Pahonţu de la SPP, noul inamic al PSD

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Decizie fără precendent în Guvern. Premierul Viorica Dăncilă şi miniştrii din guvernul său au renunţat la escorta Serviciului de Protecţie şi Pază, în contextul acuzaţiilor aduse şefului Serviciului, Lucian Pahonţu, de către liderul PSD Liviu Dragnea. În schimb, Viorica Dăncilă vrea ca paza să-i fie asigurată de jandarmi. Asta deşi potrivit specialiştilor în drept acest lucru este ilegal.

Serviciul de Pază şi Protecţie (SPP) a ajuns să fie motiv de scandal în Guvernul abia investit. Nici nu s-au uscat bine semnăturile pe actul de învestire, că premierul Viorica Dăncilă a anunţat o decizie radicală. Atât ea, cât şi miniştrii din cabinetul său vor renunţa la serviciile de protecţie ale SPP. Asta după ce liderul PSD Liviu Dragnea l-a acuzat pe Lucian Pahonţu, actualul şef al SPP, că ar fi intervenit în Guvernul Tudose mai mult decât era cazul.

Deşi conducerea SPP nu a fost încă notificată oficial de decizia luată de premierul Viorica Dăncilă, decizia a fost confirmată de către secretarul general-adjunct al PSD, Codrin Ştefănescu, care a precizat că toţi membrii cabinetului au renunţat la SPP. 

„Mai mulţi colegi mi-au spus că şeful SPP-ului a fost implicat mai mult decât era cazul în Guvernul Tudose. Domnului Paul Stănescu i s-a spus că, undeva prin martie, eu o să fiu executat şi dumnealui poate să fie şeful partidului. Poate că i s-a spus şi lui Grindeanu, lui Tudose, nu ştiu“, este declaraţia liderului PSD care a inflamat spiritele.
Lucian Pahontu si Liviu Dragnea FOTO Mediafax

În schimb, Viorica Dăncilă vrea ca paza să-i fie asigurată de jandarmi. Potrivit unor surse din Ministerul Afacerilor Interne (MAI), ministrul Carmen Dan ar fi dat deja dispoziţie Jandarmeriei Române să preia sarcinile SPP în ceea ce priveşte paza membrilor Guvernului. Oficial, Internele nu au confirmat această informaţie. De altfel, potrivit specialiştilor în drept nici nu ar fi legală o astfel de dispoziţie.

Ce înseamnă protecţia SPP

Fost ministru de Externe, Teodor Baconschi, a explicat, pentru „Adevărul“, ce înseamnă, practic, protecţia SPP. 

„În programul oricărui demnitar există interacţiuni cu un public sau altul, sau «băi de mulţime» pe fondul cărora se pot produce incidente violente, altercaţii şi chiar atentate la integritatea fizică a oficialului - vă reamintesc soarta tragică a fostului ministru de Externe suedez, Anna Lindh. Protecţia de care beneficiază demnitarul este, deci, obiectiv justificată. Pe de altă parte, întrucât democraţia implică deplinul control al factorului politic asupra serviciilor speciale, demnitarul nu e forţat să accepte protecţia pe care statul i-o pune la dispoziţie: există doar obligaţia sa de a-i anunţa pe superiorii ofiţerilor «alocaţi» lui că, în anumite circumstanţe, nu doreşte să beneficieze de sprijinul respectiv. În mandatul meu, de pildă, nu am fost niciodată la cumpărături sau la reuniuni neoficiale, private, alături de tinerii şi, de altfel, foarte competenţii ofiţeri cu care am conlucrat“, afirmă Teodor Baconschi.   

Fostul ministru a subliniat că în deplasările externe, misiunea ofiţerilor SPP se schimbă un pic. „În străinătate, serviciile statului gazdă sunt direct responsabile de securitatea oaspeţilor oficiali aflaţi pe teritoriul lor. De aceea, în majoritatea cazurilor, ofiţerii SPP care însoţesc demnitarii în vizite externe nu primesc permisiunea de a purta armă. Pe de altă parte, există zone diferenţiate de risc, în funcţie de situaţia internă a fiecărui stat gazdă, ceea ce explică şi faptul că gradul de protecţie obiectiv necesar variază de la caz la caz. Una e o reuniune sectorială de rutină, la Bruxelles, şi alta participarea la o reuniune multilaterală în Kabul, pentru a nu da decât un exemplu. Cât priveşte agenda externă a unui şef al diplomaţiei, alte servicii din ţară pot furniza, în pregătirea diverselor vizite oficiale, un complement de informaţii menit să nuanţeze înţelegerea contextului“, a mai precizat Baconschi. 

O decizie politică

La rândul său, Daniel Constantin, fost ministru al Agriculturii şi vicepremier, afirmă că protecţia SPP este utilă pentru demnitari.

„În perioada în care am fost ministru, nu am beneficiat de pază de la SPP, pentru că era la cerere şi nu am solicitat. Dar când am fost numit vice-prim-ministru, am fost informat că legea prevede obligativitatea protecţiei. Ofiţerii cu care am lucrat au făcut o treabă foarte bună. Aveam la dispoziţie un şofer şi un aghiotant, care veneau în fiecare dimineaţă şi mă duceau peste tot unde trebuia să merg. Erau extrem de utili, şi asta se vedea mai ales la deplasările în teritoriu. Erau anumite vulnerabilităţi la care sunt supuşi demnitarii“, a explicat Daniel Constantin. 

În ceea ce priveşte decizia radicală a premierului, Constantin spune că este una motivată politic. 

„Nu ştiu cât de legală este decizia de solicita pază din partea jandarmeriei. Poate au de gând să modifice legea. Din punctul meu de vedere, nu este decât o ambiţie politică, iar logica deciziilor care se iau în această perioadă de către cei care conduc coaliţia de guvernământ nu trebuie căutată. Vorbim, mai degrabă, de ambiţii în a controla diverse instituţii, sub masca apărării împotriva unor abuzuri“, a mai afirmat fostul vice-premier. 

Ce spune legea

Serviciile de pază oferite de SPP sunt obligatorii pentru preşedintele statului, preşedinţii celor două camere ale parlamentului şi pentru ministrii din CSAT. Pentru restul demnitarilor paza este oferită la cerere şi cu aprobarea CSAT.

Renunţarea la escorta ofiţerilor SPP se poate face numai în scris printr-o cerere oficială.

SPP este singura insituţie abilitată de lege să asigure protecţia şi paza demnitarilor români, dar şi a celor străini atunci când vin în România. Concret, Legea 191/1998 prevede că SPP  „este organ de stat cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale, specializat în asigurarea protecţiei demnitarilor români (…), a familiilor acestora, potrivit hotărârilor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării“.

Dacă miniştrii Guvernului Dăncilă au renunţat la protecţia SPP, se va ajunge în situaţia delicată în care un premier sau un ministru străin, venit în vizită oficială în România, va avea protecţia SPP, dar premierul sau ministrul român, nu. De altfel, SPP este singura instituţie recunoscută de serviciile similare externe, cu care colaborează atunci când demnitarii români se află într-o vizită în străinătate sau vicevrersa, când oficialii străini vin în România.

În oglindă, în legea de funcţionare a Jandarmeriei Române nu se spune numic depre protecţia demnitarilor. În Legea 550/2004, este definită ca o instituţie cu statut militar cu atribuţii privind apărarea ordinii şi liniştii publice, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a proprietăţii publice şi private, la prevenirea şi descoperirea infracţiunilor şi a altor încălcări ale legilor în vigoare, precum şi la protecţia instituţiilor fundamentale ale statului şi combaterea actelor de terorism.

La articolul 2 al legii se specific totuşi că la cererea persoanelor „fizice sau juridice, în situaţii care nu suferă amânare, la propunerea inspectorului general, ministrul administraţiei şi internelor poate aproba asigurarea temporară a protecţiei unor persoane (…) altele decât cele stabilite prin hotărâre a Guvernului, în condiţiile legii. Respectiva hotărâre de Guvern  face referire la “obiectivele, bunurile şi valorile de importanţă deosebită“ unde Jandarmeria este obligată  să asigure paza, apărarea sau protecţia, fără să se facă vreo referire la persoane.

Jandarmeria are alte atribuţiuni

Anomalia a fost sesizata şi de un fost director al Serviciului Român de Informaţii. Costin Georgescu. “În cazul în care se întâmplă cu adevărat aşa ceva, se încalcă oarecum şi legislaţia în vigoare pentru că Jandarmii au alte atribuţiuni. Fiecare instituţie militară are sarcinile sale. Avem legi după care funcţionează aceste institutii. Nu putem să ne supărăm şi să reacţionăm după principiul «îmi iau jucările şi plec»“, arată Costin Georgescu.   

Fostul director SRI a declarat, pentru „Adevărul“,  că situaţia putea foarte simplu rezolvată cu ajutorul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT). „Ce se întâmplă este total iesit din comun. Dacă ai o problemă cu o persoană, o rezolvi, nu te răzbuni pe instituţia pe care o conduce. Paza demnitarilor este o problemă de siguranţă naţională şi SPP este specializat pe aşa ceva, având oameni antrenaţi în acest sens. Ai o problemă cu cel care conduce SPP, te adresezi  CSAT în care sunt toţi demnitarii competenţi în problemele de siguranţă naţională şi discuţi problema. Dragnea se poartă  de parcă ar fi premier şi dă ordine peste tot. Preşedintele trebuie să rezolve chestiunea în CSAT“ a precizat Costin Georgescu.  

Unitatea Acvila, reprofilată pe paza demnitarilor

Nu este prima oară când PSD încearcă să tragă pe dreapta Serviciul de Pază şi Protecţie. În 2015, ministrul de Interne de la acea vreme, Gabriel Oprea, a reorganizat unitatea specială Acvila – Grupul Special de Protecţie şi Intervenţie (GSPI), acordându-i atribuţii în paza demnitarilor din Ministerul de Interne (ministrul, secretarii de stat şi  subsecretariii de stat).

De altfel, în 2015, când poliţistul Bogdan Gigină a murit în coloana în care se afla Gabriel Oprea, ministrul de Interne avea protecţie Acvila.

GSPI Acvila a fost înfiinţată în 2003, pentru ca în 2009 să fie desfiinţată. Reînfiinţată ulterior, unitatea a trecut în subordinea Jandarmeriei Române. În 2015, ministrul Gabriel Oprea a trecut Acvila în subordinea DIPI (fosta UM 0215, cunoscută popular „doi şi-un sfert“).

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite