Eveniment

articolul anterior articolul urmator

Politicienii cer bani pentru „proiecte“, dar le lipseşte Proiectul. Cazul Mitropoliei Basarabiei

3
24 May 2021 08:30:57
LARICS
Foto: 11 decembrie 2020. Maia Sandu, Preşedintele Republicii Moldova, a avut o întâlnire cu Înaltpreasfinţitul Părinte Petru, Arhiepiscopul Chişinăului, Mitropolitul Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor, la sediul Mitropoliei Basarabiei din Chişinău
Foto: 11 decembrie 2020. Maia Sandu, Preşedintele Republicii Moldova, a avut o întâlnire cu Înaltpreasfinţitul Părinte Petru, Arhiepiscopul Chişinăului, Mitropolitul Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor, la sediul Mitropoliei Basarabiei din Chişinău

Vom aborda în acest material o chestiune prea puţin discutată în mediul public şi, de ce nu, politic. Este problema finanţărilor externe ale statutului român, în legătură cu care pluteşte o confuzie generală, dacă nu o dezinformare voită.

Interogaţia acestui material este următoarea: care este raţiunea ultimă a finanţărilor în afara României – pe care LARICS nu o contestă cu niciun chip -, respectiv dacă acestea se subsumează unui proiect naţional strategic mai amplu, în care finanţarea să nu fie scop în sine, ci scop pentru sine, nu obiectiv strategic, ci doar obiectiv tactic. Altminteri spus, nu finanţăm ca să finanţăm, ci finanţăm ca să obţinem un avantaj mai înalt, să atingem un obiectiv strategic mai important.

Studiul de caz este Mitropolia Basarabiei, structură eclezială a Bisericii Ortodoxe Române din Republica Moldova.

Mitropolia Basarabiei – un proiect strategic ratat

La 14 decembrie 1992, a fost reactivată Mitropolia Basarabiei, autonomă, pe stil vechi şi nou, cu reşedinţa la Chişinău, iar la 19 decembrie a fost reprimită în comuniunea cu Patriarhia Română, când Biserica Ortodoxă Română a emis un „Act Patriarhal şi Sinodal al Patriarhiei Romane, privind recunoaşterea reactivării Mitropoliei Basarabiei, autonoma şi de stil vechi, cu reşedinţa în Chişinău“ care proclama: „Biserica Ortodoxă Română, «Mama spirituală a poporului român», răspunde cu părintească şi frăţească dragoste dorinţei sfinte a fraţilor noştri de peste Prut şi cererii scrise, din 14 septembrie 1992, a Adunării eparhiale de constituire, prezidată de Prea Sfinţitul Episcop Petru şi compusă din reprezentanţii preoţilor şi mirenilor dreptmăritori romani din Republica Moldova, ca tradiţionala Mitropolie Ortodoxă a Basarabiei să-şi reia activitatea sub oblăduirea canonică şi cu binecuvântarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, mai ales ca acesta n-a recunoscut niciodată desfiinţarea Mitropoliei Basarabiei”.

Deosebit de relevantă în acest subiect este scrisoarea PF Teoctist către Patriarhul rus Alexei al II-lea din 19 mai 1993. Prea Fericitul Teoctist arată în această scrisoare ca „exercitarea jurisdicţiei Bisericii Ortodoxe Ruse asupra românilor ortodocşi din Basarabia, între anii 1769-1774, 1787-1791, 1808-1918, 1940-1941, 1944-1992, a fost un act nedrept şi abuziv din punct de vedere al realităţii istorice şi al normelor de drept canonic, deoarece a fost urmarea unor abuzuri politice care au lezat dreptul istoric“.

BOR a reactivat Mitropolia Basarabiei, dar statul R. Moldova nu a recunoscut-o. Din 1992 până la 30 iulie 2002, Mitropolia Basarabiei şi-a continuat activitatea în condiţii de persecuţie metodică şi sistematică din partea autorităţilor statului – un veritabil „drum al Crucii”. Autorităţile de la Chişinău au scos Mitropolia Basarabiei în afara cadrului legal, fapt ce a determinat un şir de procese, inclusiv la Curtea Europeană a drepturilor Omului. Doar aici s-a clarificat chestiunea. La 13 decembrie 2001, CEDO a hotărât în unanimitate că, în cazul nerecunoaşterii Mitropoliei Basarabiei, Republica Moldova a încălcat Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Ca urmare a hotărârii CEDO, Mitropolia Basarabiei a fost recunoscută şi admisă în legalitate la 30 iulie 2002. Cel care şi-a legat numele şi activitatea principală de acest proces a fost basarabeanul Vlad Cubreacov, iar avocatul principal al Mitropoliei Basarabiei a fost John Warwick Montgomery, profesor, teolog şi avocat, recunoscut internaţional la cel mai înalt nivel în toate aceste domenii, cetăţean american şi britanic. În octombrie 2003, Montgomery a vizitat România şi a fost decorat de către Patriarhul României cu „Crucea patriarhală“.

Ce trebuie remarcat aici este că Mitropolia Basarabiei, adică Biserica românească în stânga Prutului, nu a fost niciodată acceptată senin şi cu bunăvoinţă de „cel de-al doilea stat românesc“. Nu este nici azi. Chişinăul oficial, indiferent de guvernare, comunistă, „europeană“, binomul Plahotniuc-Dodon, guvernul „tehnocrat” Dodon etc. nu a retrocedat nimic Mitropoliei Basarabiei, a marginalizat-o şi a ignorat-o sistematic. Fireşte, este şi vina acestora, dar şi a autorităţilor româneşti, care nu au acordat niciodată atenţia cuvenită acestui dosar strategic.

După cum bine s-a spus deja, Mitropolia Basarabiei, ca proiect strategic al statutului român, a fost şi este o ratare (aici şi aici şi aici).

Cel puţin până azi.

Mitropolia Basarabiei este finanţată. Ce urmează mai departe?

Foto: 17 decembrie 2019. Cu ocazia participării la şedinţa Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în calitate de membri permanenţi, ierarhii Mitropoliei Basarabiei ÎPS Părinte Mitropolit Petru (al doilea din dreapta) şi Preasfinţiţii Părinţi Antonie de Bălţi (primul din dreapta) şi Veniamin al Basarabiei de Sud (al doilea din stânga), au avut o întrevedere cu Victor Opaschi, Secretarul de Stat pentru Culte de pe lângă Guvernul României (centru) şi colaboratorii acestuia.

Să fim bine înţeleşi. Acest articol se bazează pe ideea că există o distincţie esenţială între „finanţare” şi „proiect”. A finanţa nu înseamnă a şi avea un proiect strategic.

Mai concret, chestiunea este următoarea. Constatăm astăzi că solicitările de finanţare pentru bisericile româneşti din afara României – inclusiv Republica Moldova - devin tot mai insistente. Uneori, din preaplin „patriotic”, numeroşi politicieni solicită public şi vocal statului fonduri pentru comunităţile româneşti din afară, iar dacă aud de un refuz potenţial acuză instituţiile respective că „nu ar susţine politicile naţionale în legătură cu compatrioţii noştri”.

Cum trebuie pusă problema în realitate?

În esenţă, nu e rău deloc ca statutul să finanţeze bisericile din afara României, pentru că bisericile din afara României au multiple funcţii, nu doar cea ecelsială, ci şi funcţii sociale, comunitare, identitare, educative, chiar economice – într-o măsură mult mai mare decât cele din ţară.

Unde este însă eroarea fundamentală? Eroarea fundamentală este de proiect. Există un proiect strategic al statutului român dincolo de finanţare? La ce foloseşte finanţarea, dincolo de trimiterea de bani în sine? Cum se măsoară succesul acestor exerciţii financiare?

Vom analiza Mitropolia Basarabiei, ca studiu de caz, preluând datele oficiale de pe site-ul Secretariatului de Stat pentru Culte.

Vom constata că problema nu constă în finanţare – care e tot mai consistentă -, ci în proiectul care ar trebuie să includă inclusiv această finanţare.

Conform datelor oficiale ale instituţiei, între anii 2018-2020, cuantumul sprijinului financiar acordat de statul român pentru personalul de cult aparţinând Mitropoliei Basarabiei (Republica Moldova) a fost majorat cu 100.000 euro lunar, de la 9.600 euro lunar la 109.600 euro lunar. Statul român plăteşte, aşadar, lunar, peste 100 000 euro, pentru salarizarea personalului de cult. O sumă considerabilă, mai ales în condiţiile Republicii Moldova.

Distribuţia acestor sume este următoarea:

  1. Arhiepiscopia Chişinăului cu sediul la Chişinău, Republica Moldova, are în componenţă 5 protopopiate, 75 de parohii şi 8 mânăstiri. Secretariatul de Stat pentru Culte acordă un sprijin financiar la salarizarea personalului de cult în cuantum de 2.781.408 lei/an (2.748.840 lei pentru un număr de 98 persoane clericale şi 32.568 lei pentru o persoană care ocupă un post neclerical).
  2. Episcopia de Bălţi, cu sediul în oraşul Bălţi are în componenţă: 4 protopopiate, 23 de parohii şi 2 mănăstiri. Secretariatul de Stat pentru Culte acordă un sprijin financiar la salarizarea personalului de cult în cuantum de 1.301.484 lei/an (1.268.916 lei pentru un număr de 36 persoane clericale şi 32.568 lei pentru o persoană care ocupă un post neclerical).
  3. Episcopia Basarabiei de Sud, cu sediul în oraşul Cahul, are în componenţă: 6 protopopiate, 37 de parohii şi 2 filii, 3 mănăstiri. Secretariatul de Stat pentru Culte acordă un sprijin financiar la salarizarea personalului de cult în cuantum de 2.089.488 lei/an (2.052.576 lei pentru un număr de 65 persoane clericale şi 36.912 lei pentru o persoană care ocupă un post neclerical).

Sprijinul financiar pentru construirea şi repararea lăcaşurilor de cult a fost şi el consistent. Printre cele mai importante proiectele de construire şi reparare a lăcaşurilor de cult din Republica Moldova, aşa cum sunt ele enumerate pe site-ul oficial al Secretariatului de Stat pentru Culte, pot fi menţionate: repararea Centrului Eparhial al Arhiepiscopiei Chişinăului – 900.000 lei; achiziţionarea şi repararea sediului Centrului Eparhial Bălţi – 1.325.000 lei; achiziţionarea terenului pentru noul sediu al Centrului Eparhial Bălţi – 1.250.000 lei; achiziţionarea Centrului Eparhial al Episcopiei Basarabiei de Sud  – 500.000 lei; achiziţionarea şi repararea noului Centru Eparhial al Episcopiei Basarabiei de Sud – 2.800.000 lei

Tot pe site-ul instituţiei putem vedea şi lista unităţilor de cult aparţinând Mitropoliei Basarabiei sprijinite financiar de către Secretariatul de Stat pentru Culte în perioada 2011-2020:

An

Unitatea de Cult

Suma alocată

2011

Parohia Acoperământul Maicii Domnului, Donduşeni

40.000 lei

2012

Parohia Sfinţii Martiri Brâncoveni, Căuşeni

25.000 lei

2012

Parohia Acoperământul Maicii Domnului, Donduşeni

30.000 lei

2012

Centrul eparhial Chişinău

500.000 lei

2013

Parohia Naşterea Cinstitului, Slăvitului Proroc Înaintemergătorul şi Botezătorul Ioan, Căuşeni

50.000 lei

2013

Parohia Sf. Ap. Petru şi Pavel, Chişinău

50.000 lei

2013

Parohia Acoperământul Maicii Domnului, Donduşeni

40.000 lei

2014

Parohia Sf. Ap. Petru şi Pavel, Chişinău

200.000 lei

2014

Parohia Sf. Gheorghe, Chişinău

40.000 lei

2014

Parohia Acoperământul Maicii Domnului, Donduşeni

40.000 lei

2015

Parohia Naşterea Cinstitului, Slăvitului Proroc Înaintemergătorul şi Botezătorul Ioan, Căuşeni

60.000 lei

2015

Parohia Sf. Ap. Petru şi Pavel, Chişinău

350.000 lei

2015

Parohia Sf. Gheorghe, Chişinău

100.000 lei

2015

Parohia Acoperământul Maicii Domnului, Donduşeni

100.000 lei

2015

Parohia Sf. Dumitru,  sat. Alexandru cel Bun, Raionul Soroca

400.000 lei

2015

Parohia Aducerea Moaştelor Sf. Ier. Nicolae, Larga Nouă , Raionul Cahul, com. Larga Veche

75.000 lei

2015

Parohia Sf. Martiri Brâncoveni, Soroca

175.000 lei

2015

Parohia Sf. Trei Ierarhi, Chişinău

250.000 lei

2016

Mănăstirea Sf. Ap. Andrei, Chişinău, oraş Durleşti, mun. Chişinău

70.000 lei

2016

Parohia Sf. Gheorghe, Chişinău

40.000 lei

2016

Parohia Acoperământul Maicii Domnului, Donduşeni

50.000 lei

2016

Parohia Sf. Dumitru, sat. Alexandru cel Bun, Raionul Soroca

90.000 lei

2016

Parohia Naşterea Maicii Domnului, Mihalaşa

90.000 lei

2016

Parohia Sf. M. Mc. Ioan cel Nou de la Suceava, Satul Voloviţa, raionul Soroca

90.000 lei

2016

Parohia Pogorârea Sf. Duh, sat. Răzălăi, Raionul Sîngerei

80.000 lei

2016

Parohia Sfânta Cuvioasă Parascheva, Soroca

90.000 lei

2016

Parohia Duminica Tuturor Sfinţilor, Cania, str. Mitropolit Gurie Grosu

75.000 lei

2016

Parohia Sf. Martiri Brâncoveni, Soroca

325.000 lei

2016

Parohia Sf. Trei Ierarhi, Chişinău

100.000 lei

2017

Centrul eparhial Bălţi

 500.000 lei

2017

Mănăstirea Sf. Ap. Andrei, Durleşti, Chişinău

 75.000 lei

2017

Parohia Duminica Tuturor Sfinţilor, Cania, str. Mitropolit Gurie Grosu

 150.000 lei

2017

Parohia Sf. Ioan Iacob Hozevitul, Chişinău

 75.000 lei

2017

Parohia Sf. Trei Ierarhi, Chişinău

 140.000 lei

2017

Parohia Acoperământul Maicii Domnului, Donduşeni

 40.000 lei

2017

Parohia Naşterea Cinstitului, Slăvitului Proroc Înaintemergătorul şi Botezătorul Ioan, Căuşeni

 60.000 lei

2017

Parohia Sf. Dumitru, sat. Alexandru cel Bun, Raionul Soroca

 100.000 lei

2017

Parohia Sf. M. Mc. Ioan cel Nou de la Suceava, Satul Voloviţa, raionul Soroca

 100.000 lei

2017

Parohia Sf. Martiri Brâncoveni, Soroca

 100.000 lei

2017

Parohia Sfânta Cuvioasă Parascheva,  Soroca

 100.000 lei

2018

Parohia "Sf. M. Mc. Gheorghe", Chişinău, Rep. Moldova

 75.000 lei

2018

  Parohia "Sf. M. Mc. Dimitrie", sat. Alexandru cel Bun, Republica Moldova

 125.000 lei

2018

Parohia "Acoperământul Maicii Domnului", Donduşeni, Rep.Moldova

 35.000 lei

2018

  Episcopia Basarabiei de Sud - Sediu administrativ (Cahul)

 1.500.000 lei

2018

Parohia "Sf. Martiri Brâncoveni", oraş Ialoveni, Rep. Moldova

 190.000 lei

2018

  Parohia "Naşterea Maicii Domnului", sat. Mihalaşa

 125.000 lei

2018

  Parohia "Sf. Cuv. Parascheva", or. Soroca

 125.000 lei

2018

  Parohia "Sf. Martiri Brâncoveni", or. Soroca

 110.000 lei

2018

  Parohia "Cuv. Serghie de Radonej", sat. Vărvăreuca

 75.000 lei

2018

  Parohia "Sf. M.Mc. Ioan cel Nou de la Suceava", sat. Voloviţa

 150.000 lei

2019

Centrul Eparhial Bălţi

 700.000 lei

2019

Episcopia Basarabiei de Sud, Cahul

 700.000 lei

2019

Parohia "Toţi Sfinţii Români", Cania

 300.000 lei

2019

Parohia "Naşterea Cinstitului Proroc, Înaintemergătorul şi Botezătorul  Ioan", or. Căuşeni

 100.000 lei

2019

Centrul Eparhial Chişinău, Centrul pastoral-social,

 400.000 lei

2019

Parohia "Sf. Ap. Petru şi Pavel", Chişinău

 150.000 lei

2019

Parohia "Sf. Ioan Iacob Hozevitul", or. Chişinău

 50.000 lei

2019

Parohia "Sf. M. Mc. Gheorghe" şi "Cuv. Stelian", Chişinău

 100.000 lei

2019

Parohia "Sf. Trei Ierarhi", Chişinău

 100.000 lei

2019

Parohia "Adormirea Maicii Domnului", sat. Climăuţi

 300.000 lei

2019

Mănăstirea "Sf. Ap. Andrei", or. Durleşti, mun. Chişinău

 60.000 lei

2019

Parohia "Sf. Ier. Nicolae" şi "Sf. Voievod Ştefan cel Mare", Edineţ

 300.000 lei

2019

Parohia „Sf. Martiri Brâncoveni”, loc. Ialoveni

 300.000 lei

2019

Parohia "Naşterea Maicii Domnului", sat. Mihalaşa

 50.000 lei

2019

Parohia "Sf. Cuv. Parascheva de la Iaşi", Ratuş

 30.000 lei

2019

Parohia "Pogorârea Duhului Sfânt", sat. Răzălăi

 100.000 lei

2019

Parohia "Sf. Martiri Brâncoveni", or. Soroca

 250.000 lei

2019

Parohia "Sf. Ap. Andrei", Străşeni

 50.000 lei

2019

Parohia "Binecredinciosul Domnitor Ştefan cel Mare şi Sfânt", or. Ştefan Vodă

 250.000 lei

2019

Parohia "Cuv. Serghie de Radonej", sat. Vărvăreuca

 23.000 lei

2019

Parohia "Sf. M. Mc. Ioan cel Nou de la Suceava", sat. Voloviţa

 150.000 lei

2019

Parohia Sf. Dumitru,  sat. Alexandru cel Bun, Raionul Soroca

100.000 lei

2020

  Parohia ”Sf. Nicolae”, or. Anenii Noi

 40.000 lei

2020

  Centrul Eparhial Bălţi

 125.000 lei

2020

  Centrul Eparhial Bălţi

 1.250.000 lei

2020

  Centrul Eparhial Cahul

 500.000 lei

2020

  Centrul Eparhial Cahul

 100.000 lei

2020

  Parohia "Toţi Sfinţii Români", sat. Cania

 225.000 lei

2020

  Parohia "Naşterea Cinstitului Slăvitului Proroc, Înaintemergătorul şi Botezătorul Ioan", or. Căuşeni

 100.000 lei

2020

  Parohia ”Sf. Martiri Brâncoveni şi Sf. Pantelimon”, or. Căuşeni

 100.000 lei

2020

  Centrul Eparhial Chişinău

 500.000 lei

2020

  Centrul Eparhial Chişinău

 43.000 lei

2020

  Parohia "Sf. Ioan Iacob Hozevitul", or. Chişinău

 45.000 lei

2020

  Parohia "Sf. Trei Ierarhi", Chişinău

 200.000 lei

2020

  Parohia "Adormirea Maicii Domnului", sat. Climăuţi

 250.000 lei

2020

  Parohia ”Adormirea Maicii Domnului”, sat. Cucoara

 100.000 lei

2020

  Parohia "Acoperământul Maicii Domnului", or. Donduşeni

 100.000 lei

2020

  Mănăstirea "Sf. Ap. Andrei", or. Durleşti, mun. Chişinău

 75.000 lei

2020

  Parohia "Sf. Nicolae şi Sf. Ştefan cel Mare", mun. Edineţ

 250.000 lei

2020

  Parohia ”Naşterea Maicii Domnului”, sat. Hagimus

 100.000 lei

2020

  Parohia „Sf. Martiri Brâncoveni”, or. Ialoveni

 250.000 lei

2020

  Parohia "Sf. Parascheva de la Iaşi", sat. Ratuş

 75.000 lei

2020

  Mănăstirea Eroilor, sat. Stoianovca

 300.000 lei

2020

  Parohia "Binecredinciosul Domnitor Ştefan cel Mare şi Sfânt", or. Ştefan Vodă

 100.000 lei

2020

  Parohia "Sf. Ioan cel Nou de la Suceava", sat. Voloviţa

 150.000 lei

Sunt proiecte importante, indiscutabil, pe care nu le contestă nimeni. Problema este alta: cine le asumă politic şi în ce strategie a Bucureştiului sunt incluse acestea?

Să vedem ce spune site-ul Ministerului Afacerilor Externe în această chestiune.

Ministerul Afacerilor Externe al României ştie despre aceste finanţări? Dacă nu, e păcat...

Pe pagina MAE există o secţiune dedicată Republicii Moldova în care se precizează inclusiv implicarea financiară a României peste Prut (martie 2021). Vom selecta toate referinţele, fie şi indirecte, la chestiunea financiară.

Astfel, MAE vorbeşte despre: „multiplicarea oportunităţilor deschise studenţilor, oamenilor de cultură şi ştiinţă, precum şi conectarea acestora la spaţiul de educaţie, cultură şi ştiinţă european; operaţionalizarea Acordului bilateral privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova; implementarea Acordului privind asistenţa financiară rambursabilă acordată de România Republicii Moldova, în cuantum de 150 de milioane de euro; construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni-Chişinău”.

Totodată, este menţionată: „contribuţia proiectelor de cooperare bilaterală derulate de România în Republica Moldova la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale tuturor cetăţenilor Republicii Moldova (finanţarea renovării a peste 1100 de grădiniţe; donaţia a 196 de microbuze şcolare pentru instituţii de învăţământ; burse de studii; programe de pregătire pentru profesori; tabere de vară pentru elevi şi profesori; renovarea de edificii culturale; operaţionalizarea SMURD pe teritoriul R. Moldova; programe de colaborare, schimburi de experienţă şi bune practici la nivelul tuturor instituţiilor administraţiei publice centrale ş.a.)”.

Este în curs de implementare, ni se spune pe site (neactualizat): „Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova”. În baza acestui document, „România a acordat asistenţă substanţială pentru: finanţarea lucrărilor la gazoductul Iaşi-Ungheni, pe teritoriul Republicii Moldova (2013-2014); reabilitarea infrastructurii educaţionale din Republica Moldova (2014 - prezent)”.

La 7 octombrie 2015 a fost semnat, la Chişinău, „Acordul privind asistenţa financiară rambursabilă între România şi Republica Moldova, prin care partea română va acorda un împrumut în valoare de 150 milioane euro. La 6 mai 2016, Preşedintele României a promulgat Legea de ratificare a Acordului”.

Despre Mitropolia Basarabiei şi finanţarea acesteia nu se menţionează nimic. Sigur, formal vorbind, MAE nu are atribuţii pe acest dosar - şi nu este tocmai în regulă -, poate că ar fi firesc să se schimbe ceva în atribuţiile acestor instituţii pe această chestiune şi MAE ar putea fi implicat inclusiv în acest dosar, într-o colaborare instituţională MAE-SSC mai firească şi mai eficientă.

În cea ce priveşte ajutorul financiar acordat Republicii Moldova, MAE ar putea să ia în calcul inclusiv finanţările SSC, chiar dacă intră în sfera de competenţă a altei instituţii.

Un proiect înseamnă mai mult decât finanţare

Sfinţire de biserică la Donduşeni, Republica Moldova: 4 ierarhi au slujit  în prezenţa a 2000 de credincioşi | Doxologia

Foto: Sfiinţirea Bisericii „Acoperământul Maicii Domnului” din Donduşeni, R. Moldova, 23 septembrie 2018. Foto: Alex Atudori.

Ce rezultă din toată această discuţie?

  1. Statul român susţine financiar Republica Moldova, inclusiv palierul religios, respectiv Mitropolia Basarabiei (finanţare de construcţii de bisericii, salariile preoţilor etc.). După cum se poate vedea din cifrele oficiale ale Secretariatului de Stat pentru Culte, sprijinul este consistent şi integral. După cum se precizează în document, „în perioada 2011–2020 toate solicitările de sprijin financiar transmise de către unităţile de cult româneşti din afara graniţelor ţării, pentru construirea şi repararea lăcaşurilor de cult şi pentru alte activităţi desfăşurate de către acestea, care au îndeplinit criteriile legale de eligibilitate, au primit sprijin financiar de la Secretariatul de Stat pentru Culte”.
  2. Ar fi fost foarte util ca finanţarea dimensiunii religioase în Republica Moldova să apară şi  în bilanţurile pe care Ministerul Afacerilor Externe le face apropo de contribuţia României la sprijinirea Republicii Moldova. Până la urmă e vorba tot despre bani din România care ajung peste Prut. Repetăm ideea că o colaborare mai eficientă între MAE şi SSC pe acest dosar, inclusiv o asumare comună a unor competenţe, ar fi benefică nu doar pentru ambele instituţii, dar pentru proiectul românesc în Basarabia, ca atare.
  3. În ciuda finanţărilor tot mai consistente, constantăm că, la nivel politic/strategic sau chiar la nivelul conştiinţei publice, Mitropolia Basarabiei este o absenţă aproape totală, după cum a relevat şi Barometrul vieţii religioase a României, realizat şi publicat de ISPRI şi Centrul de Cercetări Sociologie LARICS. Nimeni nu vorbeşte la Bucureşti, nicio instituţie, despre importanţa strategică a Mitropoliei Basarabiei, şi asta în ciuda faptului că această instituţiei este finanţată din ce în ce mai consistent de la bugetul de stat. Pe cale de consecinţă, nici opinia publică din România nu ştie prea multe despre această instituţie.
  4. Problema nu este deci a uneia sau alteia dintre biserici, ci a unui proiect al statutului român în ceea ce priveşte Mitropolia Basarabiei. Politicienii trebuie să înţelegă aceste aspecte dincolo de obiective punctuale. Finaţarea unor proiecte nu trebuie să rămână o chestiune strict contabilicească, ci etapă dintr-un proiect asumat. A presa pentru finanţări este prea puţin din perspectivă politică. Politicienii trebuie să „preseze” politic pentru proiecte mari, strategice, inclusiv – în cazul Mitropoliei Basarabiei – pentru includerea acestei instituţii în aşa ceva. Deocamdată, nu este mai mult decât un obiectiv – relativ bine finanţat – şi nimic mai mult.
  5. Discuţia despre Mitropolia Basarabiei şi rolul acesteia în proiectele strategice ale României dincolo de Prut trebuie făcută mai ales astăzi când, la începutul anului, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2021 drept „Anul omagial al pastoraţiei românilor din afara României”. În acest an se cuvine rediscutată, în cazul concret al Republicii Moldova şi al Mitropoliei Basarabiei, inclusiv o vizită a Întâi Stătătorului Bisericii Ortodoxe Române peste Prut. Prima de acest fel.

***

Analiză de Radu Cupcea, doctorand al Universităţii din Bucureşti, cercetător la Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române şi colaborator LARICS. 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

3 Comentarii

Realist
24.05.2021, 09:12:36

Hm, ce observ eu imediat din aceasta situatie este TOTALA TACERE A BOR privind problemele legate de recuperarea si unificarea teritoriului confesional romanesc ! MUCLES, aproape nimic de la varf, actioneaza in stilul lor ascuns, subteran, "pe persoana fizica" - vorba lui Marean !

Scriptamanent
24.05.2021, 11:14:13

Daca tot vorbiti de tactici si nu strategii, haideti sa discutam o ipoteza de lucru. strategica. Sa pp. ca "instrumentul" BOR se implica vizibil, puternic vocal. Nu punem in discutie reactia patriarhiei ruse, putem pp a fi o reactie acida, vitriolanta chiar. Sa pp in continuare o emulatie in randul mirenilor spre unire si ca asta se realizeaza. Eh, ca ipoteza foarte probabila. Asa cum stim noi statul roman, cu politicienii nostri chititi spre capatuiala, cu rateuri constante referitor la marile proiecte, reforme, totul (acum) conduce la ideea unui esec. Eh, cum o sa poata gestiona BOR acel rateu, cu dezamagirea celor din stanga Prutului care si-au creat o speranta, si-au pus increderea si efortul spre implinirea acelui deziderat? Normal ca distantarea oamenilor va fi de biserica, pentru ca ei ar fi fost varful de lance, ei ar fi fost in fata, "instrumentul". Si asta, acum, este de neacceptat pentru BOR, atat timp cat vad si ei ca in lume omenirea se indreapta spre secularism cu din ce in ce mai mare aplecare. Nu concep sa plateasca oalele sparte de altii. Pana cand nu exista o politica de creare a increderii, un proiect de tara, o asumare a tuturor politicienilor, o actiune clara, asezata, matura, garantata (intr-un fel) la nivel international, o miscare diplomatica puternica si coerenta, orice demers pare sa fie minor in implicatii. Si BOR..., o fi ea autocefala, dar nu e singura in ortodoxie. Azi..., pare ca asteptam catastrofele in tara alaturata ca sa ne aratam atunci bunatatea si disponibilitatea la caritate si omenia, fratia, cosangvinitatea. Cred ca trebuie sa facem mult mai mult. Un prim pas: dezvoltarea economica si ca prima subetapa, reforma invatamantului. Fara oameni pregatiti, totul e degeaba. Prea multi se plang de lipsa materialului uman de calitate. Degeaba ai investitori, daca nu are cine sa munceasca.

+1 (1 vot)
lort gort
25.05.2021, 02:02:09

matzul gros si banul nemuncit. cum adica n-au proiecte??? asta ce e?

Modifică Setările