Eveniment

articolul anterior articolul urmator

Şeful Oficiului Naţional pentru Protecţia Martorilor a fost reţinut de DNA, acuzat că a deturnat fonduri destinate protecţiei martorilor

0
16 Nov 2015 12:35:54
Autor: Ionel Stoica, Mediafax

Chestorul de poliţie Adrian - Augustin Bărăscu, cel care conduce Oficiul Naţional pentru Protecţia Martorilor (ONPM) a fost reţinut luni seară de procurorii DNA, fiind acuzat de 8 infracţiuni legate de deturnarea de fonduri destinate programelor de protecţie ale martorilor.

UPDATE Adrian Bărăscu şi două angajate ONPM, reţinuţi de procurorii anticorupţie

Adrian-Augustin Bărăscu a fost reţinut pentru: constituire a unui grup infracţional organizat, obţinere ilegală de fonduri, în formă continuată, deturnare de fonduri, în formă continuată, fals intelectual, în formă continuată, uz de fals, în formă continuată, influenţarea declaraţiilor, abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, şi abuz în serviciu, în formă continuată.

Comisarul şef Felicia-Violeta Popa este suspectată de constituire a unui grup infracţional organizat şi complicitate la săvârşirea infracţiunii de deturnare de fonduri, în formă continuată, iar Andreea-Violeta Liţă, psiholog în cadrul ONPM, de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi complicitate la săvârşirea infracţiunii de deturnare de fonduri, în formă continuată.

Potrivit procurorilor, în perioada septembrie - decembrie 2013, inculpaţii şi alte persoane au constituit un grup infracţional organizat, grupare la care, în perioada 2014 - noiembrie 2015, au aderat şi alţii, în scopul săvârşirii infracţiunilor de obţinere ilegală de fonduri, deturnare de fonduri, abuz în serviciu şi abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.

În contextul amintit, în perioada 2014 - noiembrie 2015, membrii grupului au acţionat, pe de o parte, în vederea supradimensionării cuantumului fondurilor băneşti necesare protecţiei martorilor, iar, pe de altă parte, pentru reducerea cheltuielilor destinate folosului exclusiv al martorilor din program.

De asemenea membrii grupului au acţionat şi în direcţia deturnării sumelor de bani cu destinaţia mai sus menţionată către achiziţia directă, de la furnizori preferaţi, a unor bunuri şi servicii destinate înzestrării ONPM, precum şi pentru dotarea funcţionarilor instituţiei, fie în scopul achiziţionării unor bunuri şi servicii inutile ori neperformante, mai spun anchetatorii.

În perioada 2014 - octombrie 2015, spun procurorii, Adrian Bărăscu, împreună cu alţi doi membri ai grupului (împuterniciţi ai ordonatorului terţiar de credite), în mod repetat şi în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, au folosit documente şi date inexacte (privind estimarea cheltuielilor viitoare, în cuantum total de 565.850 lei, în anul 2014 şi, respectiv, 854.530 lei, în anul 2015), privind cuantumul cheltuielilor destinate protecţiei martorilor, în sensul supradimensionării acestora.

Acest lucru a condus la virarea sumei de 550.850 lei, în anul 2014 şi, respectiv a sumei de 660.230 lei, în anul 2015, la articolul bugetar din care ONPM ordonanţează şi efectuează plăţi pentru protecţia martorilor.

În perioada 2014 - noiembrie 2015, Bărăscu, cu ajutorul celorlalţi membri ai grupului, printre care şi cele două inculpate, în mod repetat şi în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a schimbat destinaţia sumei de 264.796 lei, alocată protecţiei martorilor, fără respectarea prevederilor legale, pentru înzestrarea sediului ONPM, precum şi pentru dotarea funcţionarilor din această instituţie, în alte scopuri decât cele stabilite prin bugetul de stat.

O parte din sumele de bani deturnate, în cuantum de 69.684 de lei, au fost plătite furnizorilor, activitatea infracţională fiind întreruptă de controlul Poliţiei Române din 25 septembrie 2015, în urma căruia au fost suspendate procedurile de achiziţie directă a unor produse şi servicii, în valoare totală de 195.112 lei.

În perioada aprilie - decembrie 2014, continuă procurorii, şeful ONPM şi o altă persoană au întocmit în fals, prin antedatare, şase documente justificative, care au fost înregistrate în evidenţele instituţiei, pentru a crea aparenţa respectării procedurii legale de achiziţie directă a unor bunuri şi servicii, în conformitate cu dispoziţiile art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006 (care reglementează, între altele, atribuirea contractelor de achiziţie publică), în sensul îndeplinirii cerinţei existenţei unui document justificativ, ca procedură prealabilă efectuării achiziţiei.

Bărăscu mai este acuzat că, în ziua de 4 august 2015, a încercat să îl determine pe un subordonat de-al său, utilizând afirmaţii cu vădit caracter intimidant şi ameninţări referitoare la continuarea acţiunilor de hărţuire profesională, să nu mai formuleze sesizări penale şi să nu mai dea declaraţii defavorabile conducerii instituţiei, cu prilejul unor cercetări penale.

Totodată, în perioada 2014 - noiembrie 2015, şeful ONPM împreună cu alţi membri ai grupului şi-ar fi îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu, în contextul efectuării unor achiziţii directe (sisteme de supraveghere video şi alarmare) şi luării unor măsuri neperformante, din punct de vedere economic, dar şi sub aspectul asigurării protecţiei efective a martorilor, cu consecinţa prejudicierii, cu suma de 179.778 de lei, a bugetului destinat protecţiei martorilor şi a vătămării intereselor legale ale martorilor incluşi în program.

Urmare a încălcării atribuţiilor de serviciu, un număr de cinci societăţi comerciale au beneficiat de încasări în cuantum total de 179.777 de lei.

Totodată, directorul ONPM împreună cu mai mulţi membri ai grupului, în mod repetat, în perioada decembrie 2009 - mai 2013, ar fi adoptat comportamente şicanatorii la adresa martorilor incluşi în program, acţiuni care au dus la vătămarea drepturilor acestora.

Procurorii mai spun că, în noaptea de 14/15 iunie 2013, Andreea-Violeta Liţă, în calitate de psiholog în cadrul ONPM şi desemnată cu evaluarea şi asistenţa psihologică a unui martor protejat nu şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu, în condiţiile în care acesta din urmă i-a adus la cunoştinţă intenţia şi motivaţiile de a comite un act suicidar (tentativa de suicid a avut loc).

Bărăscu, Popa şi Liţă urmează a fi prezentaţi, marţi, la Curtea de Apel Bucureşti cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

ŞTIREA INIŢIALĂ

Şeful Poliţiei Române, Petre Tobă, a declarat luni că în ultimul an au fost făcute de către Inspectoratul General al Poliţiei Române mai multe verificări la Oficiul pentru Protecţia Martorilor. Petre Tobă a precizat că parte din aceste verificări au fost înaintate inclusiv unităţilor de Parchet competente, ţinând cont de constatările făcute acolo.
"În ultimul an au fost mai multe verificări făcute de către Inspectoratul General al Poliţiei Române la această structură, Oficiul pentru Protecţia Martorilor. Parte din aceste verificări au fost înaintate inclusiv unităţilor de Parchet competente ţinând cont de constatările pe care le-am făcut acolo", a precizat Petre Tobă, la Parlament.
 

Averea chestorului

Potrivit ultimei declaraţii de avere a lui Adrian Bărăscu, acesta deţine 2 case: una la Domneşti - Ilfov (300 de metri pătraţi) şi una în Bucureşti (460 de metri pătraţi) şi 5 terenuri în Domneşti şi Bragadiru. Chestorul a adăugat că are 5 maşini (Audi A6, Hyunday Santa Fe, Mercedes ML, Hyundai Terracan şi Toyota Land Cruiser). Bărăscu a mai declarat că deţine bijuterii din aur (inele, brăţări, cercei şi broşe) achizţionate în perioada 1990-2013 în valoare de 40.000 de euro.

Chestorul a  mai dat împrumut unei persoane fizice, Dan Georgescu, suma de 5.000 de euro şi a declarat că a primit un cadou la nuntă de 30.000 de euro. În calitate de director la ONPM el a încasat anul trecut suma de 78.737 de lei, iar soţia sa a încasat un venit de 650.000 de lei.

Ce face ONPM

Instituţia este una din cele mai secretizate structuri din întreg sistemul de poliţie. Programul de Protecţie a Martorilor există în România din primăvara anului 2003, fiind înfiinţat în urma recomandărilor Uniunii Europene. In aceste programe, potrivit Legii 682/2002 pot fi incluse persoanele care au calitatea de martor, potrivit Codului de Procedură Penală, dar şi persoane care nu au nicio calitate procesuală, dar care deţin şi oferă informaţii privind infracţiuni grave cum sunt cele din domeniul crimei organizate, sau cele care privesc siguranţa statului. In ce priveşte infracţiunile economice, prejudiciul cauzat trebuie să depaşească 50.000 de euro. 

Pot beneficia de aceste programe şi persoanele care iau cunoştinţă întâmplător despre infracţiuni grave şi care se află sub ameninţare directă. Cel care decide daca un martor poate fi inclus in programe de protectie este un magistrat.

Până unde pot merge măsurile de protecţie
 

Măsurile de protecţie prevăzute prin lege sunt: protectia datelor de identitate a martorului protejat, în timpul audierii, protecţia declaraţiei acestuia, ascultarea martorului protejat prin distorsionarea vocii şi a imaginii, activităţi speciale de protecţie la domiciliu. Măsurile pot merge însă până la schimbarea infăţişării martorilor şi a domiciliilor acestora. Există însă şi măsuri de urgenţă care se iau imediat şi după aceea se decide includerea în program.

Legea sancţionează pe oricine care descopera identitatea martorului protejat. Descoperirea unor astfel de oameni se pedepseşte cu închisoare de la 20 la 25 de ani. Programul de protecţie încetează la cererea expresă a martorului protejat sau la iniţiativa oricărei instituţii implicate în program. ONPM funcţionează din iulie 2003 în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române şi are un buget propriu.


Dosarul senatorului Marius-Ovidiu Isăilă
 

Numele lui Adrian Bărăscu apare în dosarul senatorului Marius-Ovidiu Isăilă, trimis în judecată pentru mai multe fapte de corpţie. Parlamentarul avea o relaţie privilegiată cu persoane din conducerea Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă  (DIPI), au fost confirmate în perioada monitorizării, prin mai multe întâlniri pe care acesta le-a avut cu ofiţeri superiori ai amintitei instituţii. Isăilă afirma că va solicita sprijinul prietenilor săi din cadrul DIPI ce funcţionează în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, pentru a afla date despre un flagrantul realizat de DNA, precum şi pentru ca aceştia să verifice dacă este urmărit de către organele de anchetă.
 

Isăilă a fost explicit, afirmând că se află în relaţii foarte apropiate cu persoane din conducerea DIPI, nominalizând în acest sens pe chestorul principal de poliţie Gelu Oltea – secretar de stat, directorul general care conduce respectiva instituţie, despre care inc.Isăilă Marius Ovidiu discuta în termeni colocviali: „vărucu”, „Geluţu”, „şefu” sau „şefu cel mare”, şi cms. şef Ioan Dorin Popa – şef al compartimentului juridic al DIPI, căruia i se adresa cu apelativul „Popică”, ceea ce întărea convingerea că între aceştia există o relaţie strânsă, de prietenie.
 

Astfel, la data de 14 februarie 2014, Isăilă s-a întâlnit la restaurantul „Bârlogul Lupilor”, cu comisarul şef Ioan Dorin Popa.
 

La data de 18 martie 2014, în cursul după amiezii, la restaurantul „Bârlogul Lupilor”, Isăilă s-a întâlnit cu următorii ofiţeri din cadrul DIPI: Gelu Marin Oltean, chestor principal de poliţie, secretarul de stat care conduce DIPI, Ioan Dorin Popa – comisar şef, conduce compartimentul juridic al DIPI, Ionuţ Irinel Nuţu – ofiţer DIPI, protecţie internă. La masă cu senatorul Isăilă- şi persoanele enumerate, s-a mai aflat şi chestorul de poliţie Adrian Bărăscu, cel care conduce Oficiul Naţional pentru Protecţia Martorilor.

 

 

 

 

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările