Strategia de vaccinare anti-COVID din 2021. Autorităţile îşi propun să imunizeze 13 milioane de români în primele 6 luni

Modalitatea în care se va desfăşura campania de vaccinare, detalii pe tema alegerilor parlamentare de duminică, 6 decembrie, precum şi redeschiderea pieţelor agro-alimentare, ca măsură legată de situaţia epidemiologică generată de răspândirea noului coronavirus sunt câteva dintre problemele aflate pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern, care a început la ora 12.00.

Vineri după-amiază, la ora 16.00, Executivul urmează să anunţe ce a decis în urma şedinţei de Guvern.

Medicul militar Valeriu Gheorghiţă - coordonatorul campaniei de vaccinare -  a prezentat ultimele detalii cu privire la campania de vaccinare:

• Aşa cum a fost recomandat de UE şi OMS  afost elaborat un cadru strategic de vaccinare, care a stat la baza strategiei naţionale de vaccinare din România. 
• Campania de vaccinare şi campania de comunicare care este suvsecventă. Vrem ca fiecare persoană în parte să aibă  suficiente informaţii pentru a decide dacă se va vaccina sau nu se va vaccina.
• Câteva principii generale: vaccinul este în curs de elaborare a avizului de punere pe piaţă a EMA, Agenţia Europeană a Medicamentului.
• Vaccinarea nu este obligatorie, ea este o opţiune, nu o obligaţie.
• Vaccinurile sunt supuse celor mai stricte reglementări.
• Sunt trei etape de vaccinare: etapa destinată licrătorilor din sitemul de sănptate,  a doua etapă - cea a grupelor de risc. Ultima etapă va fi adresată populaţiei generale.
• Ne interesează protejarea celor mai vulnerabile categorii din populaţie.
• Lanţul de distibuţie şi stocare: ne dorimo activitate cât se poate deintensă, continuă, care să ne permită un grad de acoperire de 60-70% în 6 luni. S-a stabilit un centru de stocare central, Institutul cantacuzino, de unde se vor distribui centrelor regionale. De aici, vaccinurile vor fi distribuite descentralizat în judeţe. Stocarea va fi făcută la temperaturi ultrascăzute, -80 grade Celsius.
• Avem 800-900 de centre la nivel naţional care vor asigura vaccinarea,cu 5.000 de angajaţi. Vor exista şi caravane mobile care vor asigura deplasarea la alte categorii din populaţie din mediul rural, unde deplasarea la un centru de vaccinare se face cu dificultate.
• Vor exista şi centre drive-through. Ideea de bază e să asigurăm vaccinarea unui număr cât mai mare de persoane
• Programarea pentru vaccinare se va face pe o platformă unică. Fiecare persoană sepoate programa electronic, telefonic sau la medicul de familie.
• Monitorizarea va fi realizată prin înregistrarea în Registrul naţional de vaccinare.
• Ultima etapă este destinată monitorizării şi raportării reacţiilor adverse indezirabile.
• Va exista un call center care va direcţiona şi va face programarea persoanelor. Programarea nu se va face aleatoriu, ci la solicitarea persoanei.
• Etapa a doua a campaniei va fi destinată populaţiei la risc, iar a doua sub-etapă este destinată populaţiei esenţiale. De exemplu: Preşedinţia, aparatul guvernamental, cel din Parlament, persoane cu activităţi-cheie din aparatul administrative.
• Copiii înregistrează forme uşoare, iar dacă vom reuşi vaccinarea adulţilor, problema poate fi rezolvată foarte uşor. Sigur, luăm în calcul.
• În momentul contractării, România a propus 10,7 milioane de persoane. Există posibilitatea de a extinde numărul persoanelor, s-a pornt de la o estimare de moment.
• Nu se va ţine cont de adresa din buletin, fiecare persoană se va programa la cel mai apropiat centru faţă de adresa unde locuieşte.
• Sunt pregătiri în curs: cu pregătirea centrelor de stocare, cu pregătirea lanţului de frig.      Mesajul  premierului Orban, la deschiderea şedinţei de guvern

„Este ultima şedinţă de Guvern înainte de alegeri. Să fin foarte atenţi şi riguroşi. Avem mai multe puncte importante pe ordinea de zi, o să încep cu modificarea Hotărârii de guvern privind starea de alertă, în baza propunerilor formulate de CNSU”, a declarat premierul în deschiderea şedinţei de guvern.

„Hotărârea CNSU a trecut, iar în cadrul ei sunt două măsuri principale: una în privinţa pieţelor închise care vor fi redeschise, deci cu acces publicului (cu condiţia emiterii unui ordin comun al ministrului Sănătăţii, ANSVSA şi a Ministerului Lucrărilor Publice) (…), iar a doua măsură este pentru ziua votului,unde avem două situaţii. Pentru toţi cetăţenii cu drept de vot există libertate de mişcare între ora 5 dimineaţa în data de 6 decembrie şi ora 1 dimineaţa în data de 7 decembrie”, a spus Raed Arafat.

Premierul a explicat că românii pot vota până la 23.59 în data de 6 decembrie, dacă la ora 21.00 erau încă la coadă la secţia de votare.  

Vaccinul Pfizer, aprobat de britanici. Urmează aprobarea EMA

Vaccinul Pfizer/BioNTech este destinat imunizării persoanelor de peste 16 ani, declanşează producţia naturală de anticorpi din organism şi stimulează celulele imune să protejeze împotriva bolii COVID-19, se arată în prospectul producătorului, dat publicităţii de autorităţile britanice, primele care au dat „undă verde” folosirii vaccinului pentru imunizarea categoriilor de risc.

Răzvan Cherecheş, profesor de sănătate publică la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, are un mesaj pentru toţi cei care şi-au exprimat scepticismul cu privire la eficienţa acestor vaccinuri anti-COVID, invocând timpul scurt alocat cercetării. El arată că virusul SARS-CoV-2 face parte din familia coronavirusurilor, studiată atent de cercetători de peste 10 ani. SARS (n.r. - Severe Acute Respiratory Syndrome) şi MERS (n.r. - Middle East Respiratory Syndrome) sunt două manifestări virale care au mai dat bătăi de cap epidemiologilor.

„Pentru toţi cei îngrijoraţi că a durat prea puţin producerea acestui vaccin: de peste 10 ani se cercetează dezvoltarea imunităţii prin producerea de anticorpi specifici la proteinele din capsula virusurilor respiratorii (granturi finanţate de către NIH - National Institutes of Health, SUA). Am avut noroc, noi toţi, că SARS-CoV-2 face parte dintr-o familie (de virusuri – n.r) care a fost studiată intens de foarte mulţi ani. Dacă vă întrebaţi cum de nu aţi auzit de cercetările pe vaccin cu mARN, întrebaţi-vă cînd aţi citit ultima dată un articol ştiinţific pe virusulogie/microbiologie/biologie ...? Pentru cei din lumea virusologie nu a fost nicio surpriză. Puneţi această întrebare şi celor care sunt foarte înfocaţi contra vaccinurilor (chiar dacă sunt chirurgi, oftamologi sau legişti)!”, a scris pe Facebook Răzvan Cherecheş. 

Profesorul spune că este normal ca o parte dintre cei care se vor vaccina să aibă unul sau mai multe dintre simptomele descrise în prospect.

„Trebuie să ştiţi că unii dintre noi vor avea un răspunsul imun la acest vaccin mai neplăcut decât la alte vaccinuri de până acum (durere la locul injectării, oboseală, febră, durere de cap pentru maxim 2 zile). Nu e de îngrijorat, este perfect normal - trebuie doar să ne aşteptăm la asta”, a mai scris Răzvan Cherecheş.

Prospect: Contraindicaţiile vaccinului 

Prospectul vaccinului anti-COVID Pfizer, realizat în colaborare cu compania germană BioNTech, a fost publicat, ieri, pe site-ul guvernului britanic. În prospect se regăsesc informaţii privind modul de administrare, compoziţia vaccinului, contraindicaţiile şi posibilele reacţii adverse.

Potrivit prospectului, vaccinul se administrează adulţilor şi adolescenţilor de peste 16 ani. Femeile care sunt însărcinata sau au motive să creadă că sunt gravide sunt sfătuite de dezvoltatorul vaccinului să „consulte medicul de familie au farmacistul” înainte de a se vaccina. De asemenea, femeile trebuie să evite o posibilă sarcină timp de 2 luni după vaccinare.

„Dacă primiţi o doză de vaccin (Pfizer/BioNTech – n.r.), ar trebui să primiţi a doua doză din acelaşi vaccin 21 de zile mai târziu pentru a finaliza seria de vaccinare. Este posibil ca protecţia împotriva bolii COVID-19 să nu fie eficientă până la cel puţin 7 zile după a doua doză”, arată producătorul.

Vaccinul declanşează producţia naturală de anticorpi din organism şi stimulează celulele imune să protejeze împotriva bolii COVID-19.

„O febră uşoară sau o infecţie a căilor respiratorii superioare, ca o răceală, nu sunt motive pentru a întârzia vaccinarea”, se arată în prospect.

Posibilele efecte adverse ale vaccinului

La fel ca toate vaccinurile, vaccinul poate provoca reacţii adverse, deşi nu toată lumea le experimentează.

Printre efectele secundare statistic clasificate drept „foarte frecvente” – care pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane – se numără: durere la locul injectării, oboseală, cefalee, dureri musculare, frisoane, dureri articulare, febră.

Roşeaţă la locul injectării şi greaţa sunt simptome frecvente, care ar putea afecta până la 1 din 10 persoane.

Una din 100 de persoane ar putea simţi ganglioni limfatici măriţi sau o senzaţie de rău, acestea fiind cele mai rare simptome.

Condiţiile de păstrare ale vaccinului: minus 80° C

„A se păstra la congelator la -80° C, până la -60° C. A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de lumină. După decongelare, vaccinul trebuie diluat şi administrat de un medic, în decurs de 6 ore. Orice vaccin neutilizat trebuie aruncat”, scrie producătorul în prospect.

Coordonatorul campaniei de vaccinare în România, medicul militar Valeriu Gheorghiţă declara că Institutul Cantacuzino şi alte 6 spitale militare din ţară vor fi centrele în care va fi depozitat vaccinul anti-COVID, acestea având congelatoare cu o capacitate mare, care pot asigura păstrarea în condiţiile cerute. Medicul a precizat că producătorul acestui vaccin va asigura distribuţia până la aeroport şi că vaccinul rezistă o perioadă de 6 luni, ţinut la minus 80 de grade, dar că trebuie epuizat cât mai rapid, pentru a permite apoi aprovizionarea cu noi doze.

EMA se va reuni până la sfârşitul anului

Nu este clar dacă România urmează să primească exact vaccinul Pfizer, având în vedere că un produs similar, dezvoltat de compania Moderna din SUA, este de asemenea în curs de autorizare.

Marea Britanie a devenit prima ţară din lume care a aprobat vaccinul anti-COVID-19 al Pfizer/BioNTech pentru utilizare pe scară largă, pentru imunizarea grupelor de risc. Mai precis, autorităţile din Marea Britanie au emis o autorizaţie temporară pentru folosirea vaccinului, fără a mai aştepta aprobarea organismelor europene, în condiţiile în care Regatul Unit va părăsi oricum Uniunea Europeană din 2021.

Trebuie subliniat că Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) va organiza luna aceasta o reuniune extraordinară unde ar urma să dea aviz pozitiv sau negativ comercializării vaccinului împotriva COVID-19 dezvioltat de Pfizer/BioNTech.

„Dacă informaţiile prezentate sunt suficient de solide pentru a trage o concluzie în ce priveşte calitatea, siguranţa şi eficacitatea vaccinului, EMA îşi va finaliza evaluarea în cadrul unei reuniuni extraordinare prevăzute să aibă loc cel mai târziu pe 29 decembrie”, a arătat EMA, într-un comunicat.

O singură companie a mai solicitat autorizarea de comercializare pe piaţa Uniunii Europene pentru vaccinul său, Moderna, aceasta aşteptând o decizie cel târziu pe 12 ianuarie 2021, potrivit sursei citate.