Poluarea aerului afectează marile oraşe din Europa Centrală şi de Est

Poluarea aerului afectează marile oraşe în toată regiunea, din Polonia, până-n Bosnia, din Ucraina până-n Bulgaria.

Capitalismul post-comunist nu pare a se fi dezvoltat sustenabil în zonele urbane est europene. Peste tot avem de-a face cu transport public în declin, multe maşini personale, industrie poluatoare, reciclare minimă, multe gunoaie, centrale termice, instalaţii rudimentare de încălzire, politici sociale absente etc.

Au fost proteste recente în Sarajevo şi Belgrad. În marile oraşe poloneze, Krakovia, Varşovia, poluarea e subiect pe agenda publică de mult.

„O cortină de fier separă Europa în zone sigure şi zone nesigure pentru a respira” – titrează un articol din 2018, pentru a arăta diferenţele uriaşe în calitatea aerului respirat în fostele state comuniste comparativ cu Vestul Europei. 

Câteva ştiri numai din ianuarie 2020 arată o problemă generalizată: 

• Ungaria: Danger going outside in Hungarian cities because of air pollution (10 ian 2020) 
• Macedonia: Residents spur policy makers into action on air pollution in Skopje (13 ian 2020. 
• Bosnia: Mask-Wearing Bosnians Take to Streets in Air Pollution Protest (15 ian 2020)   ; Free Public Transportation to be provided for Residents of Sarajevo during Air Pollution? (20 ian 2020)  
• Polonia: Polish city registers second worst air pollution in the world as smog descends on Poland (17 ian 2020) 
• Bulgaria: Sofia municipality develops new programme to reduce air pollution (14 ian 2020)
• Ucraina: Kyiv authorities call on Ukrainians to minimize use of private vehicles  (18 ian 2020) 
• O ştire mai veche din Polonia: Smothered by smog, activists are urging Poland to reconsider coal (dec 2018) 

Activiştii de mediu şi autorităţile din statele Europei Centrale şi de Est trebuie să comunice pentru a învăţa din fiecare context local, pentru că similitudinile problemei sunt evidente iar soluţiile vor fi în aceeaşi direcţie pe termen mediu şi lung. 

În Bucureşti, problema a ajuns recent pe agenda publică, deşi ea există de ani buni de zile. În loc să negăm evidenţele, poate este momentul să aflăm ce au făcut vecinii noştri din regiune, care s-au alarmat de mai mult timp.