unui ofiţer de poliţie judiciară

În acelaşi dosar, procurorii îl mai acuză pe Popoviciu că, pe 24 decembrie 2008, ar fi dat unui ofiţer de poliţie judiciară din DNA, denunţător în cauză, prin intermediul lui Petru Daniel Pitcovici „mită sub formă de băuturi alcoolice, pentru ca acesta să facă cercetări superficiale într-un dosar penal, astfel încât să se ajungă la soluţii de netrimitere în judecată.

Dosarul viza presupuse fapte de coruptie privind tranzactionarea terenului de 224 de hectare, fiind pe numele lui Popoviciu si al lui Alecu. Ofiterul care lucra la DNA fusese delegat, prin ordonanta a procurorului, sa efectueze acte de urmarire penala in cauza in care cei doi erau cercetati, a precizat DNA.

De asemenea, procurorii îl mai acuză pe Popoviciu că, pe 15 şi 27 ianuarie 2009, i-ar fi promis aceluiaşi denunţător, prin intermediul lui Ilie Cornel Şerban, seful DGIPI la acea vreme, cât şi în mod direct, o funcţie în cadrul acestei instituţii, precum şi sprijin în activitatea profesională în viitor.

„Modalitatea majoră prin care inculpaţii Şerban Ilie Cornel şi Pitcovici Petru Daniel i-au ajutat pe inculpaţii Alecu Ioan Niculae şi Popoviciu Gabriel-Aurel constă în aceea că, după încercarea de cumpărare a ofiţerului de poliţie judiciară, pentru ca acesta să nu-şi îndeplinească atribuţiile de serviciu, au continuat activitatea infracţionala şi s-au implicat în activitatea de urmărire penală indicând ce persoane trebuie audiate, câte, precum şi ce documente trebuie ridicate de la universitate”, au mai notat procurorii în rechizitoriul trimis instanţei.