Povestea Luxemburg Leaks, fratele vitreg al scandalului Panama Papers

Documentele Panama, care au arătat cum îşi ascund bogaţii lumii averile, este o reeditare a unui scandal la fel de mare, Luxemburg Leaks, care a zdruncinat lumea în 2014.

Afacerea Documentelor Panama este cel mai mare scandal financiar al anului. Scurgerile masive de documente care aparţin firmei panameze Mossack Fonseca au arătat cum îşi ascund averile de ochii indiscreţi ai fiscului unii dintre cei mai bogaţi oameni ai planetei. Nu este însă singurul scandal de acest gen.

În anul 2014, dezvăluri similare făcute de presă au zdruncinat lumea. Scandalul Luxemburg Leaks, aşa cum a fost denumit, a relevat acorduri fiscale secrete între Luxemburg şi 340 de multinaţionale, printre care Apple, Amazon, Ikea, Pepsi sau Axa, pentru ca acestea să-şi reducă la minimum impozitele.

Documentele au fost obţinute de Consorţiul Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţie (ICIJ), la anchetă participând şi RISE Project.  Acordurile fiscale, încheiate între 2002 şi 2010, au însemnat miliarde de euro de încasări pierdute pentru statele unde aceste companii îşi desfăşoară afacerile şi obţin profiturile.

Cum şi-au pus la adăpost averile

Documentele de „tax ruling” obţinute de jurnalişti au fost întocmite, în perioada 2002 – 2010, de Price Waterhouse Coopers (PWC), una dintre cele mai mari companii de consultanţă şi audit din lume, care le-a redactat şi a negociat termenii cu administraţia luxemburgheză.

Practica aşa-numită „tax ruling”, care este legală, permite unei companii să solicite administraţiei fiscale a unei ţări informaţii despre cum va fi tratată din punct de vedere fiscal dacă are activitate în ţara respectivă.  Informaţiile fiscale au venit la pachet cu anumite garanţii juridice. Astfel, printre documentele dezvăluite se numără şi sute de scrisori ale fiscului din Luxemburg, care a aprobat din punct de vedere al legalităţii şi conformităţii tranzacţiile şi schemele de optimizare fiscală operate de companii. Aceste scrisori, numite „comfort letters” reprezintă practic asigurarea dată în scris că Ministerul Finanţelor luxemburghez priveşte favorabil toate aceste operaţiuni.

Consiliate de PWC, grupurile implicate, printre care Apple, Amazon, Verizon, AIG,
Heinz, Pepsi sau Ikea, au reuşit astfel să rămână în conturi cu miliarde de euro anual datorită creării unei filiale, a unui holding sau a mutării unui sediu social pe teritoriul Marelui Ducat. 

Astfel, marile companii şi-au mutat profiturile din ţări cu fiscalitate excesivă, în Luxemburg. În unele cazuri, companiile s-au bucurat de taxe chiar mai mici de 1% pe profiturile trecute prin Luxemburg.

Filiera românească

Documentele secrete arată că şi firme din România au apelat la facilităţile oferite de statul Luxemburg pentru a plăti taxe mai mici. Pentru a-şi ascunde profiturile, o mulţime de companii au apelat la Price Waterhouse Coopers.

Astfel, consultanţii PWC au proiectat diverse strategii fiscale care implică împrumuturi între companii surori şi tranzaţii făcute cu scopul de a muta profitul de pe o companie pe alta pentru a reduce venitul impozabil. Potrivit RISE Project, PWC a consiliat statul român în privatizarea Electrica Muntenia Sud şi Oltchim, ultima transformată într-un eşec. Nu în ultimul rând, PWC a recrutat managerii privaţi ai companiilor din subordinea Ministerului Transporturilor şi a consiliat, prin intermediul paradisului fiscal din Luxemburg, şi companii cu sucursale în România. Ikea, Eurobank, compania energetică E.ON, British American Tobacco, TMF Group, Orascom Group şi Bluehouse sunt doar câţiva dintre clienţii PWC care au conexiuni de afaceri în România.

Regimul fiscal din Luxemburg, în atenţia UE

Imensul scandal financiar din 2014 a determinat intervenţia Uniunii Europene. Asta pentru că sprijinul pe care l-ar fi obţinut de la Luxemburg anumite companii, precum Amazon şi Fiat Finance, a fost considerat ajutor de stat, fiind încălcată astfel legislaţia europeană în domeniul fiscal. Aflaţi sub ancheta europeană, oficialii luxemburghezi ar fi încercat să evite comunicarea de documente fiscale către Comisia Europeană, care investiga dacă deciziile ducatului erau sau nu conforme cu legislaţia europeană. Ancheta UE a avut şi momente delicate.

Luxemburghezul Jean-Claude Juncker, ales preşedinte al Comisiei Europene chiar în anul izbucnirii scandalului, 2014, fusese până atunci prim-ministrul ducatului, poziţie din care a participat activ la politica fiscală a Luxemburgului, atât de blamată. Jean-Claude Juncker, care în momentul alegerii în fruntea Comisiei Europene promisese să lupte împotriva evaziunii fiscale, declarase că regimul fiscal din ţara sa este în totală concordanţă cu legislaţia europeană.

UE va vâna firmele care ascund banii în paradisuri fiscale

Autorităţile europene analizează noi reguli care să oblige marile companii să dezvăluie mai multe detalii despre impozitele plătite la nivelul Uniunii.

Comisia Europeană încearcă, astfel, să anuleze diversele modalităţi prin care multinaţionalele evită plata impozitelor, după dezvăluirile din Documentele Panama privind paradisurile fiscale.
Potrivit propunerii legislative a CE, ce va avea nevoie de aprobarea Parlamentului European şi a celor 28 de state membre, companiile cu venituri de peste 750 milioane de euro vor raporta rezultatele, precum cifra de afaceri şi profitul brut, separat pe fiecare ţară, nu la nivelul Uniunii. Reguli similare există deja pentru bănci, companii miniere şi forestiere, potrivit Comisiei.
Planul de a combate evitarea impozitării de către marile corporaţii a fost conceput iniţial de Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică, fiind aplicat în UE după ce liderii G20 şi-au dat acordul în privinţa lui.

Oficialii UE au indicat că regulile au în vedere şi paradisurile fiscale. Chestiunea comunicării cifrelor contabile ale corporaţiilor se poate transforma într-o problemă sensibilă pentru acestea. Nu doar că planul CE va obliga multinaţionalele să comunice cât câştigă şi cu cât sunt impozitate în UE, dar le obligă să ofere informaţii şi despre ascunderea profitului în „ţări terţe, care nu respectă standardele internaţionale de bună guvernare în domeniul fiscal“. Majoritatea companiilor folosesc structuri artificiale create special  în acest scop, iar o expunere directă a matrapazlâcurilor fiscale le-ar putea aduce o publicitate negativă pe care nici returnarea impozitelor datorate s-ar putea să nu o şteargă. (Viorica Marin)

România, în scandalul Panama

O anchetă jurnalistică efectuată în comun de 107 instituţii media, care au reuşit să intre în posesia unor documente din arhivele secrete ale unei societăţi panameze de consultanţă, documente denumite acum generic „Documentele Panama“, a relevat că şefi de stat şi alţi politicieni de rang înalt din toată lumea, oameni de afaceri, celebrităţi, sportivi, dar şi reţele criminale, se numără printre beneficiarii a peste 214.000 de societăţi offshore înregistrate în 21 de paradisuri fiscale. Până acum, Cristian Borcea, Sorin Ovidiu Vîntu, Vasile Frank Timiş şi Said Baaklini se numără printre oamenii de afaceri români care, cu ajutorul firmei de avocatură Mossack Fonseca, şi-au pus la adăpost averile în paradisuri fiscale.

O parte dintre ei chiar au fost cercetaţi pentru evaziune fiscală. Documentele au mai reliefat că acţionarii unui offshore din Panama i-ar fi vândut un apartament, într-un complex rezidenţial din Bucureşti fostului premier Victor Ponta.
Autorităţile române au început să ancheteze implicaţiile dezvăluirilor din Documentele Panama asupra ţării noastre.

Anchete de la Fisc şi DIICOT

Dezvăluirile legate de politicienii şi oamenii de afaceri români implicaţi în acest caz au determinat autorităţile să demareze o serie de investigaţii.

Astfel, ANAF a anunţat oficial că verifică implicaţiile fiscale ale informaţiilor din Documentele Panama. Fiscul a iniţiat un grup de lucru interdepartamental care se va ocupa de acest caz, urmând să fie alocate resurse pentru analiza datelor provenite din surse deschise, referitoare la identitatea persoanelor fizice şi juridice, şi corelarea acestora cu cele existente în bazele de date specifice, referitoare la conturi deţinute, participaţii în firme, tranzacţii interne sau internaţionale.
De asemenea, DIICOT analizează posibilitatea efectuării unor verificări în legătură cu implicarea unor cetăţeni români în scandal, potrivit unor surse judiciare. Procurorii DIICOT analizează dosarele pe care le au deja în lucru şi care ar putea avea legătură şi cu Documentele Panama.